3d-20/24 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3d-20/24 (2-23015580-01-3d-20032024) Î N C H E I E R E Curtea Supremă de Justiție 27 mai 2024 mun.

Chișinău Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ înaintată de Moldovan Vasile împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”, c o n s t a t ă: La 31 ianuarie 2023, Moldovan Vasile a înaintat la Curtea de Apel Chișinău acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni,

Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”. Întru susținerea acțiunii înaintate, reclamantul a relatat că, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 600 din 07 februarie 2018, dna Bragarenco Svetlana a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan Vodă). Prin hotărârea nr. 90/5 din 13 februarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Cu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Pleșca, referitor la transferul temporar al unui judecător la sediul central al instanței”, s-a acceptat demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Pleșca, referitor la transferul temporar al judecătorului Bragarenco Svetlana de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței.

S-a transferat temporar judecătorul Bragarenco Svetlana de la sediul Ștefan Vodă al Judecătoriei Căușeni la sediul central al instanței. Prin hotărârea nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Cu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Pleșca, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”, s-a acceptat demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Pleșca, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței. S-a 1 transferat judecătorul Bragarenco Svetlana de la sediul Ștefan Vodă al Judecătoriei Căușeni la sediul central al instanței.

Reclamantul a comunicat că, în procedura judecătorului Judecătoriei Căușeni, sediul Central, Colun Svetlana (Bragarenco Svetlana), se află spre examinare cauza contravențională nr. 4-22095184-18-5r-04072022 Moldovan Vasile - Alte categorii noi apărute. Astfel, Moldovan Vasile a indicat că printr-o activitate administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii, manifestată prin transferul ilegal a lui Colun Svetlana (Bragarenco Svetlana) de la sediul Ștefan Vodă al Judecătoriei Căușeni la sediul central al instanței, i se încalcă dreptul la examinarea cauzei sale de către o instanță instituită de lege, garantat de articolul 6 § 1 al Convenției.

Totodată, reclamantul s-a referit la prevederile art. 20 alin. (31) din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia transferarea judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, promovarea judecătorului la o instanță superioară, numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești și eliberarea lui din funcție se fac în baza recomandărilor colegiului pentru selecția și cariera judecătorului. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind transferarea judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, promovarea judecătorului la o instanță superioară, numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței și eliberarea lui din funcție trebuie să fie motivată și este adoptată prin votul deschis al membrilor Consiliului.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 154 din 05.07.2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, selecția candidaților pentru funcția de judecător, promovarea în funcția de judecător la o instanță judecătorească superioară, numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță judecătorească, precum și transferul judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară se efectuează de către colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor (în continuare - colegiul pentru selecție), în baza unor criterii clare, transparente, obiective și bazate pe merit. În opinia reclamantului, în speță, transferul judecătorului Colun Svetlana (Bragarenco Svetlana) de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței, nu a fost efectuat de către Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor, în acest sens, nefiind adoptată hotărârea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Nici din conținutul hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și a hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nu rezultă că transferul judecătorului Colun Svetlana (Bragarenco Svetlana) de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței s-ar fi făcut în baza recomandărilor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorului. Respectiv, reclamantul consideră că aceste circumstanțe denotă încălcarea prevederilor art. 20 alin. (31) din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 154 din 05.07.2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, respectiv reiese că judecătorul vizat a fost transferat ilegal, iar hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii contestate, urmează a fi anulate.

La 23 februarie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință asupra acțiunii, solicitând declararea ei ca fiind inadmisibilă (f.d. 28-32). Prin încheierea din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cauza de contencios administrativ înaintată de Moldovan Vasile împotriva Consiliului Superior al 2 Magistraturii, anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”, a fost transmisă la Curtea Supremă de Justiție pentru examinare conform competenței.

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, acțiunea înaintată de Moldovan Vasile, urmează a fi declarată inadmisibilă, din următoarele motive. Conform art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor. Art. 3 din Codul administrativ, prevede că legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Art. 20 din Codul administrativ, prevede că dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Art. 189 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Conform art. 207 alin. (1), alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Reținând circumstanțele cauzei și raportându-le la normele pre-citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una 3 din formele activității administrative.

Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere. Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Or, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul administrativ. Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ se referă la orice drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică. Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul administrativ.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin prezenta acțiune se solicită, anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, Moldovan Vasile, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actele administrative contestate, or, prin adoptarea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”, nu i-a fost încălcat niciun drept sau libertate personală.

După cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege. În această ordine de idei, Completul judiciar relevă că, normele legale citate interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor nominalizate.

În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale pre- citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ 4 populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile. Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de Moldovan Vasile, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

Astfel, raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Moldovan Vasile împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”, nu răspunde exigențelor de admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios administrativ, atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e), art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Moldovan Vasile împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”.

Se explică reclamantului Moldovan Vasile că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5