ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.05.2024

3ra-382/23 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
29.05.2024
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-382/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-382/23

2-18168661-01-3ra-07042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

29 mai 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Interplast”,

reprezentată de avocatul Balmuș Ștefan,

în cauza de contencios administrativ depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată F.P.C. ”Interplast” împotriva Biroului Vamal Centru, Serviciului Vamal și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, terț B.C. ”Moldova Agroindbank”

S.A. privind contestarea actelor administrative defavorabile,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2022, prin care s-a

casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 aprilie 2022 și s-a emis o

decizie nouă de respinge a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 20 iunie 2018, F.C.P. ”Interplast” S.R.L a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Biroului Vamal Centru,

Serviciului Vamal și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, terț B.C.

”Moldova Agroindbank” S.A. privind anularea procesului-verbal de examinare

preliminară a rezultatelor auditului post-vămuire nr. 02.18/01 din 12.03.2018,

anularea actului de audit post-vămuire nr. 02.18/04 din 23.03.2018, anularea deciziei

de regularizare nr. 344 din 06.04.2018, anularea deciziei nr. 26 din 20.06.2018 cu

privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului

vamal, anularea ordinului incaso nr. 35 din 04.07.2018 în sumă de 4 814 237,88 lei,

întoarcerea executării silite a sumei de 194009,14 lei.

În motivare, a indicat că, Asociația Surzilor din Republica Moldova este o

asociație obștească care are ca obiectiv principal desfășurarea activității comune a

persoanelor cu deficiențe de auz cu scopul protejării și realizării eficiente a drepturilor

legitime în conformitate cu legislația Republicii Moldova, inclusiv pentru realizarea

drepturilor constituționale la muncă, la proprietate privată și protecția acesteia, la

respectarea și protecția raporturilor economice, la asistență și protecție socială, etc.

1

Asociația a fondat și susținut dezvoltarea unor entități economice de producere,

printre care FCP „Interplast” S.R.L.

Aceasta activează atât cu scopul creării locurilor de muncă pentru persoanele cu

dezabilități, cât și pentru susținerea financiară a asociației propriu zise ale persoanelor

cu deficiențe de auz prin asigurarea cu spațiu locativ specializate, a casei de cultură

specializate în oferirea serviciilor recreative și cognitive pentru invalizi și copiii

acestora, a federației sportive specializate în pregătirea sportivilor pentru Jocurile

paraolimpice și DEAF Olimpiade.

Reclamanta a susținut că, în perioada februarie-aprilie 2018, FCP „Interplast”

S.R.L. a fost vizitată de un audit post-vămuire din partea Biroului Vamal Centru

pentru perioada anilor 2014-2017, care a constat o presupusă diminuare a

contribuțiilor TVA la importul mărfurilor destinate procedurii proprii.

Astfel, prin procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului

post-vămuire nr.02.08/01 din 12.03.2018 s-a constatat că, urmare a presupusei

încălcări de către FCP „Interplast” S.R.L. a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.124

din 15.02.2013, în conformitate cu prevederilor art.127/11 alin.(1) lit. b), c),

art.127/13, art.181/1, art.202/7 din Codul vamal, pentru nerespectarea condițiilor

tratamentului tarifar favorabil, scutirea 209, care la momentul acordării liberului de

vamă nu era justificată.

Astfel, a întocmit decizia de regularizare prin care se vor recalcula obligații

vamale în sumă de 3 638 725,07 lei, fiind emis actul de control și decizia de

regularizare nr.344 din 06.04.2018, prin care s-au calculat obligații vamale spre

încasare în sumă totală de 4 814 237,88, inclusiv majorarea de întârziere, conform

art.129 pct.22) din Codul vamal și art.228 din Codul fiscal.

Pe parcursul anilor 2015-2017 FCP „Interplast” S.R.L. a fost vizitată de mai

multe controale fiscale atât tematice cât și totale care s-au referit la corectitudinea

acordării tratamentului tarifar favorabil acordat în baza regulamentului aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr/124 din 15.02.2013.

