3ra-894/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-894/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-894/23

2-21174428-01-3ra-23108023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, D. Băbălău, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Aveticom”, reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Aveticom” împotriva Agenției Servicii Publice

privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 20 noiembrie 2021, SRL ,,Aveticom” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea refuzurilor Serviciului

Cadastral Teritorial Sângerei din 04 octombrie 2021, anularea deciziei registratorului

din cadrul Agenției Servicii Publice din 29 octombrie 2021 și obligarea Agenției

Servicii Publice de a înregistra imobilele cu drept de proprietate cu nr. cadastrale

XXXX situate în extravilanul satului XXXX, raionul Sângerei, pe care sunt edificate

imobilele enunțate, după SRL „Aveticom”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 04 octombrie 2021, a

depus la Serviciul cadastral teritorial Sângerei cerere privind înregistrarea dreptului

de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastrale XXXX, situate în extravilanul

satului XXXX, raionul Sângerei, pe care sunt edificate construcții, după cum

urmează: nr. cadastral XXXX, care include teren agricol cu suprafața de 1,1257 ha,

XXXX – construcție (cântar) cu suprafața de 16,5 m.p., XXXX – căsuța paznicului

cu suprafața de 15,3 m.p., XXXX – depozit cu suprafața de 590,2 m.p., XXXX –

depozit cu suprafața de 1168,8 m.p. și XXXX – depozit cu suprafața de 878,4 m.p.;

nr. cadastral XXXX – teren agricol cu suprafața de 0,1169 ha și construcția cu nr.

cadastral XXXX, (depozit de cereale cu suprafața de 390,m.p.); nr. cadastral XXXX

– teren agricol cu suprafața de 0,2434 ha și construcție cu nr. cadastral XXXX –

1

depozit de cereale cu suprafața de 1022,4 m.p.; nr. cadastral XXXX – teren agricol

cu suprafața de 1,6899 ha, pe care sunt edificate construcțiile cu nr. cadastrale

XXXX – casa mecanizatorului cu suprafața de 153 m.p., XXXX – sarai cu suprafața

de 24,8 m.p., XXXX – cu suprafața de 18 m.p. și XXXX – stație de alimentare cu

suprafața de 18 m.p.; nr. cadastral XXXX – teren agricol cu suprafața de 0,4645 ha,

pe care sunt amplasate construcțiile cu nr. cadastrale XXXX – grajd de găini cu

suprafața de 480 m.p. și XXXX – depozit cu suprafața de 48 ,m.p., ce au fost

transmise de întreprinderea agricolă CAPC „Amarant” către SRL „Aveticom” în

baza procesului-verbal de predare-primire a patrimoniului distribuit la concursul nr.

2 după stingerea datoriilor întreprinderii agricole din 23 iunie 2000.

A opinat reclamantul că examinând cererea de înregistrare a dreptului de

proprietate, registratorul Serviciului cadastral teritorial Sângerei a emis decizie prin

care a respins cererea de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor,

în temeiul art. 31 alin. (1) lit. d) din Legea cadastrului bunurilor imobile. Nefiind de

acord cu decizia respectivă, SRL „Aveticom” a depus cerere prealabilă. Prin decizia

registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice nr. 11/07/575/2021/113/2021 din

29 octombrie 2021, prin care s-a completat / modificat decizia de respingere a cererii

de înregistrare a dreptului asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXX situate

în extravilanul comunei XXXX, raionul Sângerei în baza temeiului art. 31 alin. (1)

lit. d) din Legea cadastrului bunurilor imobile.

A menționat reclamantul că deciziile menționate sunt ilegale și neîntemeiate,

relatând că, pentru a-i fi admise revendicările, s-a adresat la Primăria și Consiliul

sătesc XXXX, raionul Sângerei cu cerere privind adoptarea deciziei privind

aprobarea selectivă a planurilor cadastrale ale terenurilor aferente bunurile imobile

transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole

„Amarant” și transmise SRL „Aveticom” și prezentarea planurilor bunurilor

imobile, la care a primit răspunsul nr. 64 din 01 octombrie 2021, prin care a fost

informată că statutul juridic al terenurilor menționate pe care sunt edificate imobilele

transmise SRL „Aveticom” se va identifica cui aparține terenul dat cu drept de

proprietate și cine le gestionează numai după desfășurarea delimitării masive în

comuna XXXX.

