2ra-1222/23 — incasarea retributiei muncii, a dobinzii de intirziere, repararea prejudiciului moral

2ra-1222/23 — incasarea retributiei muncii, a dobinzii de intirziere, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1222/23

2-22010316-01-2ra-30082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (M. Muruianu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, V. Sîrbu, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Iliev Nicolai, reprezentat de

avocatul Viorel Chetrușcă,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul

Chetrușcă Viorel în interesele lui Iliev Nicolai împotriva Societății pe Acțiuni „Alliance

Investments Group”, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la

încasarea retribuției muncii, încasarea dobânzii de întârziere, recuperarea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 24 ianuarie 2022 Iliev Nicolai a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

SA ,,Alliance Investments Group” cu privire la încasarea restanței de remunerare a

muncii în sumă de 78 000 de lei, a despăgubirii conform art. 330 alin. (2) din Codul

Muncii în mărime de 56 140,50 de lei calculată din 07.12.2020-17.01.2022, a

prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în

sumă de 10 000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 26 septembrie 2018, între

,,Alliance Investments Group” SA (beneficiar) și Iliev Nicolai (prestator) a fost semnat

contractul de prestare de servicii de actuariat. Acest contract presupune stabilirea unor

relații de muncă, reglementate de legislația muncii și asigurărilor medicale/sociale.

Potrivit contractului, prestatorul (angajatul) și-a onorat responsabil obligațiile

contractuale, fără careva obiecții din partea beneficiarului (angajatorului). La 05

noiembrie 2021 contractul de referință a încetat, ca efect al declarației de reziliere din

05 octombrie 2021, semnată de Iliev Nicolai.

A invocat reclamantul că, deși beneficiarul (angajatorul) nu a avut obiecții față de

munca prestatorului (angajat), acesta a acumulat o datorie salarială considerabilă față de

1

prestator (angajat) pentru perioada 01.11.2020 - 05.11.2021, în valoare de 78 000 de lei,

având în vedere remunerarea lunară restantă de 6 500 de lei, care nu a fost achitată până

în prezent, beneficiarul (angajatorul) fiind în întârziere considerabilă de plată față de

prestator(angajat).

A relatata că, în pofida adresărilor/somațiilor din 05.10.2021, 24.11.2021 și din

02.12.2021 privind achitarea datoriei, pârâtul nu a întreprins măsuri privind lichidarea

datoriilor salariale față de Iliev Nicolai. Astfel, potrivit pct. 3.1 din contractul de prestare

de servicii de actuariat din 26.09.2018, semnat între „Alliance Investments Group” SA

(Beneficiar) și Iliev Nicolai (Prestator), „Beneficiarul achită Prestatorului pentru

serviciile îndeplinite la pct. 1.1. o retribuție lunară în mărime de 6 500 de lei...”, iar

potrivit pct. 3.1 din contractul menționat, „Beneficiarul va efectua plata retribuției pentru

serviciile prestate până la data de 05 a fiecărei luni imediat după luna de gestiune”.

A menționat reclamantul că pârâtul a acumulat o datorie salarială considerabilă față

de reclamant, pentru perioada 01.11.2020 - 05.11.2021, în valoare de 78 000 de lei,

având în vedere remunerarea lunară restantă de 6 500 de lei, care nu a fost achitată or,

pârâtul / angajator fiind în întârziere considerabilă de plată față de reclamantul / angajat,

evident cauzându-i prejudicii morale, stări de nervozitate, deranj, incertitudine pentru

stabilitatea și siguranța materială personală, dar mai cu seamă existenta decentă proprie

și a familiei sale.

La data de 11 noiembrie 2022 reclamantul și-a concretizat cerințele și a solicitat să

fie încasată restanța de retribuție a muncii de 79 083,30 de lei, dobânda de întârziere

calculată din 05.12.2020 până la data pronunțării hotărârii judiciare, având în vedere că

din 05.12.2020 până la 10.11.2022 dobânda de întârziere constituia 18 155,04 de lei,

prejudiciul egal cu valoarea inflației, raportată la restanța retribuției din acest caz,

calculată din 05.12.2020 până la data pronunțării hotărârii judiciare, având în vedere că

din 05.12.2020 până la 10.11.2022 valoarea inflației constituie 25 823,12 de lei, a

prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei și a cheltuielilor de judecată, în sumă de

10 000 de lei.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată depusă de către avocatul Chetrușcă Viorel în interesele

lui Iliev Nicolai împotriva „Alliance Investments Group” SA, intervenient accesoriu

Inspectoratul de Stat al Muncii, a fost admisă parțial.

S-a încasat de la SA ,,Alliance Investments Group” în beneficiul lui Iliev Nicolai,

restanța de retribuție a muncii în sumă de 79 083, 30 de lei, dobânda de întârziere în

sumă de 18 155,04 lei, prejudiciul moral în sumă de 5 000 de lei și 10 000 de lei cu titlu

de asistență juridică.