Prin actele nr.3-540845 din 24.04.2015 și nr.5-681894 din 08.06.2017, s-a

constatat că în urma controlului și verificării a fiecărui criteriu aparte din cele 8

stabilite prin lege, că pentru perioada de activitate 01.05.2013 – 30.04.2017 FCP

„Interplast” S.R.L. a întrunit toate cerințele obligatorii pentru a beneficia de scutirea

de TVA.

Organul vamal nu a examinat nici un aspect-criteriu din cele enumerate ca fiind

obligatorii de Hotărârea Guvernului menționată și fără a da apreciere și a constatat

prezența sau lipsa prejudiciului, dacă este sau nu fapta ilicită, raportul cauzal din faptă,

prejudiciu și vinovăție și alte aspecte de ordin procedural.

Contrar obligației de a verifica și stabili dacă s-au respectat în totalitate pe

parcursul perioadei de referință a condițiilor impuse de Hotărârea Guvernului nr.124

din 15.02.2013, organul de control post-vămuire nu a verificat și nu s-a expus asupra

faptului că entitatea economică controlată a întrunit cumulativ toate condițiile și

exigențele impuse de legislația în vigoare, fapt confirmat periodic indirect și de

acceptul organului vamal la importul materiei prime pe parcursul a trei ani.

Astfel, a încălcat prevederile metodice de efectuare a controlului stabilite prin

Ordinul Serviciului Vamal nr.63-O din 11.01.2013.

Inițial organul vamal, la importul primului transport în decembrie 2014, invoca

presupusa obligație impusă acum, de a achita TVA-ul înainte de acordarea liberului

2

de vamă, pe motivul neîntrunirii unor condiții, atunci reclamantul ar fi prezintat

suplimentar actele necesare și nu s-ar acumulat în mod artificial aceste sume enorme

de peste 4 800 000 lei.

FCP „Interplast” S.R.L. a susținut că, pe toată perioada de referință a întrunit

toate cerințele obligatorii pentru a beneficia de scutirea de TVA, fapt menționat și în

actele de control ale organului fiscal, or, autoritatea organului fiscal este identică cu

autoritatea organului vamal în domeniul calculării și perceperii taxelor și impozitelor.

Organul de control vamal nu a verificat și nu s-a expus asupra existenței sau

absenței culpei persoanelor cu funcții de răspundere a organului vamal care au semnat

declarațiile vamale cu acordarea liberului de vamă, asupra existenței sau absenței

culpei brokerului vamal autorizat prin licență și unic împuternicit de a completa și

prezenta setul de acte organului vamal pentru aprobarea importului și acordarea

facilităților tarifare.

În perioada de referință au fost importate 35 de încărcături cu materie primă și

materiale necesare procesului propriu de producție al FPC „Interplast” S.R.L.

În cadrul controlului, organul de control vamal susținând prezența unui eventual

prejudiciu pentru bugetul consolidat de stat nu a presupus, stabilit sau invocat

prezenta sau absența vinovăției individuale sau colective a organelor vamale sau

brokerilor implicați, cu adoptare unei hotărâri sau solicitarea adoptării unei hotărâri

ce ar stabili și sancționa vinovăția persoanelor în formarea prejudiciului prin

neachitarea la buget de stat a TVA, în proporții deosebit de mari.

Reclamantul a indicat că, în conformitate cu prevederile pct.4 și 5 al

Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilități privind

TVA, conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul fiscal și art.4 alin.(18) lit. a) și

b) din Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al

Codului fiscal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.124 din 15.02.2013, a perfectat

actele necesare impuse și în baza cererii depuse în adresa Comisiei de examinare a

solicitărilor de acordare a unor categorii de facilități privind TVA, instituită prin

ordinul Ministerului Finanțelor, prin care a solicitat să fie incluși în lista organizațiilor

și întreprinderilor societății orbilor, societății surzilor și societății invalizilor care vor

beneficia de scutirea TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de

completare și accesoriilor necesare procesului propriu de producere și de scutirea de

vărsare la buget a TVA la livrarea mărfurilor produse și serviciilor prestate.