A relatata că la data de 12 noiembrie 2021, s-a adresat către Consiliul raional

Sângerei cu cerere privind eliberarea certificatelor de proprietate privată asupra

cotei-părți valorice la care a recepționat răspunsul nr. 673 din 15 noiembrie 2021,

prin care a fost informat că la păstrarea de stat se află „Lista persoanelor care

beneficiază de dreptul la cotă-parte valorică din Întreprinderea Agricolă CAPC

„Amarant”, satul XXXX, Județul Bălți în număr de 950 persoane, conform setului

de materiale privind privatizarea Întreprinderii Agricole CAPC „Amarant”, Primăria

Drăgănești, satul Cotiujenii Mici, sectorul Sângerei, Județul Bălți pentru anii 1997-

2000, contractele civile prin care acestea au fost dobândite în proprietate nu s-au

transmis la păstrarea de stat.

O solicitare similară a fost înaintată și Departamentului cadastru al Agenției

Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Sângerei la care a recepționat

răspunsul nr. 11/31c-06/618 din 15 noiembrie 2021, prin care a fost informat că

actele solicitate nu se dețin.

2

A susținut că, pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile dobândite în urma înregistrării cotelor-părți din dreptul de proprietate

comună asupra bunurilor agricole privatizate, conform pct. 17 din Regulamentul cu

privire la transformarea cotelor-părți valorice din proprietate comună fracție sau

procente, în calitate de probe a anexat: Lista patrimoniului distribuirii în natură la

concursul II din Întreprinderea Agricolă CAPC „Amarant”; actul de transmitere-

primire a fondurilor fixe; procesul-verbal de predare-primire a patrimoniului

distribuirii concursului nr. 2 după stingerea datoriilor la Întreprinderea Agricolă

CAPC „Amarant”, pe liderul Ștefan Curchi; informațiile din baza de date grafică;

contractul de vânzare-cumpărare a cotelor valorice în construcții de către SRL

„Aveticom” de la cotașii satelor Cotiujenii Mici, Alexeevca și Gura Oituz, în total

cota-valorică de 278 408 de lei; extrasele din procesul-verbal al ședinței comisiei de

privatizare a bunurilor întreprinderii agricole din 23 iunie 2000, prin care s-a hotărât

ca pe baza rezultatului concursului de distribuire a patrimoniului se consideră

distribuit patrimoniul dlui Ștefan Curchi, care reprezintă interesele a 799 deținători

ale cotelor-părți valorice, vor fi prezentate la necesitate, deoarece, setul de

documente conține un număr enorm de înscrisuri.

Reclamantul a notat că în decursul a 20 de ani, s-a comportat ca un posesor de

bună-credință, achitând regulat impozitele, administrând bunurile în cauză și, fiind

recunoscut proprietar al bunurilor în cauză, având dreptul de preemțiune, ca posesor

de bună-credință a bunurilor pe care le gestionează până în prezent. Consideră că

sunt inexplicabile inacțiunile autorităților publice ale statului în cauza respectivă și

circumstanțe neimputabile solicitantului, respectiv, din aceste motive reclamantul nu

poate fi limitat în dreptul la înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor în

Registrul bunurilor imobile.

A afirmat că prin deciziile de refuz în înregistrarea dreptului de proprietate al

reclamantului asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXX, situate în

extravilanul satului XXXX, raionul Sângerei, este admisă încălcarea dreptului de

proprietate al acestuia asupra bunurilor imobile, drept protejat de art. 1 paragraful 1

din Protocolul 1 adițional la CEDO.

