2ra-573/23 — anularea refuzului de a incheia contract individul de munca pentru functia de educator in invatamintul prescolar, repararea prejudiciului material s.a.

2ra-573/23 — anularea refuzului de a incheia contract individul de munca pentru functia de educator in invatamintul prescolar, repararea prejudiciului material s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2ra-573/23

2-21050038-01-2ra-13042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mămăligă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Creșa-Grădinița Română nr.104

Chișinău, reprezentată de avocatul Crețu Adrian,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cojocaru

Ludmila împotriva Creșei-Grădinițe Române nr.104 Chișinău cu privire la constatarea

tratamentului diferențiat la încheierea contractului individul de muncă, anularea

refuzului de a încheia contract individul de muncă pentru funcția de educator în

învățământul preșcolar, repararea prejudiciului material cauzat în urma refuzului de

angajare la muncă, încasarea salariului pentru perioada de imposibilitate de a munci,

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins recursul declarat de Fediuc Valentin în interesele lui Cojocaru Ludmila

împotriva încheierii din 06 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins apelul declarat de Creșa-Grădinița Română nr.104 Chișinău și s-a menținut

hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 05 aprilie 2021, Cojocaru Ludmila a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Creșei-Grădinițe Române nr.104 Chișinău cu privire la constatarea

tratamentului diferențiat la încheierea contractului individul de muncă, anularea

refuzului de a încheia contract individul de muncă pentru funcția de educator în

învățământul preșcolar, repararea prejudiciului material cauzat în urma refuzului de

angajare la muncă, încasarea salariului pentru perioada de imposibilitate de a munci,

repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că, la 10 februarie 2021, Direcția

Generală Ocuparea Forței de Muncă mun. Chișinău i-a eliberat fișa de repartizare pentru

ocuparea locului de muncă nr.112/28062021, potrivit căreia a fost repartizată pentru a

participa la selecția profesională/interviul de angajare pentru a ocupa locul de muncă

vacant – educator în învățământul preșcolar.

1

În baza fișei de repartizare și conform informației privind posturile didactice

vacante, a prezentat setul de acte necesare la Creșa-Grădiniță Română nr.104 Chișinău,

însă la 11 februarie 2021, prin înștiințarea privind încadrarea în muncă, a primit refuz

nemotivat de la angajator.

Din răspunsul nr.C-229/21 din 12 martie 2021 al Inspectoratului de Stat al Muncii

a aflat motivul refuzului și anume, neprezentarea actelor ce confirmă dreptul de activa

în funcția aspirată, cu explicarea dreptului de a se adresa în instanța de judecată pentru

apărarea drepturilor de muncă.

Cu trimitere la prevederile art.5 lit.a) și b), art.6 alin.(2), art.8 alin.(1), art.9 alin.(1)

lit.a), art.10 alin.(2) lit.a) și lit.f1), art.47 alin.(1) și (3), art.329 alin.(1) și (2), art.330

alin.(1) lit.a), reclamanta consideră că, a avut dreptul de a fi angajată conform funcției la

care a aspirat – educator în învățământul preșcolar, după cum a prescris organul de

ocupare a forței de muncă.

Mai mult ca atât, Creșa-Grădiniță Română nr.104 Chișinău la momentul adresării,

dispunea de posturi vacante conform funcției solicitate.

Pe lângă acestea, pârâta nu a expus cerințe rigide pentru angajarea la muncă, cum

ar fi, concursul sau calificări speciale.

La 11 februarie 2021, instituția preșcolară a refuzat încheierea contractului de

muncă cu ea fără ai elibera un refuz în scris, cu respectarea prevederilor art.47 din

Codul muncii.

Motivele refuzului au fost expuse ulterior Inspectoratului de Stat de Muncă, care s-

a desesizat în favoarea instanței de judecată pentru soluționarea litigiului de muncă.

Reclamanta a precizat că, și-a realizat dreptul de a munci anume la Creșa-

Grădiniță Română nr.104 Chișinău, deoarece se află în proximitatea domiciliului său.

Deși a prezentat angajatorului actele ce confirmă calificarea sa, în mod similar,

care au fost prezentate și Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă mun. Chișinău,

care a eliberat îndreptare la locul de muncă, după verificările corespunzătoare, totuși i s-

a refuzat în angajare.

În realitate, refuzul administrației instituției preșcolare de a încheia contractul de

muncă anume cu dânsa este bazat pe faptul că anterior în calitate de părinte a avut

conflicte cu administrația în legătură cu colectările de bani de la părinți în instituția

preșcolară.