Conform Hotărârii Guvernului nr.182 din 13.03.201 și listei anexe la prezenta

hotărâre, reclamantul a fost inclus în lista întreprinderilor care beneficiază de scutire

de vărsare la buget a TVA.

Totodată, informează că în la 24.04.2015 și 08.06.2017, FPC „Interplast” S.R.L.

a fost supusă inspectării de către inspectorii Inspecției Financiare a Ministerului

Finanțelor în vedere verificării veridicității datelor incluse în actele prezentate pentru

includerea în lista întreprinderilor scutite de la vărsarea la buget a TVA și respectării

pe parcursul perioadei de referință a acestor condiții.

În urma inspectării careva încălcări în ceea ce privește documentele și

înscrisurile prezentate Comisiei nu au fost depistate, cum nu au fost depistate nici

încălcări sau derogări de la criteriile impuse prin Regulament pentru beneficierea de

scutire.

În ceia ce privește constatările organului vamal din actul de audit post-vămuire

nr.02.18/04 din 23.03.2018, precum că la momentul importului în anii 2015-2017

3

reclamantul nu era inclus în lista organizațiilor și întreprinderilor societății orbilor,

societății surzilor și societății invalizilor care vor beneficia de scutirea TVA la

importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare și accesoriilor

necesare procesului propriu de producere aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1085

din 22.11.2010, constată că acestea sunt nefondate și lipsite de suport probatoriu.

La momentul primului import facilitat în perioada anului 2014, lista

întreprinderilor ce putea beneficia de facilități la TVA aferente importurilor în baza

Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilități, nu

exista.

Inexistența listei date este o omisiune a organelor executive și nu poate fi

imputată contribuabilului care conform prevederilor legale a îndeplinit toate cerințele

prescrise de actele normative în vigoare la acel moment.

În acest context, invocă că organul vamal în cazul lipsei listei menționate supra,

urma să examineze documentele prezentate la vămuire conform pct.5 al

Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilități privind

TVA, conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul fiscal și art.4 alin.(18) lit. a) și

b) din Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al

Codului fiscal, ceea ce colaboratorii vamali au și întreprins la acel moment.

În urma importului mărfurilor în regim facilitat de către organul vamal nu au fost

depistat careva încălcări a legislației fiscale și vamale care ar interzice beneficierea

de asemenea facilități, de către reclamant.

Pe toată perioada efectuării importului de materie primă în regim facilitat, a

întocmit și transmis rapoarte trimestriale Serviciului fiscal, vamal și Comisiei, privind

conformarea la modul de acordare a scutirii de TVA la importul materiei prime,

materialelor, articolelor de completare și accesoriilor necesare procesului propriu de

producere și/sau de scutire de vărsare la buget a TVA la livrarea mărfurilor și la

prestarea serviciilor, astfel, întrunind toate criteriile impuse de Regulament.

Susține că, o eventuală impunere la plata sumei indicate în actul de control vamal

și penalităților, va ruina și falimenta nu numai entitatea economică vizată dar și

Asociația Surzilor din Republica Moldova, deoarece aceasta se menține doar din

defalcările efectuate de FPC „Interplast” S.R.L., care pe parcursul activității a dat

dovadă de onestitate și corectitudine ca și contribuabil, neavând nici o sancțiune sau

amendă din partea organului statului.

Reclamantul a invocat că, au fost respectate prevederile legale în ceea ce privește

importul facilitat de mărfuri, conform procedurii legale, în conformitate cu legislația

fiscală și vamală, astfel, nu sunt temeiuri de a constata că întreprinderea a beneficiat

neîntemeiat de facilitățile în cauză.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 aprilie 2022, acțiunea

în contencios administrativ depusă de Societatea cu Răspundere Limitată F.P.C.

”Interplast” împotriva Biroului Vamal Centru, Serviciului Vamal și Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, terț B.C. ”Moldova Agroindbank” S.A. privind

contestarea actelor administrative defavorabile, s-a admis parțial.