A solicitat SRL „Aveticom”, anularea refuzurilor Serviciului Cadastral

Teritorial Sângerei din 04 octombrie 2021, anularea deciziei registratorului din

cadrul Agenției Servicii Publice din 29 octombrie 2021 și obligarea Agenției Servicii

Publice de a înregistra imobilele cu drept de proprietate cu nr. cadastrale XXXX

situate în extravilanul satului XXXX, raionul Sângerei, pe care sunt edificate

imobilele enunțate, după SRL „Aveticom”.

Prin hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de SRL „Aveticom” a fost admisă.

S-a anulat refuzul Agenției Servicii Publice (serviciul cadastral teritorial

Sângerei) din 04 octombrie 2021 și decizia registratorului Agenției Servicii Publice

din 29 octombrie 2021 cu nr. 11/07/575/2021/113/2021.

S-a obligat Agenția Servicii Publice să emită actul administrativ individual

favorabil privind înregistrarea imobilelor după SRL „Aveticom” cu drept de

proprietate cu nr. cadastrale XXXX, situate în extravilanul s. XXXX, raionul

Sângerei.

3

La data de 11 iulie 2022, Agenția Servicii Publice a declarat apel nemotivat, iar

în data de 20 octombrie 2022, cerere de apel motivată împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 08 iulie 2022, prin care a solicitat casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă

acțiunea.

Prin decizia din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza

în contencios administrativ la acțiunea depusă de către SRL ,,Aveticom” împotriva

Agenției Servicii Publice, cu privire la obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și s-a emis o deciziei nouă prin care a fost respinsă acțiunea

înaintată de către SRL ,,Aveticom” împotriva Agenției Servicii Publice, cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, concluzia instanței de fond

privind admiterea acțiunii este eronată, or, la adoptarea soluției au fost interpretate

și aplicate eronat normele de drept material. Or, completul de judecată a menționat

că, cadrul legal în vigoare a instituit exigența potrivit căreia, actele juridice de

vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, urmează să fie autentificate notarial. Or,

exigența respectivă se regăsește în norma art. 447 din Codul Civil, în redacția în

vigoare din 01 martie 2019, care stabilește că înregistrarea sau înregistrarea

provizorie în registrul bunurilor imobile se efectuează în baza contractului

autentificat notarial, cât și în norma art. 29 din Legea cadastrului bunurilor imobile,

care stabilește că, înregistrarea dreptului asupra bunului imobile se face în temeiul

contractului asupra bunului imobil, încheiate conform legislației în vigoare la data

adoptării lor. Totodată, art. 323 alin. (2) din Codul Civil, în redacția în vigoare din

01 martie 2019, cât și norma art. 212 din Codul Civil, în redacția în vigoare până la

01 martie 2019, stabilesc că, forma autentică a actului juridic este obligatorie dacă

actul juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile.

Astfel, în litigiul deferit judecății în prezenta speță, s-a constatat cert că la

cererea de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr.

cadastrale XXXX situate în extravilanul satului XXXX, raionul Sângerei, SRL

„Aveticom” a anexat contractul de vânzare-cumpărare, pretins a fi încheiat în data

de 21 iulie 2021 (conform mențiunilor executate cu pixul pe prima filă a contractului

de vânzare-cumpărare), care a fost încheiat în formă scrisă, nefiind autentificat

notarial.

Prin urmare, analizând actele prezentate de SRL „Aveticom” pentru

înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, instanța de apel a

conchis că registratorul din cadrul Agenției Servicii Publice întemeiat a respins

cererea de înregistrare a dreptului asupra bunurilor imobile depusă de intimată. Or,

contractul în baza căruia s-a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate, a fost

încheiat fără a fi respectate dispozițiile legale, în special, dispozițiile Codului Civil,

care instituie obligativitatea autentificării notariale a actelor juridice care au ca

obiect înstrăinarea bunurilor imobile.