În rest, pretențiile înaintate de Iliev Nicolai împotriva SA ,,Alliance Investments

Group” au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

S-a încasat de la SA ,,Alliance Investments Group” în beneficiul statului, taxa de

stat în mărime de 2 372, 49 de lei.

La 28 decembrie 2022, avocatul Chetrușcă Viorel în interesele lui Iliev Nicolai a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 15 decembrie

2022, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond în partea

pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

2

Prin decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel depusă de către avocatul Chetrușcă Viorel în interesele lui Iliev Nicolai și a fost

menținută hotărârea din 15 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, ținând cont de limitele apelului

se va expune doar în partea pretențiilor contestate în apel. Referitor la pretenția privind

încasarea prejudiciului egal cu valoarea inflației, raportată la restanța retribuției din acest

caz, calculată din 05.12.2020 până la 10.11.2022 în sumă de 25 823,12 lei, instanța de

fond corect și legal a respins pretenția ca fiind neîntemeiată.

A menționat că, Iliev Nicolai nu a anexat la materialele cauzei probe pertinente ce

ar reflecta calculul pierderilor cauzate de dinamica inflației, ori prin prisma pct. 3 din

Horărârea Guvernului nr. 535, este supusă indexării suma salariului calculat pentru luna

respectivă, cuvenită angajatului spre achitare după reținerea impozitelor, cotelor de

asigurare de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și

altor plăti obligatorii, iar responsabil pentru calcularea corectă a sumei de compensare a

pierderii este conducătorul întreprinderii. Deși reclamantul/apelant a anexat la

materialele cauzei, întru susținerea pretenției sale privind compensarea pierderilor

cauzate de dinamica inflației, calculul inflației, acesta nu corespunde prevederilor

normative menționate.

Or, pct. 4 și 5 din Horărârea Guvernului nr. 535, reglementează tranșant o altă

formulă și modul în care angajatorul urmează să compenseze pierderile cauzate de

dinamica schimbării prețurilor la bunurile de consum, respectiv revendicările

reclamantului în această parte sunt neîntemeiate și pasibile de a fi respinse.

A mai remarcat Curtea de Apel Chișinău că, soluția emisă de către prima instanță

este justă și întemeiată, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost

dată o apreciere juridică cuvenită, iar argumentele aduse, în cererea de apel înaintată, în

susținerea poziției apelantului, sânt pur declarative și fără un suport legal și probatoriu,

or, potrivit art. 386 alin. (2) Cod de procedură civilă, o hotărâre legală în fond nu poate

fi casată numai din motive formale.

La 15 august 2023 Iliev Nicolai, reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, în partea pretențiilor

care au fost respinse și pronunțarea unei decizii noi, de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, a prezentat un calcul al inflației, întocmit pe

platforma „ProLex”, care are o notorietate cunoscută și reconfirmată bine prin practica

judiciară moldovenească omogenă, prin care aceste calcule sunt acceptate drept probe

corecte și făcute profesionist, care conțin și trimitere la ratele respective ale inflației,

care sunt publicate oficial și cu acces liber. Aceste calcule și rate de inflație nu au fost

obiectate de partea pârâtă nici în prima instanță, dar nici în instanța de apel, obiecțiile

fiind îndreptate la orice, dar nu și la corectitudinea calculării prejudiciului.

A susținut recurentul că, potrivit practicii judiciare constante, la somare către plată,

în cazul încasării restanțelor salariate, instanțele de judecată naționale, eventual

concretizează că, încasările respective se fac și cu reținerile de plăti obligatorii respective

în bugetele de stat, obligația de calculare a acestor rețineri revenind părții pârâte, somate

la despăgubiri. Astfel, reclamantul/recurentul a fost vădit discriminat de către instanțele

de judecată în raport cu alți justițiabili, fapt inadmisibil pentru un proces echitabil. Mai

3

mult instanța de apel nu a avut obiecții despre calcularea și reținerea impozitelor din

suma de 79 083, 30 de lei.

Recurentul a apreciat critic faptul că, prima instanță a concluzionat că suma de 10

000 lei, solicitată de reclamant, la caz, excelează, or, careva probe despre aflarea în

suferințe fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții, care să demonstreze

serioasa, justa și integrala despăgubire cerută, nu au fost prezentate, astfel neîntemeiat a

fost diminuată valoarea despăgubirii morale solicitată până la 5 000 de lei.

A mai specificat că hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată, o hotărâre

motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea de a revedea

decizia de către instanța. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un

control public a administrării justiției.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la data de 18 mai 2023.

Conform materialelor cauzei, rezultă că decizia instanței de apel a fost expediată

participanților la proces, la data de 27 iunie 2023 (f.d.182), însă date despre

recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Iliev Nicolai, reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă, la data de 15 august

2023 se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor

intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Iliev Nicolai,

reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă, a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

4

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele

invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt

similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a

pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Iliev Nicolai, reprezentat

de avocatul Viorel Chetrușcă, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și

drept urmare, este inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iliev Nicolai, reprezentat de avocatul

Viorel Chetrușcă.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6