S-a anulat procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului

post-vămuire nr. 02.18/01 din 12.03.2018, emis de Biroul Vamal Centru, Serviciul

Vamal al Republicii Moldova.

S-a anulat actul de audit post-vămuire nr. 02.18/04 din 23.03.2018, emis de

Biroul Vamal Centru, Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

4

S-a anulat decizia de regularizare nr. 344 din 06.04.2018, emisă de Biroul Vamal

Centru, Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

S-a anulat decizia nr. 26 din 20.06.2018 cu privire la declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal

Centru, Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.

La 28 aprilie 2022, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 aprilie 2022,

solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu

răspundere limitată F.P.C. ”Interplast” S.R.L.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2022, s-a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 aprilie 2022 și s-a emis o decizie nouă,

prin care acțiunea depusă de societatea cu răspundere limitată F.P.C. ”Interplast”

împotriva Biroului Vamal Centru, Serviciului Vamal și Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, terț B.C. ”Moldova Agroindbank” S.A. privind contestarea

actelor administrative defavorabile, s-a respins, ca neîntemeiată.

La 13 decembrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată ”Interplast”,

reprezentată de avocatul Balmuș Ștefan a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2022, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 27 iulie 2022. În subsidiar, rejudecarea acuzei.

La 14 iulie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată ”Interplast” a depus recurs

motivat.

În motivare a susținut că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, fiind

neîntemeiată.

Din înscrisurile anexate la dosar, rezultă că prin actele de control fiscal ale

Ministerului Finanțelor, nr.3-540845 din 24.04.2015 și nr.5-681894 din 08.06.2017,

s-a constatat că în urma controlului și verificării fiecărui criteriu aparte din cele 8

stabilite prin lege, că pentru perioada de activitate 01.05.2013 - 30.04.2017 FCP

„Interplast” S.R.L. a întrunit toate cerințele obligatorii pentru a beneficia de scutirea

de TVA.

Contrar obligației de a verifica și stabili dacă s-au respectat în totalitate pe

parcursul perioadei de referință, organul de control post-vămuire nu a verificat și nu

s-a expus asupra faptului că entitatea economică controlată a întrunit cumulativ toate

condițiile și exigențele impuse de legislația în vigoare, fapt confirmat periodic indirect

și de acceptul organului vamal la importul materiei prime pe parcursul a trei ani, prin

ce a încălcat prevederile metodice de efectuare a controlului stabilite prin Ordinul

Serviciului Vamal nr.63-0 din 11.01.2013.

Recurentul a susținut că, examinând legalitatea procesului-verbal de examinare

preliminară a rezultatelor auditului post-vămuire nr. 02.18/01 din 12.03.2018, emis

de Biroul Vamal Centru, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, a actului de audit

post-vămuire nr. 02.18/04 din 23.03.2018, emis de Biroul Vamal Centru, Serviciul

Vamal al Republicii Moldova, precum și a deciziei de regularizare nr. 344 din

06.04.2018, emisă de Biroul Vamal Centru, Serviciul Vamal al Republicii Moldova,

sub aspectul corespunderii cu exigențele instituite de Codul administrativ, se constată

5

că actele administrative au fost adoptate în lipsa inițierii unei proceduri administrative

și cercetării din oficiu a faptelor.

Actele administrative au fost emise de către autoritatea publică cu încălcarea

dreptului discreționar.

Actele administrative au fost adoptate cu încălcarea dreptului de a fi audiat,

precum și în lipsa motivării și cu încălcarea principiului securității raporturilor

juridice.

Recurentul a reiterat că, Ordonanța Procuraturii pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale din 22 decembrie 2020, s-a clasat procesul

penal în cauza nr. 2018869168, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Din ordonanță rezultă că în privința persoanelor care gestionează FPC

„Interplast” S.R.L. nu poate fi constatată o acțiune intenționată, din moment ce

întreprinderea care realizează importurile corespunde criteriilor necesare pentru a

beneficia de „Scutiri aplicate la importul materiei prime, materialelor, articolelor de

completare și accesoriilor necesare procesului propriu de producție de către

organizațiile și întreprinderile societăților nevăzătorilor, societăților surzilor și

societăților invalizilor”.