De asemenea, instanța de apel a desconsiderat concluzia instanței de fond

precum că, decizia registratorului Agenției Servicii Publice a fost motivată lacunar,

așa cum, în decizia contestată s-a indicat în mod expres soluția adoptată de

4

registrator și motivația care a impus adoptarea unei atare soluții. Nu este corectă nici

trimiterea instanței de fond la dispozițiile Codului Civil în redacția în vigoare din

1964, deoarece, contractul de vânzare-cumpărare se pretinde a fi încheiat la 21 iulie

2021, dată la care erau în vigoare dispozițiile Codului Civil adoptat în 2002 și

republicat pe 01 martie 2019.

Curtea de Apel Chișinău a respins argumentele intimatului/reclamant care a

susținut că deciziile emise de registratori sunt neclare și nemotivate, așa cum, atât în

decizia Registratorului din cadrul Serviciului cadastral teritorial Sângerei și în

decizia registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice, s-a indicat în mod expres

temeiul pentru care s-a refuzat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile situate în extravilanul satului Cotiujenii Mici, raionul Sângerei, și anume –

faptul că contractul de vânzare-cumpărare din 21 iulie 2021, nu a fost autentificat

notarial. Completul a considerat că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 324

din Codul Civil, or, această normă legală stabilește în mod expres la alin. (2) că dacă

una dintre părți a executat total sau parțial actul juridic pentru care se cere formă

autentică, iar cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială, instanța

de judecată are dreptul, la cererea părții care a executat total sau parțial actul juridic,

să îl declare valabil dacă el nu conține elemente care contravin legii. În cazul acesta,

nu se cere autentificarea notarială ulterioară a actului juridic.

A concluzionat instanța de apel asupra netemeiniciei acțiunii depuse de SRL

„Aveticom” cu privire la anularea refuzurilor Serviciului Cadastral Teritorial

Sângerei din 04 octombrie 2021, anularea deciziei registratorului din cadrul Agenției

Servicii Publice din 29 octombrie 2021 și obligarea Agenției Servicii Publice de a

înregistra imobilele cu drept de proprietate situate în extravilanul satului Cotiujenii

Mici, raionul Sângerei, pe care sunt edificate imobilele enunțate, după SRL

„Aveticom”.

La 10 mai 2023 SRL „Aveticom”, reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur,

a depus recurs nemotivat, iar la data de 21 iulie 2023 a depus cerere de recurs

motivată împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că, autoritatea publică apelantă, cît și instanța

de apel, nu au motivat prin prisma principului securității raporturilor juridice

consfințit la art. 30 din Codul administrativ, intervenția prin deciziile contestate

asupra situațiilor juridice derulate în perioada anilor 1999-2000, în particular pe

marginea puterii lucrului decis ale actelor și drepturilor dobândite în perioada vizată

neinvocând necesitatea absolută a interesului public.

A menționat recurentul că, art. 59 alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor

imobile stabilește franc că la înstrăinarea primară a bunurilor imobile transmise în

proprietate privată în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderii agricole sau

la înstrăinarea primară a cotelor-părți din aceste bunuri, înregistrarea în cadastru nu

este obligatorie. După încheierea convenției, noul proprietar este obligat să înscrie

în registrul bunurilor imobile dreptul său de proprietate asupra bunului dobândit. Pe

de o parte noul proprietar - SRL „Aveticom”, prin efectul legii, este impus să înscrie

în Registrul bunurilor imobile drepturile sale de proprietate, iar pe de altă parte,

organul cadastral respinge această conduită stabilită de lege.

5

Formalismul de care a dat dovadă ASP și sprijinit de către instanța de apel, a

fost unul excesiv și a sfidat spiritul și litera Legii cadastrului bunurilor imobile,

totodată arogarea unor competențe străine nu este admisibilă per se, mai mult, legile

urmează a fi aplicate elocvent și interpretate în sensul în care generează efecte

juridice și nu invers.

