3ra-818/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-818/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-818/23
2-20125035-01-3ra-08082023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca)
Î N C H E I E R E
29 mai 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată ”Nefis”, reprezentată de avocatul Rusu Victor,
în cauza civilă, de contencios administrativ depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată ”Nefis” împotriva Agenției de Stat pentru Protecție
Intelectuală, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată ”Bucuria Dulce”
privind anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2023, prin care s-a
respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis” împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 27 decembrie 2021,
c o n s t a t ă:
La 08 octombrie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis” a depus
acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietate
Intelectuală, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată ”Bucuria Dulce”
privind anularea actului administrativ individual defavorabil.
În motivare, a indicat că deține dreptul de proprietate intelectuală asupra
mărcii ”Albinuța”, confirmat prin certificatul de înregistrare a mărcii nr. 11905 din
14 februarie 2005, reînnoită la 12 iulie 2012, pentru clasa nr. 30, care presupune
folosirea mărcii pentru următoarele produse și servicii: cafea, ceai, cacao, zahăr,
orez, tapiocă, sago, înlocuitori de cafea, făină și preparate făcute din cereale, pâine,
produse de patiserie și cofetărie, înghețată, miere, sirop de melasă, drojdie, praf de
copt, sare, muștar, oțet, sosuri (condimente), mirodenii, gheață de răcit.
1
În urma verificărilor pe piață a produselor din clasa nr.30, s-a constatat că,
SRL ”Bucuria Dulce” importă astfel de produse și le plasează pe piață sub
denumirea ”Albinuța mea”.
Reclamantul a susținut că, denumirea ”Albinuța mea” este similară, aproape
identică cu marca ”ALBINUȚA”, astfel, SRL ”Bucuria Dulce” o folosește în mod
ilicit, iar SRL ”Nefis” nu a consimțit pentru folosirea acesteia de către pârâtă,
nefiind încheiat între părți un contract de licență sau cesiune.
La 28 noiembrie 2019, SRL ”Nefis” a depus contestație împotriva Deciziei
Direcției Mărci și Design industrial din 31 octombrie 2019 privind înregistrarea
mărcii combinate ”Albinuța Mea”, nr. depozit 043403 din 19 noiembrie 2018,
solicitant SRL ”Bucuria Dulce”.
La 09 iulie 2020, Comisia de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietate
Intelectuală, a respins contestația depusă de SRL ”Nefis”.
Reclamanta consideră că, este ilegală hotărârea Comisiei de Contestații a
AGEPI. Speței sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire
la protecția mărcilor, care stipulează că, în afara motivelor de refuz prevăzute la
art.7, se refuză înregistrarea și în cazul când marca: este identică ori similară cu o
marcă anterioară și, din cauza identității ori similitudinii produselor și/sau
serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru
consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară.
În acest caz, punctul de referință în aprecierea gradului de similitudine
constituie riscul de confuzie pentru consumator.
Contrar celor expuse în hotărârea Comisiei de Contestații, precum ”mărcile
analizate nu sunt identice, dar sunt apropiate, fiind similare din punct de vedere
fonetic, semantic, deoarece ambele conțin cuvântul Albinuța - ALBINUȚA, dar în
ansamblu semnele se deosebesc din punct de vedere grafic” că, un consumator nu
va aprecia o diferența și similitudinea dintre două mărci comerciale după criteriile
enunțate de Comisie.
Pentru consumator, este suficientă și asemănarea fonetică și semantică pentru
a fi condus foarte ușor în eroare și de a fi confuz în privința produselor procurate.
Este o contrazicere între argumentele de respingere a contestației expuse de
Comisie, care se rezumă la ”sunt identice, dar nu chiar”.
Soluția Comisiei de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietate
Intelectuală este inadmisibilă, motivul de refuz prevăzut la art. 8 lit. b) din Legea
cu privire la protecția mărcilor reglementează expres astfel de situații, dacă se
constată un grad de identitate suficient să creeze confuzie în rândul consumatorilor,
atunci înregistrarea mărcii nu este posibilă.
Reclamanta invocă că, este irelevant enunțul cu privire la admiterea
înregistrării unor mărci identice pentru produse diferite, în cazul SRL ”Nefis” și
SRL ”Bucuria Dulce” nu se discută de produse diferite, or, însăși specificul
activității economice ale ambelor companii sunt similare, dar în concret, SRL
”Bucuria Dulce” a solicitat înregistrarea mărcii sale pentru exact aceleași produse
ca marca înregistrată anterior de SRL ”Nefis”, iar serviciile cuprinse de clasa 35
însoțesc produsele din clasa 30.
SRL ”Bucuria Dulce” deja a plasat pe piață produse de cofetărie marcate cu
semnul pentru care a solicitat înregistrarea.
2
Astfel, consideră că, nu se pune la îndoială că mărcile în litigiu au fost
preconizate pentru aceeași clasă de produse, iar Comisia de Contestații a AGEPI a
examinat superficial contestația depusă de SRL ”Nefis” și a analizat formal
argumentele expuse.
SRL ”Nefis” a solicitat anularea hotărârii Comisiei de Contestații a AGEPI
din 09 iulie 2020, anularea deciziei de înregistrare a mărcii din 31 octombrie 2019
privind înregistrarea parțială a mărcii combinate ”Albinuța Mea” cu nr. depozit
043403 din 19 noiembrie 2018, pentru clasa de servicii 35.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 decembrie 2021,
acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis” a fost respinsă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, aprecierea dată de AGEPI
este întemeiată, semnele comparate, în ansamblu, nu pot fi considerate similare,
deoarece sunt diferite sub aspect grafic, vizual, iar partea figurativă a desemnării
examinate se deosebește de mărcile contestatarului.