Recurentul a indicat că, instanța de fond corect a pus la baza soluției Ordonanța

Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din 22

decembrie 2020 prin care s-a clasat procesul penal în cauza nr. 2018869168, care nu

a fost contestată, este executorie, obținând astfel autoritatea lucrului judecat.

În concluzie, recurentul a menționat că, decizia instanței de apel este emisă cu

aplicarea eronată normele de drept material.

Cu referire la termenul recursului:

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare

din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În cazul de față, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 29

noiembrie 2022, fiind notificat părților, prin intermediul poștei electronice, 13

decembrie 2022 (f.d.181 Vol. III).

La 17 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat părților decizia motivată,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la fila dosarului 186, Vol.

III.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursurilor părțile au respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și

(2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursurilor).

La 10 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței (f.d.188).

Până la data examinării recursului, intimații nu au manifestat opțiunea de a

depunere referință.

6

Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Potrivit art.257 alin.(1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare

la 01 aprilie 2019.

În corespundere cu art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ

se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului

cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de

apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat

cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III-a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea

recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ”Interplast”, reprezentată de

avocatul Balmuș Ștefan prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 august 2023,

recursul depus, s-a numit pentru examinare în fond, în complet de 5 judecători.

Analizând argumentele recursului, în raport cu materialele cauzei completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul, și a

menține decizia Curții de Apel Chișinău, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, în urma examinării

recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul și menține hotărârea și/sau decizia.

Conform art.21 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care

acestea au fost reglementate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art.36 alin.(1) și (2) din

Codul administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că,

instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ

7

este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care

demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt

garantate de stat.

(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu

luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, în perioada anului

2014-2017, potrivit declarațiilor vamale FPC „Interplast” SRL a importat din Turcia:

țesuturi din bumbac sub 85%; țesuturi din bumbac care conțin bumbac minim 85%,

ață de cusut din fibre sintetice necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul;

materiale tricotate din bumbac vopsite; țesuturi buclate de tip buret din bumbac;

țesuturi și filamente sintetice vopsite, cu valoarea statistică de 18 093 695,93 lei.

Totodată, a beneficiat de scutirea 209 (scutiri aplicate la importul materiei prime,

materialelor, articolelor de completare și accesoriilor necesare procesului propriu de

producție de către organizațiile și întreprinderile societăților nevăzătorilor,

societăților surzilor și societății invalizilor conform listei organizațiilor și

întreprinderilor respective, aprobată de Guvern).

În perioada 01 februarie 2018-22 martie 2018 a fost efectuat controlul ulterior

prin audit post-vămuire pentru ver ificarea corectitudinii acordării tratamentului

tarifar favorabil și respectării destinației finale pentru perioada anilor 2014-2017 a

FPC „Interplast” SRL.

Potrivit procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului post-

vămuire nr.02.18/01, organul vamal a constatat că compania FPC „Interplast” SRL

nu se regăsește în lista organizațiilor și întreprinderilor societăților orbilor,

societăților surzilor și societăților invalizilor scutite de TVA la importul materiei

prime, materialelor, articolelor de completare și accesoriilor necesare procesului

propriu de producție.

La momentul vămuirii mărfurilor cu valoare statistică de 18 093 695,93 lei, FPC

„Interplast” SRL neîntemeiat a beneficiat de facilități fiscale și vamale, scutirea 209

(scutiri aplicate la importul materiei prime, materialelor articolelor de completare și

accesoriilor necesare procesului propriu de producție de către organizațiile și

întreprinderile societăților nevăzătorilor, societăților surzilor și societăților

invalizilor, conform listei organizațiilor întreprinderilor respective, aprobată de

Guvern).

La 22 martie 2018, Biroul Vamal Centru a emis actul de audit post-vămuire

nr.02.18/04, prin care s-a dispus că pentru nerespectarea condițiilor la stabilirea

tratamentului tarifar favorabil, scutirea 209, care la momentul acordării liberului în

vamă nu era justificată, urmează a fi întocmită decizia de regularizare prin care se vor

recalcula obligații vamale în sumă de 3 638 725,07 lei.