În viziunea reclamantei nu i s-a asigurat egalitate de tratament la încheierea

contractului de muncă în condițiile legii.

Drept consecință, a fost ilegal privată de posibilitatea de a munci, respectiv, de a

primi remunerarea sub formă de salariu, prejudiciu pentru care este răspunzător

angajatorul-pârât.

Prin faptul că, a fost discriminată de pârât la încheierea contractului individual de

muncă pe motiv că și-ar fi expus opinia cu privire la activitățile extra-statutare în cadrul

instituției preșcolare, i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care îl estimează în sumă de

20 000 de lei.

În circumstanțele enunțate, Cojocaru Ludmila a solicitat admiterea acțiunii,

constatarea tratamentului diferențiat (discriminatoriu) aplicat față de ea de către Creșa-

Grădiniță Română nr.104 Chișinău; anularea refuzului din 11 februarie 2021 a Creșei-

2

Grădinițe Române nr.104 Chișinău de a încheia cu ea contractul individual de muncă

pentru funcția de educator în învățământul preșcolar, cu obligarea pârâtei să încheie cu

ea contract individual de muncă pentru funcția de educator în învățământul preșcolar,

din data de 11 februarie 2021; repararea prejudiciului material cauzat în urma refuzului

de angajare la muncă prin încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a salariului

funcției neprimite, începând cu 11 februarie 2021, pentru perioada de imposibilitate de a

munci; repararea prejudiciului moral cauzat din contul pârâtului în beneficiul său în

mărime de 20 000 de lei.

La 12 noiembrie 2021, Creșa-Grădiniță Română nr.104 Chișinău, reprezentată de

avocatul Potereanu Dina, a depus cerere, prin care în temeiul art. 207 alin.(2), art.208

alin.(1) și (5), art.17 și art.206 din Codul administrativ, a solicitat declararea acțiunii

depuse de Cojocaru Ludmila ca inadmisibilă (f.d.75-78, 82, vol.I).

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Cojocaru Ludmila. S-a constatat ca neîntemeiat

refuzul Creșei-Grădinițe Române nr.104 Chișinău privind angajarea Ludmilei Cojocaru

în funcția de educator, începând cu data de 11 februarie 2021. S-a obligat Creșa-

Grădiniță Română nr.104 Chișinău să încheie un contract individual de muncă cu

Cojocaru Ludmila în funcția de educator în învățământul preșcolar, începând cu data de

11 februarie 2021. S-a obligat Creșa-Grădiniță Română nr.104 Chișinău să calculeze și

să achite Ludmilei Cojocaru salariul mediu pentru absența forțată de la muncă pentru

perioada de la 11 februarie 2021 – până la 29 noiembrie 2021 inclusiv. S-a încasat din

contul Creșei-Grădinițe Române nr.104 Chișinău în beneficiul Ludmilei Cojocaru suma

de 3000 de lei cu prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 29 noiembrie 2021, Cojocaru Ludmila a depus cerere, solicitând în temeiul

art.250 din Codul de procedură civilă, emiterea unei hotărâri suplimentare la hotărârea

din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu privire la punerea în

executare imediată a hotărârii judecătorești în partea ce ține de încasarea salariului

neprimit și integrarea în câmpul muncii (f.d.87, vol.I).

La 08 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Creșa-Grădiniță Română

nr.104 Chișinău, reprezentată de avocata Potereanu Dina a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe (f.d.88-89, vol.I).

Prin încheierea din 06 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de Cojocaru Ludmila cu privire la emiterea unei

hotărâri suplimentare la hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d.105-108, vol.I)

La 06 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Cojocaru Ludmila,

reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, a declarat recurs împotriva încheierii din 06

ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia

(f.d.111-114, vol.I).

La 10 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Creșa-Grădiniță Română

nr.104 Chișinău, reprezentată de avocata Potereanu Dina a prezentat apelul motivat,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri

noi de respingere a acțiunii depuse de Cojocaru Ludmila (f.d.139-143, vol.I).

3

Prin decizia din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul

declarat de Cojocaru Ludmila, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc împotriva

încheierii din 06 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a respins apelul

declarat de Creșa-Grădinița Română nr.104 Chișinău și s-a menținut hotărârea din 29

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel a considerat întemeiată și legală hotărârea primei instanțe, din

următoarele motive.

