3ra-1219/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1219/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1219/23

2-22069142-01-3ra-12122023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

ÎNCHEIERE

05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Bostan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2022, Ion Bostan a depus acțiune împotriva Casei Naționale de

Asigurări Social, solicitând obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a

emite actul administrativ individual favorabil privind includerea în stagiul de

cotizare pentru pensie a perioadei 01 ianuarie 2000 – 31 decembrie 2000 și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că începând cu data de 14 iulie

1997, a activat în cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat (în prezent Inspectoratul

pentru Protecția Mediului) deținând diferite funcții în baza contractului individual

de muncă.

La data de 24 martie 2008 în legătură cu lichidarea serviciului control

ecologic și reducerea numărului de personal, a fost concediat în conformitate cu

prevederile lit.c) alin.(1) art.86 Codul muncii.

În această perioadă de activitate, a primit permanent salariu și a achitat (i-au

fost reținute) plăți sub formă de contribuții individuale, inclusiv pentru fondul de

pensii din venitul realizat.

Atingând vârsta de pensionare, a încercat să-și calculeze viitoarea pensie cu

ajutorul calculatorului on-line de pe pagina www.cnas.md, și verificând baza de

date, a depistat că perioada de cotizare pentru anul 2000 nu a fost inclusă în

această listă.

Reclamantul a menționat că s-a adresat cu scrisori Inspectoratului pentru

Protecția Mediului, Direcției Generale CTAS Cahul, Direcției de arhivă Chișinău,

1

prin care a solicitat eliberarea certificatului de salarizare pentru anul 2000,

eliberarea informației ce ține de activitatea sa în cadrul Inspectoratului Ecologic

de Stat în perioada anului 2000, eliberarea ordinelor de angajare/concediere,

certificatelor de calculare a salariului pentru anii 1998-2001 pe numele său, însă

fără nici un rezultat.

Răspunsul a fost unul și același, nu au fost transmise integral Registrele de

decontare a salariului lucrătorilor pentru anul 2000 în arhiva Inspectoratului,

lipsesc datele despre Bostan Ion pe suportul de hârtie a declarațiilor REV-5, nu

au fost transmise la păstrare de stat documentele personalului scriptic ale

Inspectoratului Ecologic de Stat.

La data de 11 aprilie 2019, s-a adresat Inspectoratului pentru Protecția

Mediului, de a interveni în vederea soluționării problemei apărute, iar la data de

15 iunie 2019, a primit același răspuns.

La data de 17 septembrie 2019 s-a adresat în instanța de judecată împotriva

Inspectoratului pentru Protecția Mediului privind obligarea pârâtului de a include

perioada anului 2000 în stagiul de cotizare pentru pensie, iar prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 05 noiembrie 2020, acțiunea s-a respins

ca neîntemeiată, pe motiv că, calcularea vechimii în muncă în vederea stabilirii

pensiei, inclusiv includerea anumitor perioade de stagiu de cotizare în vechimea

de muncă a persoanei ce a obținut dreptul la pensionare, urmează a fi efectuată de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, care reprezintă unicul organ cu

atribuții în acest sens.

Astfel, pentru a-și revendica drepturile, la data de 10 martie 2022, a înaintat

cerere la CTAS Cahul, însă prin răspunsul autorității sesizate, i s-a comunicat că

angajatorul nu a prezentat pentru perioada indicată declarațiile persoanei

asigurate - REV-5 și problema respectivă nu poate fi soluționată.

Nefiind de acord cu răspunsul CTAS Cahul din 18 martie 2022, la data de

08 aprilie 2022 reclamantul l-a contestat la Casa Națională de Asigurări Sociale

cu cerere prealabilă, prin care a solicitat emiterea unui act administrativ

individual favorabil, cu includerea în stagiul de cotizare pentru pensie a perioadei

01 ianuarie 2000 – 31 decembrie 2000 și reexaminarea pensiei.

Prin răspunsul CNAS din 22 aprilie 2022, (recepționat la 26 aprilie 2022), a

fost informat că cererea nu poate fi soluționată, motivul fiind responsabilitatea

angajatorului de a prezenta declarațiile persoanei asigurate REV-5.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ion

Bostan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

favorabil prin care să includă perioada 01 ianuarie 2000 – 31 decembrie 2000 în

stagiul de cotizare pentru pensie a reclamantului Bostan Ion.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

reclamantului Bostan Ion suma de 1 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

La 13 octombrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere

de apel nemotivată, iar la data de 22 martie 2023 a fost depus motivarea apelului,

prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi

de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

2

Prin decizia din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30

septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că, este justă și întemeiată

concluzia primei instanțe potrivit căreia refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a include perioada anului 2000 în stagiul de cotizare a reclamantului

este unul neîntemeiat și nefondat, or, inacțiunea agentului economic nu constituie

culpa reclamantului, ultimul fiind în drept de a pretinde includerea perioadei 01

ianuarie 2000 – 31 decembrie 2000 în stagiul de cotizare, excluderea venitului

pentru perioada enunțată fiind inacceptabilă.

A menționat că reclamantul nu se face vinovat de faptul că, angajatorul nu a

transferat în bugetele sociale plățile cuvenite și nu a prezentat informația

corespunzătoare în acest sens organului abilitat.

La 20 octombrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

iar la 05 ianuarie 2024, a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea

recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei și

pronunțarea unei decizii.

În motivarea recursului, a invocat că, consideră decizia neîntemeiată,

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația

în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

La fel, consideră că aprecierea probelor dată de instanța de apel a fost una

defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție cu prevederile legislației

procedurale civile cât și cu dreptul la un proces echitabil. Constatările instanței de

apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la

materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției

emise.

În acest sens, a relatat că instanța de apel nu a verificat totalitatea

circumstanțelor relevate, și anume că, în rezultatul examinării documentelor din

dosarul de pensionare, s-a constatat că începând cu data de 22.06.2018 intimatul

este beneficiar de pensie pentru limită de vârstă. Dat fiind faptul că Inspectoratul

Ecologic de Stat n-a prezentat declarațiile REV5 pentru perioada 01.2000 –

12.2000, perioada respectivă nu a fost inclusă la determinarea venitului mediu

asigurat, iar în stagiul de cotizare a fost inclusă perioada de activitate prin cumul

la SA „QBE ASITO”.

La 11 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței. Însă până la data examinării admisibilității acestuia,

intimatul Ion Bostan, nu a depus referință.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat de către

Curtea de Apel Chișinău la data de 27 septembrie 2023.

La data de 20 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei.

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei

Naționale de Asigurări Sociale la data de 08 decembrie 2023, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.76).

Iar, motivarea recursului a fost depusă la 05 ianuarie 2024.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău – la 20 octombrie 2023 și prezentării motivării acestuia – la 05 ianuarie

2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a respectat termenele prevăzute la

art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

4

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri

de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5