La 06 aprilie 2018, Biroul Vamal Centru a întocmit decizia de regularizare

nr.344, prin care a fost recalculată obligația vamală în sumă de 3 638 725,07 lei,

precum și a fost calculată majorarea de întârziere în cuantum de 1 175 512,71 lei,

suma totală calculată spre încasare 4 814 237,88 lei.

Nefiind de acord cu rezultatele auditului post-vămuire, la 27 aprilie 2018 FPC

„Interplast” SRL a depus către Serviciul Vamal al Republicii Moldova contestație

împotriva deciziei de regularizare nr.344 din 06 aprilie 2018.

Prin răspunsul nr.28/11-7056 din 08 mai 2018, Serviciul Vamal al Republicii

Moldova a respins cerințele invocate în contestație, menționând că decizia de

8

regularizare nr.344 din 06.04.2018 emisă de Biroul Vamala Centru este întemeiată,

iar motive pentru satisfacerea cerințelor nu există.

În temeiul art. 12711 alin.(1) Cod vamal (în redacția de până la 01 aprilie 2024)

obligația vamală apare, atât la import cât și la export, și în următoarele cazuri:

a) când, ulterior efectuării operațiunilor de vămuire și acordării liberului de

vamă, se constată că informațiile cuprinse în declarația vamală au condus la stabilirea

unei obligații vamale diminuate;

b) când una ori mai multe condiții ce reglementau plasarea mărfurilor sub o

destinație vamală nu au fost respectate;

c) când stabilirea unui tratament tarifar favorabil, în funcție de destinația sau

utilizarea finală a mărfurilor, nu era justificată la data acordării liberului de vamă;

d) când lipsește informația, documentele sau/și persoana în gestiunea căreia au

fost înregistrate importuri ce au beneficiat de un tratament tarifar favorabil;

e) când se emite sau se întocmește o dovadă de origine pentru mărfurile originare

din Republica Moldova în sensul acordurilor de comerț liber, la a căror producere au

fost utilizate materiale neoriginare care nu au fost supuse taxelor vamale sau taxelor

cu efect echivalent aplicabile, cu condiția că astfel de cerințe sunt prevăzute în aceste

acorduri.

Conform art. 12712 alin.(2) Cod vamal (în redacția de până la 01 aprilie 2024)

în cazul în care nu se poate determina acest loc, se consideră că obligația vamală a

apărut acolo unde organul vamal constată că mărfurile sunt în situația de a o genera.

În virtutea art. 12713 alin.(1) Cod vamal (în redacția de până la 01 aprilie 2024)

decizia de regularizare reprezintă un document de o formă stabilită de Serviciul

Vamal, întocmit de organele vamale, care servește drept dovadă a apariției și/sau

anulării obligației vamale, a restituirii drepturilor de import sau de export plătite ori

percepute în plus și a măsurilor de politică economică și care este executoriu din

momentul aducerii acesteia la cunoștință plătitorului vamal.

(2) Titularul obligației vamale semnează decizia de regularizare chiar și în caz

de dezacord. Decizia de regularizare poate fi atacată, în caz de dezacord, în

conformitate cu prevederile prezentului cod.

Din depozițiile citate, se constată că, organul vamal poate demara un control

ulterior importului, în vederea stabilirii cu exactitate a datelor cuprinse în declarația

vamală.

În exercitarea acestui drept, organul vamal poate verifica documentele

referitoare la mărfurile vămuite, iar dacă în baza informațiilor nou dobândite se

constatată că dispozițiile ce reglementează regimul vamal au fost aplicate pe baza

unor informații incomplete sau incorecte, organul vamal trebuie să ia măsurile

necesare pentru reglementarea situației, adică emite o decizia de regularizare.