Referitor la recursul declarat de Cojocaru Ludmila reprezentată de avocatul

Valentin Fediuc împotriva încheierii din 06 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, Curtea de Apel Chișinău a menționat că nu au fost constatate temeiuri de

fapt și de drept, care ar determina ilegalitatea încheierii respective și ar duce la anularea

acesteia, or, legiuitorul exhaustiv a indicat acțiunile ce prevăd executarea imediată a

hotărârilor judecătorești, astfel încât, potrivit art.256 alin.(1) lit.b) CPC statuează că,

urmează să fie executate imediat ordonanța sau hotărârea judecătorească prin care

pârâtul este obligat la plata salariului și a altor drepturi ce decurg din raporturi de

muncă, precum și a indemnizațiilor prevăzute de statutul șomerilor în mărimea unui

salariu mediu. Totodată, alin.(2) al aceluiași articol prevede că, hotărârea judecătorească

privind reintegrarea în serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim, urmează

a fi executată imediat. La caz, hotărârea judecătorească prin care s-a constatat ca

neîntemeiat refuzul pârâtei privind angajarea în funcție și obligarea de a încheia un

contract individual de muncă cu Cojocaru Ludmila în funcția de educator în

învățământul preșcolar, începând cu 11 februarie 2021, nu se încadrează în prevederile

precitate.

Cu privire la fondul cauzei, instanța de apel a motivat soluția de menținere a

hotărârii primei instanțe prin faptul că, în raport cu Cojocaru Ludmila au fost încălcate

garanțiile la angajare stabilite de legislația muncii, sau orice restricție directă sau

indirectă a drepturilor sau stabilirea de avantaje la încheierea unui contract de muncă în

funcție de sex, rasă, culoarea pielii, naționalitate, limbă, origine, proprietate, social și

poziția oficială, locul de reședință (inclusiv prezența sau absența înregistrării la locul de

reședință sau ședere), precum și alte circumstanțe care nu au legătură cu calitățile

comerciale ale angajaților nu sunt permise, cu excepția cazului în care legea prevede

altfel.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă soluția primei instanțe privind

anularea refuzului de angajare a Ludmilei Cojocaru, în calitate de educatoare în cadrul

Creșei-Grădinițe Române nr.104 Chișinău, or, potrivit explicațiilor ultimei, la data

prezentării acesteia la instituția de învățământ preșcolar pentru angajarea în serviciu în

calitate de educator, nu i s-a permis accesul în clădire, fișa de repartizare pentru

ocuparea locului de muncă fiind înmânată directoarei instituției în coridor lângă ușa de

intrare, care după o perioadă scurtă de timp a restituit acesteia înștiințarea privind

refuzul de angajare la muncă, fără a explica cauzele refuzului.

Instanța de apel a dedus că în lipsa unor probe care ar stabili contrariul, se atestă

ilegalitatea refuzului de angajare a Ludmilei Cojocaru, în sensul în care, potrivit

normelor legale pertinente indicate supra, refuzul urmează a fi întocmit cu indicarea

unei argumentări obiective și rezonabile privind refuzul în angajare, cu examinarea

4

întregului set de acte prezentate la încheierea contractului individual de muncă și

susținerea unui interviu.

Nu au fost reținute alegațiile Creșei-Grădinițe Române nr.104 Chișinău privind

faptul neprezentării de către potențialul angajat a actelor care ar confirma dreptul

acestuia de a activa în sistemul educațional, or, simpla invocare a acestui fapt, în lipsa

unui substrat factologic raportat la circumstanțele de fapt ale cauzei, atestă lipsa unui

standard minim de probațiune în coraport cu solicitarea înaintată.

Mai mult ca atât, actele necesare reiterate în art.57 alin.(1) din Codul muncii au

fost prezentate de către Cojocaru Ludmila, or, fișa de repartizare pentru ocuparea

locului de muncă din 10 februarie 2021 este eliberată în cazul în care pretinsul solicitant

întrunește cerințele necesare inclusiv pregătire profesională și actele necesare de

angajare prevăzute de lege, totodată, până la proba contrară, asupra lipsei unor acte sau

cerințe stabilite de către legislație în coraport cu Cojocaru Ludmila de către Creșa-

Grădiniță Română nr.104 Chișinău, nu au fost prezentate.

Instanța de apel a reținut prevederile art.57 alin.(2) din Codul muncii, potrivit

cărora se interzice angajatorilor să ceară de la persoanele care se angajează alte

documente decât cele prevăzute la alin.(1), precum și de alte acte legislative.