Consideră SRL „Aveticom” că a respectat exigențele impuse de lege, or, s-a

adresat cu cerere către organul cadastral competent (SCT Sîngerei, ASP), semnată

de administratorul întreprinderii, totodată a anexat documentele elocvente și

necesare ce dictează necesitatea admiterii cererii spre soluționare și anume:

certificatul de înregistrare, extrasul din Registrul persoanelor juridice, lista

patrimoniului destinat distribuirii în natură la concursul 2 din întreprinderea Agricolă

CAPC „Amarant”, pe liderul Curchi Stepan, actul de transmitere-primire a

fondurilor fixe, procesul-verbal de predare-primire a patrimoniului distribuit la

concursul nr. 2 după stingerea datoriilor întreprinderii Agricole CAPC ”Amarant” de

Comisia de privatizare pe liderul Curchi Stepan, informație din baza de date grafice,

contractul de vânzare-cumpărare a cotelor valorice în construcții de către SRL

„Aveticom” de la cotașii satelor Alexeevca și Gura Oituz - în total cota valorică

constituie 278 408 de lei). Actele abordate identifică bunurile imobiliare solicitate

spre înregistrare, or, ele reflectă suprafața, caracteristicile și numărul cadastral al

acestora, contrar celor evocate de partea pârâtă.

A susținut recurentul că Agenția Servicii Publice a indicat în decizia din 21

octombrie 2021, într-o manieră abstractă, precum că „actul prezentat spre

înregistrare nu întrunește condițiile de valabilitate stabilite prin lege”, fără a

identifica concret actul corespunzător, precum și normele juridice din Codul civil și

instrucțiunea în vigoare la momentul încheierii actului/contractului, în lumina

principiului acțiunii legii în timp. Codul civil nr. 1107 a fost adoptat la 06 iunie 2002

(în vigoare din 12 iunie 2003), iar instrucțiunea a fost adoptată în anul 2005, deci

este evident că nu sunt aplicabile unor acte juridice emise sub imperiul altor legi

decât celor enunțate - Codul civil din 26 decembrie 1964.

A opinat recurentul că Agenția Servicii Publice riscă să încalce dreptul de

proprietate al SRL „Aveticom” garantat de ordinea legală națională și internațională.

Mai mult, prin acest comportament ilicit al ASP se sfidează atributul de dispoziție

inerent dreptului de proprietate recunoscut în beneficiul SRL „Aveticom”, potențialii

cumpărători considerând că odată ce drepturile asupra bunurilor nu sunt înregistrate

în Registrul bunurilor imobile, respectiv nu se află în circuitul civil și nu sunt

susceptibile înstrăinării.

A remarcat că instanța de apel eronat a interpretat norma legală enunțată la

alin.(2) art.324 din Codul Civil unde este indicat că, în cazul în care părțile au

încheiat un act juridic pentru care se cere forma autentică, iar cealaltă parte se

eschivează de la autentificarea lui notarială, instanța poate să declare acest contract

valabil, dacă acest contract nu conține elemente care contravin legii, fără să fie

coroborat cu prevederile art. 326 Cod Civil care sunt valabile în speța dată.

Consideră că, instanța de apel greșit a respins argumentele

intimatului/reclamant care a susținut că deciziile emise de registratori sunt neclare

și nemotivate.

6

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

SRL „Aveticom”, reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur, a fost depus până la

data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 03 mai 2023. Astfel, la data de 10 mai 2023 recurentul a depus cerere de recurs

nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 10 august 2023

(f.d. 193).

La data de 21 iulie 2023, SRL „Aveticom”, reprezentat de avocatul Valeriu

Gandrabur, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 03 mai 2023 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 194).

Astfel, recursul depus de SRL „Aveticom”, reprezentat de avocatul Valeriu

Gandrabur, împotriva deciziei din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în

termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Aveticom”,

reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur, în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

7

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de SRL „Aveticom”, reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și

cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

8

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL

„Aveticom”, reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de SRL „Aveticom”, reprezentat de avocatul Valeriu

Gandrabur, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

9

Ion Malanciuc

10