Conform pct.4 al hotărârii Guvernului nr.124 din 15 februarie 2013, pentru a

beneficia de scutirea de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de

completare și accesoriilor necesare procesului propriu de producție și/sau de scutirea

de vărsarea la buget a TVA la livrarea mărfurilor produse și la prestarea serviciilor,

întreprinderile și organizațiile societăților orbilor, societăților surzilor și/sau

societăților invalizilor trebuie să întrunească cumulativ următoarele criterii:

1) întreprinderea sau organizația are în calitate de fondator/asociat unic una

dintre societățile orbilor, societățile surzilor și/sau societățile invalizilor;

9

2) societățile orbilor, societățile surzilor și/sau societățile invalizilor

fondator/asociat dețin certificatul de înregistrare a organizației necomerciale, eliberat

de Ministerul Justiției;

3) societățile orbilor, societățile surzilor și/sau societățile invalizilor

fondator/asociat dețin certificatul de stat eliberat de Comisia de certificare de pe lîngă

Ministerul Justiției, care atestă utilitatea publică;

4) întreprinderile sau organizațiile desfășoară activitate de producere/prestare a

serviciilor pe o perioadă de cel puțin un trimestru de raportare premergător datei

depunerii cererii;

5) numărul salariaților cu dizabilități angajați ai organizației sau întreprinderii,

pentru fiecare lună calendaristică în parte a perioadei de raportare sau a perioadei de

referință pentru includere în Liste, corespunde cuantumului stabilit de Legea nr. 837-

XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești;

6) salariul mediu lunar calculat salariaților cu dizabilități constituie cel puțin 1/2

din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune;

7) întreprinderea sau organizația deține în proprietate și/sau în posesiune și

folosință temporară, în baza unui contract de leasing financiar, utilajul și tehnica

necesare procesului de producție/prestare a serviciilor în proporție de minimum 50%

din totalul utilajului și tehnicii necesare;

8) pentru întreprinderile producătoare, costul materiei prime, materialelor,

articolelor de completare și accesoriilor autohtone și/sau importate, utilizate în

procesul propriu de producție, nu depășește 80% din consumurile de producție. În

componența consumurilor de producție intră următoarele elemente: consumuri directe

de materiale, consumuri directe privind retribuirea muncii și consumuri indirecte de

producție cu excepția pierderilor de materii prime și materiale;

9) materia primă, materialele, articolele de completare și accesoriile importate

sînt destinate în exclusivitate procesului propriu de producție, iar schimbarea poziției

tarifare a producției fabricate în procesul propriu de producție intervine la nivelul

unuia dintre primele patru semne, criteriu obligatoriu doar pentru scutirea prevăzută

la art. 103 alin. (7) din Codul fiscal.

Completul de judecată, reține că, instanța de apel corect a reținut că, F.P.C.

„INTERPLAST” SRL, în perioada supusă controlului, nu era inclusă în lista

organizațiilor și întreprinderilor societăților orbilor, societăților surzilor și societăților

invalizilor scutite de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de

completare și accesoriilor necesare procesului propriu de producție, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr.1085 din 22.11.2010, condiție nerespectată, ce este expres

prevăzută de art.103 alin.(7) Cod Fiscal (în redacția de până la 16.12.2016) și

hotărârea Guvernului nr.124 din 15.02.2013.

În perioada anilor 2014-2017, FPC „INTERPLAST” SRL eronat a aplicat la

importul mărfurilor scutirea TVA conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul

fiscal și art.4 alin.(18) lit. a) și lit. b) din Legea nr.l417-XIII din 17 decembrie 1997

pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului Fiscal, iar astfel declarantul a obținut

venituri mai mari decât urma să obțină ca urmare a operațiunilor vamale folosite.

FPC „INTERPLAST” SRL a fost inclusă în lista organizațiilor și întreprinderilor

societăților orbilor, societăților surzilor și societăților invalizilor scutite de TVA la

importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare și accesoriilor

10

necesare procesului propriu de producție aprobată prin hotărârea Guvernului nr.1085

din 22.11.2010, prin hotărârea Guvernului nr.187 din 28.02.2018.