În consecință, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei

instanțe privind obligarea Creșei-Grădinițe Române nr.104 Chișinău de a încheia un

contract individual de muncă cu Cojocaru Ludmila în funcția de educator în

învățământul preșcolar, începând cu data de 11 februarie 2021, luând în considerare

constatarea ca fiind neîntemeiat refuzul de angajare.

De asemenea, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată și soluția instanței

de fond privind încasarea salariului îndreptat spre achitare pentru lipsa forțată de la

serviciu începând cu data de 11 februarie 2021 - până 29 noiembrie 2021, concluzie

desprinsă din textul normelor art.329 alin.(1) în coroborare cu art.330 alin.(1) lit.a) din

Codul muncii potrivit cărora angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul

material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a

obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca

rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte

normative nu prevăd altfel, inclusiv și obligația la compensarea persoanei salariul pe

care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.

Cu trimitere la art.2036 și 2037 din Codul civil, referitor la pretenția cu privire la

prejudiciu moral, instanța de apel a reținut că, mărimea compensației pentru prejudiciul

moral urmează a fi stabilit în mod rezonabil, luând în considerare întinderea suferințelor

psihice sau fizice cauzate persoanei, proporționalitatea între acordarea despăgubirilor și

gradul în care reputația a fost lezată, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate.

În viziunea instanței de apel, în speță, pretențiile Ludmilei Cojocaru privind

anularea refuzului de angajare au fost admise, astfel încât, prejudiciul moral în mărime

de 3000 de lei constituie o sumă rezonabilă, în măsură să compenseze ultimei

prejudiciul moral cauzat, care corespunde cerinței de legalitate atestate prin prisma

prevederilor art.329 alin.(2) din Codul muncii și art.2037 din Codul civil, cât și a

criteriului de proporționalitate raportată la acțiunile ilicite ale apelantului/pârât.

5

Pe final, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță a pronunțat o hotărâre

legală și temeinică, astfel încât nu se impune reformarea ei, din care motive apelul

Creșei-Grădinițe Române nr.104 Chișinău a fost respins ca nefondat și menținută

hotărârea instanței de fond.

Distinct, instanța de apel a reținut că, în cadrul examinării cauzei civile în ordine

de apel, avocatul Fediuc Valentin, în interesele intimatului Cojocaru Ludmilei a înaintat

o cerere privind repararea prejudiciului pentru întreaga perioadă ce cuprinde și durata

examinării cauzei în instanța de apel, invocând prevederile art.372 alin.(3) Codul de

procedură civilă.

Cu trimitere la art.372 alin.(3) din CPC, instanța de apel a considerat de a admite

cererea reprezentantului Ludmilei Cojocaru, avocatul Fediuc Valentin în vederea

compensării salariului mediu pentru absență forțată de la muncă ca despăgubiri apărute

după pronunțarea hotărârii în prima instanță, încasându-se suma respectivă pentru

perioada 30 noiembrie 2021 – 15 decembrie 2022.

La 06 februarie 2023, Cojocarul Ludmila, reprezentată de avocatul Lilia Bînzari a

depus cerere de corectare a erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei din 15

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care s-a indicat că „în temeiul

art.372 alin.(3) CPC, se obligă Creșa-Grădiniță Română nr.104 Chișinău să achite

salariul mediu pentru absență forțată de la muncă din 30 noiembrie 2022 până la data de

12 decembrie 2022” cu corectarea erorii materiale greșite strecurate în dispozitivul

deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău „până la data de 12 decembrie

2022” cu cea corectă „până la data de 15 decembrie 2022” (f.d. 234, vol.I).

Prin încheierea din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat eroarea

din decizia din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea dispozitivă a

deciziei motivate cu înlocuirea sintagmei greșite „până la data de 12 decembrie 2022”

cu cea corectă „până la data de 15 decembrie 2022”(f.d.246-247, vol.I).

La 20 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Creșa-Grădiniță Română

nr.104 Chișinău, reprezentată de avocatul Crețu Adrian a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, în partea admiterii acțiunii depuse de Cojocaru

Ludmila, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de respingere integrală a

acțiunii depuse de Cojocaru Ludmila.

În susținerea recursului, Creșa-Grădiniță Română nr.104 Chișinău, reprezentată de

avocatul Adrian Crețu a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel, emisă cu

încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual.

