3ra-693/21 — obligarea includerii unei perioade in stagiul de cotizare pentru pensie, prezentarea informatiei

Dosarul nr.3ra-693/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Bostan Ion, reprezentat de avocatul

Stoian Mihail,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Bostan Ion împotriva Inspectoratului pentru Protecția Mediului, persoană terță Casa

Națională de Asigurări Sociale cu privire la obligarea includerii unei perioade în stagiul

de cotizare pentru pensie și prezentarea informației,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 17 septembrie 2019, Bostan Ion a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Inspectoratului pentru Protecția Mediului privind obligarea la includerea unei

perioade în stagiul de cotizare pentru pensie și prezentarea informației.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, începând cu 14 iulie 1997, în baza

contractului individual de muncă, a activat în cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat

(în prezent Inspectoratul pentru Protecția Mediului) deținând diferite funcții.

La 24 martie 2008, în legătură cu lichidarea serviciului control ecologic și

reducerea numărului de personal, a fost concediat în conformitate cu prevederile art. 86

alin. 1) lit. c) din Codul muncii.

În perioadă de activitate a primit și a achitat plăți sub formă de contribuții

individuale, inclusiv pentru fondul de pensii din venitul realizat. Ajungând la vârsta de

pensionare a încercat să-și calculeze pensia cu ajutorul calculatorului online de pe

pagina www.cnas.md. Verificând baza de date, a depistat că perioada de cotizare pentru

anul 2000 nu a fost inclusă în listă. S-a adresat cu numeroase solicitări Inspectoratului

1

pentru Protecția Mediului, Direcției generale CTAS Cahul, Direcției de arhivă

Chișinău, privind eliberarea ordinelor de angajare/concediere, a certificatelor de

calculare a salariului pentru anii 1998 - 2001 pe numele lui Bostan Ion, însă fără

rezultat. Răspunsul a fost că nu au fost transmise integral Registrele de decontare a

salariului lucrătorilor pentru anul 2000, iar în arhiva Inspectoratului lipsesc date despre

Bostan Ion. Pe suport de hârtie a declarațiilor REV-5, nu au fost transmise la păstrare

de stat documentele personalului Inspectoratului Ecologic de Stat.

La 11 aprilie 2019, s-a adresat Inspectoratului pentru Protecția Mediului cu

solicitarea de a interveni pentru soluționarea problemei, iar la 15 iunie 2019 a primit

același răspuns, că nu au fost transmise integral Registrele de decontare a salariului

lucrătorilor pentru anul 2000 în arhiva Inspectoratului.

La 08 iulie 2019, reclamantul a trimis în adresa Inspectoratului pentru Protecția

Mediului cererea prealabilă, însă nu a primit niciun răspuns. Consideră că, refuzul

autorității pârâte este unul ilegal care cauzează prejudicii considerabile de ordin moral

și material.

A solicitat reclamantul obligarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului de a-i

include în stagiul de cotizare pentru pensie perioada anului 2000, obligarea

Inspectoratului pentru Protecția Mediului de a prezenta Casei Naționale de Asigurări

Sociale informația ce ține de activitatea dânsului pentru perioada anului 2000 în cadrul

acestei instituții.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 septembrie 2019 în

proces a fost atrasă, în calitate de persoană terță, Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Bostan Ion

împotriva Inspectoratului pentru Protecția Mediului, cu participarea terțului Casa

Națională de Asigurări Sociale, privind obligarea includerii unei perioade în stagiul de

cotizare pentru pensie și prezentarea informației.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 09 noiembrie 2020, Bostan Ion,

reprezentat de avocatul Stoian Mihail, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ, a depus cerere de apel nemotivată (f.d.78,79), ulterior la 11

ianuarie 2021, respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ, a depus cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din

05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emiterea unei decizii noi de

admitere a cererii de chemare în judecată (f.d.82-84).