Deci, organul vamal a avut toate informațiile necesare, pe baza cărora a constatat

că valoarea în vamă declarată a fost una incorectă, ceea ce a determinat auditul post-

vămuire.

Argumentul precum că, în perioada anului 2014, lista întreprinderilor ce putea

beneficia de facilități la TVA, aferente importurilor în baza Regulamentului cu privire

la modul de acordare a unor categorii de facilități, nu exista Completul de judecată îl

consideră neîntemeiat.

Or, din analiza actelor aflate la dosar nu relevă faptul că FPC „INTERPLAST”

SRL, corespundea prevederilor art.103 alin.(7) din Codul fiscal și art.4 alin.(18) lit.

a) și lit. b) din Legea nr.l417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare

a titlului III al Codului Fiscal, context în care informațiile comunicate în declarații

erau inexacte și ca atare, organul vamal corect a constatat că, FPC „INTERPLAST”

SRL la momentul vămuirii mărfurilor a beneficiat neîntemeiat de facilități fiscale și

vamale, scutirea 209, la importul materiilor prime.

Respectiv, Serviciul Vamal era în drept de a efectuat controlul vamal și ulterior

emiterea deciziei de regularizare, în condițiile art. 12713 alin.(1) Cod vamal (în

redacția de până la 01 aprilie 2024).

În acest context, corect a decis instanța de apel că, în perioada anilor 2014-2017,

F.P.C. „INTERPLAST” S.R.L. eronat a aplicat la importul mărfurilor scutirea TVA

conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul Fiscal și art.4 alin.(18) lit. a) și lit. b)

din Legea nr.l417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III

al Codului Fiscal.

Astfel, declarantul care la depunerea declarației vamale incomplete, este obligat

nu doar la plata diferenței neîncasate de organul vamal, dar și la majorările de

întârziere prevăzute de art.228 Cod fiscal, aferente calculate retroactiv de la data când

ar fi fost scadentă întreaga datorie, dacă ar fi fost scadentă întreaga datorie daca ar fi

fost corect stabilită.

Așa fiind, completul de judecată consideră soluția instanței de apel, ca fiind

legală și întemeiată, nefiind constatate careva încălcări la examinarea cauzei în ordine

de apel, iar criticile formulate de către recurentă în susținerea netemeiniciei deciziei

contestate sunt apreciate ca fiind nefondate.

Completul de judecată consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania

(Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)

(Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentei nu

constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai

sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin

de către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea

normelor de drept material și procedural.

În context, instanța de recurs menționează, că argumentele recursului, coincid cu

argumentele Societății cu Răspundere Limitată ”Interplast”, indicate în cererea de

chemare în judecată, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corespunzătoare.

11

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele de drept material,

decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt

nejustificate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ”Interplast”,

reprezentată de avocatul Balmuș Ștefan.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2022, adoptată, în

cauza de contencios administrativ depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

F.P.C. ”Interplast” împotriva Biroului Vamal Centru, Serviciului Vamal și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, terț B.C. ”Moldova Agroindbank”

S.A. privind contestarea actelor administrative defavorabile.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

Ion Malanciuc

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-10-25
0,95
3ra-181/23 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-181/23 2-20129352-01-3ra-09022023 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (jud: O.Melniciuc) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici) Î N C H E I E R E 25 octombrie 2023 m
CSJ 2023-05-31
0,95
3ra-1292/22 — anularea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-1292/22 2-20039428-01-3ra-20122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 31 mai 2023
CSJ 2024-08-14
0,95
3r-171/24 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-171/24 2-22186805-01-3r-22072024 Prima instanţă : Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici) D E C I Z I E 14 august 2024 mun.
CSJ 2024-08-28
0,95
3ra-772/23 — anularea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-772/23 2-20010524-01-3ra-24072023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (Gh. Mîra, I. Dutca, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 28 august 2024 mun. Chişin
CSJ 2024-03-06
0,95
3ra-516/23 — contestarea actelor administrative defavorabile, compensarea cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 3ra-516/23 2-20102739-01-3ra-27052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 06 martie 2024 mun. Chiş
Sursă