Reprezentantul recurentei a menționat că, instanța de apel a ignorat cererea de

amânare depusă de avocatul Adrian Crețu la 14 decembrie 2022 prin intermediul poștei

electronice, prin care a comunicat motivul amânării și anume că la această dată este

antrenat într-o altă cauză penală la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, cu prezența

persoanei arestate, anexând și probe în acest sens. Din înregistrarea audio al ședinței din

14 decembrie 2022, se confirmă că instanța de apel nu s-a expus în privința cererii de

amânare a cauzei depuse de avocatul Adrian Crețu, prin ce a fost îngrădit dreptul la

apărare și reprezentare a Creșe-Grădinițe Române nr.104 Chișinău.

6

Atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile Codului

muncii, în situația în care între Creșa-Grădiniță Română nr.104 Chișinău și Cojocaru

Ludmila nu a fost încheiat un contract individual de muncă, nu au existat relații de

muncă.

Afară de aceasta, instanțele de judecată ierarhic inferioare au făcut trimitere la

prevederile art.57 din Codul muncii, care prevede lista de documente necesare la

angajare, pe când Cojocaru Ludmila la cererea de angajare în câmpul muncii nu a

prezentat actele strict prevăzute de lege.

Recurentul consideră că, fișa de repartizare nu este actul universal ce exclude

prezentarea documentelor necesare la încheierea contractului individual de muncă, cu

atât mai mult că locul de muncă ține de educația copiilor la grădinița-creșă și diligența

în respectarea legii atât a angajatorului, cât și a angajatului este obligatorie, dar nu la

alegere.

Consideră că intimata Cojocaru Ludmila a manifestat rea-credința printr-un

comportament viclean ce nu are drept scop angajarea în câmpul muncii, ci obținerea

unor mijloace bănești din contul bugetului de stat.

În acest sens la cererea de recurs a anexat: nota informativă eliberată de Creșa-

Grădiniță Română nr.104 Chișinău nr. 5/22 din 19 decembrie 2022 privind prezentarea

documentelor pentru încheierea contractului individual de muncă; ordinul nr.01-p din

03 ianuarie 2023 cu privire la angajarea în serviciu; nota informativă a serviciului

medical ei Creșa-Grădinițe Române nr.104 Chișinău privind neadmiterea în grupa de

copii a Ludmilei Cojocaru, motivul, lipsa controlului medical, cererea din 31.02.2023

depusă de Cojocaru Ludmila prin care a solicitat demisia din motiv de sănătate; ordinul

nr.27-p din31.01.2023 cu privire la demisie.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 15 decembrie 2022, în ședință

publică.

Din scrisoarea anexată la dosar rezultă că, copia deciziei integrale a instanței de

apel a fost expediată la 04.01.2023 la adresele indicate de părți, inclusiv la sediul

recurentei (f.d.229, vol.I).

Cu toate aceste, nu se atestă date când recurentei i s-a comunicat decizia integrală

din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, recursul declarat la 20 martie 2023 de către Creșa-Grădiniță Română nr.104

Chișinău, este în termen.

La 12 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ludmilei

Cojocaru copia recursului declarat de Creșa-Grădiniță Română nr.104 Chișinău, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă intimata nu și-a valorificat acest

drept procedural și nu a depus referință (f.d.22, vol.II).

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

7

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023,

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul declarat de Creșa-Grădinița

Română nr.104 Chișinău, reprezentată de avocatul Crețu Adrian, a fost depus la 20

martie 2023, adică până la intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul de

procedură civilă, acestea vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă (până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01.09.2023), părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului (20 martie 2023), cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului rezultă că, Creșa-Grădinița Română nr.104 Chișinău,

reprezentată de avocatul Crețu Adrian, a invocat temei de admisibilitate a recursului

prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 20 martie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a făcut

trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art.432 din Codul de procedură civilă, în

8

vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit că instanța de apel

a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma

indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța

de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în

fapt.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forță atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art.130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat de Creșa-Grădinița Română nr.104 Chișinău, reprezentată de

avocatul Crețu Adrian, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise

(cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC),

p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza

Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători,

printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că recursul declarat de Creșa-Grădinița Română nr.104 Chișinău,

reprezentată de avocatul Crețu Adrian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare, este inadmisibil.

9

În conformitate cu art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Creșa-Grădinița Română nr.104

Chișinău, reprezentată de avocatul Crețu Adrian.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10