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Bostan Ion, reprezentat de avocatul Stoian Mihail și a fost

menținută hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d.95, 96-104).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, calcularea vechimii în muncă

în vederea stabilirii pensiei, inclusiv includerea anumitor perioade de stagiu de cotizare

în vechimea de muncă a persoanei care a obținut dreptul la pensionare urmează a fi

efectuată de către Casa Națională de Asigurări Sociale, care reprezintă unicul organ cu

atribuții în acest sens. Prin urmare, reclamantul/apelant a înaintat acțiune împotriva

2

pârâtului necorespunzător, din care motiv instanța de fond întemeiat a dispus

respingerea acțiunii în această parte.

Cu referire la pretenția apelantului privind obligarea prezentării informației ce ține

de activitatea dânsului pentru perioada anului 2000, instanța de apel a reținut că instanța

de fond întemeiat a ajuns la concluzia netemeiniciei acesteia or, potrivit materialelor

cauzei se atestă că Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu deține informația în

cauză, iar art. 6 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, prevede

că, informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile

legii de către alți subiecți de drept.

A mai invocat Curtea de Apel Chișinău că, nu poate fi obligată o autoritate publică

să prezinte careva informații pe care nu le deține în conformitate cu art. 6 din Legea

privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000.

Astfel, instanța de apel a reținut că, hotărârea pronunțată de către instanța de fond,

a fost emisă cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul definit de

art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atât ca ansamblul garanțiilor

procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în

mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul

contradictorialității și modul de administrare a probelor.

La 29 aprilie 2021, ștampila de pe plicul poștal, Bostan Ion, reprezentat de

avocatul Stoian Mihail, a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 14 iunie 2021 cerere

de recurs motivată, împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,

cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.105, 115-116).

În motivarea cererii de recurs, a indicat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, au fost aplicate greșit normele de drept material, nu a fost

aplicată legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Instanța de apel a dat o calificare juridică incorectă raportului material litigios,

aplicând o normă străină deoarece probele care au fost administrate de către instanța de

fond dovedesc faptul că începând cu 14 iulie 1997, Bostan Ion a activat în cadrul

Inspectoratului Ecologic de Stat deținând diferite funcții în baza contractului individual

de muncă, iar la 24 martie 2008 în legătură cu lichidarea serviciului control ecologic și

reducerea numărului de personal a fost concediat în conformitate cu prevederile lit. c)

alin. (l) art. 86 din Codul muncii. În această perioadă de activitate a primit permanent

salariu și a achitat plăți sub formă de contribuții individuale, inclusiv pentru fondul de

pensii. Consideră că soluționarea problemei este de competența Inspectoratului pentru

Protecția Mediului.

A relatat că instanța de apel eronat a apreciat solicitările recurentului privind

prezentarea informației, făcând trimitere la art. 6 din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, deoarece Bostan Ion a solicitat instanței de judecată

obligarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului să prezinte Casei Naționale de

Asigurări Sociale informația cu privire la activitatea sa pentru perioada anului 2000 în

cadrul acestei instituții.

3

A mai indicat că nu poate servi temei de respingere a cererii motivarea instanței

de judecată precum că Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu deține informație cu

privire la activitatea lui Bostan Ion pentru perioadă solicitată, din motivul că în urma

reorganizării nu au fost transmise integral Registrele de decontare a salariului pentru

anul 2000 în arhiva Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 20 aprilie 2021.

La 04 mai 2021, Bostan Ion, reprezentat de avocatul Stoian Mihail, a depus cerere

de recurs nemotivată, iar la 18 mai 2021 a recepționat decizia contestată, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție DS8001660835AS, anexat la materialele dosarului

(f.d.109).

La 14 iunie 2021, ștampila de pe plicul poștal (f.d.118), Bostan Ion, reprezentat de

avocatul Stoian Mihail a depus recurs motivat, împotriva deciziei din 20 aprilie 2021,

astfel se atestă că recursul a fost depus în termen.

La 18 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului

pentru Protecția Mediului și Casei Naționale de Asigurări Sociale copia cererii de recurs

depusă de Bostan Ion, reprezentat de avocatul Stoian Mihail, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

4

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Bostan Ion, reprezentat de avocatul Stoian

Mihail, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

5

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Bostan Ion, reprezentat de avocatul Stoian Mihail, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

6