Din actele cauzei, instanța a conchis că, desemnarea solicitată este un semn
combinat, revendicat în culori, constituit din imaginea stilizată a unei albinuțe cu
aripi albastre și un colț roșu pe cap, plasată între două dreptunghiuri cu linii de
culoare neagră și galbenă, iar în partea de jos a imaginii este scrisă îmbinarea de
cuvinte „Albinuța Mea”, iar toate luate împreună formează o imagine specială
pentru consumator.
Marca „ALBINUȚA” certificat R 11905 reprezintă un semn combinat,
executat în culori (alb, roșu, galben, negru), alcătuit din cuvântul „ALBINUȚA”,
executat cu caractere majuscule stilizate, redat pe imaginea stilizată a unei panglici
heraldice.
Instanța de judecată a menționat că, pentru determinarea
identității/similarității între o marcă și un semn urmează să se analizeze analogia
între marcă, astfel, cum aceasta a fost înregistrată și semnul, astfel, cum acesta este
folosit și nu doar elemente din cadrul acestora.
Desemnarea solicitată „Albinuța Mea” și marca înregistrată anterioară
„ALBINUȚA” certificat R 11905 se referă la clase de produse diferite, prima fiind
solicitată pentru toate produsele din clasa 35- publicitate; gestiunea afacerilor
comerciale; administrare comercială; lucrări de birou.
Marca „ALBINUȚA” certificat R 11905 este solicitată pentru produsele din
clasa 30 - cafea, ceai, cacao și înlocuitori de cafea; orez, tapioca și sago; faină și
preparate din cereale; pâine, produse de patiserie și cofetărie; înghețată comestibilă;
zahăr, miere, sirop de melasă; drojdie, praf de copt; sare; muștar; oțet, sosuri
(condimente); mirodenii; gheață (apă înghețată).
Instanța de judecată a reținut că, deciziei emisă de Agenția de Stat pentru
Proprietate Intelectuală la 31 octombrie 2019 privind de înregistrarea parțială a
mărcii combinate „Albinuța mea” cu nr. depozit 043403 din 19 noiembrie 2018
pentru clasa de servicii 35 și hotărârea Comisiei de Contestații a Agenției de Stat
pentru Proprietate Intelectuală din 09 iulie 2020, sunt legale și întemeiate, iar
temeiuri de anulare a acestora nu sunt.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 11 ianuarie 2022, Societatea
cu Răspundere Limitată ”Nefis” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 27 decembrie 2021, iar la 06 iunie 2022 a depus
3
cererea de apel motivată, prin care s-a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2023, s-a respins cererea de
apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis” împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 decembrie 2021.
La 20 iunie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis”, reprezentată de
avocatul Rusu Victor a depus de recurs nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 30 mai 2023, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii Judecătoriei Rîșcani din 27 decembrie 2021, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
La data de 13 noiembrie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis”,
reprezentată de avocatul Rusu Victor a depus de recurs motivat.
În motivarea recursului a reiterat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 27 decembrie 2021 și decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2023,
neîntemeiate și emise cu încălcarea normelor de drept procesual și material.
Concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt eronate. Denumirea „Albinuța
mea” este similară, aproape identică cu marca „ALBINUȚA”, iar SRL „Bucuria
Dulce” o folosește în mod ilicit, fără ca SRL „Nefis” să fi consimțit folosirea
acesteia.
Recurentul a indicat că, în speță sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) lit.
b) din legea cu privire la protecția mărcilor.
Specificul activității economice ale ambelor companii sunt similare, SRL
„Bucuria Dulce” solicitând înregistrarea mărcii sale exact pentru aceleași produse
ca marca înregistrată anterior de SRL „Nefis”.
Recurentul a susținut că, serviciile cuprinse de clasa 35 însoțesc produsele din
clasa 30, astfel că, mărcile în litigiu sunt preconizate pentru aceeași clasă de
produse.
În circumstanțele enunțate, recurentul a invocat că soluția instanțelor ierarhic
inferioare este adoptată, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că: prin
Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat
cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a
„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din
Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea
cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării
acestuia.
Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01
septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul
administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură
civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se
desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în
4
vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond,
precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Cu referire la termenul recursului:
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în
vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen
de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
În speță, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate
la 30 mai 2023 în ședință publică.
Din materialele dosarului rezultă că, instanței de apel a notificat recurentului
dispozitivul deciziei la 31 mai 2023, iar decizia motivată la data de 21 iulie 2023,
prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin comunicările anexate
la fila dosarului 162/169.
Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis”, reprezentată de avocatul Rusu
Victor, a depus recurs nemotivat la 19 iunie 2023, iar recursul motivat la 13
noiembrie 2023.
Totodată, Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis”, reprezentată de
avocatul Rusu Victor, a susținut că, decizia motivată a Curții de Apel Chișinău, a
recepționat-o la data de 24 octombrie 2024 (f.d.175).
Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul
administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea
nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).
Până la data examinării recursului, intimatul nu a manifestat opțiunea de a
depune referință, asupra recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
”Nefis”, reprezentată de avocatul Rusu Victor.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,
din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în
vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu
admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în
acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară
inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în
special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în
același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
5
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5
judecători.
În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul
administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de
seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări
de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel
contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în
condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de
la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la
operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01
septembrie 2023).
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;
Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor
de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare
din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac
și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr.212-A).
6
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea
cu Răspundere Limitată ”Nefis”, reprezentată de avocatul Rusu Victor.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ”Nefis”, reprezentată
de avocatul Rusu Victor, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7