3d-20/24 — Anularea actului administrativ

3d-20/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3d-20/24 (2-23015580-01-3d-20032024)

Î N C H E I E R E

Curtea Supremă de Justiție

27 mai 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ înaintată de Moldovan Vasile împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului

Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni,

Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al

instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса,

referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”,

c o n s t a t ă:

La 31 ianuarie 2023, Moldovan Vasile a înaintat la Curtea de Apel Chișinău acțiune

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea hotărârii nr. 90/5 din 13

februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul

președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui

judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui

Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul

Ștefan Vodă la sediul central al instanței”.

Întru susținerea acțiunii înaintate, reclamantul a relatat că, prin Decretul Președintelui

Republicii Moldova Nr. 600 din 07 februarie 2018, dna Bragarenco Svetlana a fost numită

în funcția de judecător la Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan Vodă).

Prin hotărârea nr. 90/5 din 13 februarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii „Cu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Pleșca,

referitor la transferul temporar al unui judecător la sediul central al instanței”, s-a acceptat

demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Pleșca, referitor la transferul

temporar al judecătorului Bragarenco Svetlana de la sediul Ștefan Vodă la sediul central

al instanței. S-a transferat temporar judecătorul Bragarenco Svetlana de la sediul Ștefan

Vodă al Judecătoriei Căușeni la sediul central al instanței.

Prin hotărârea nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii „Cu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Pleșca,

referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”,

s-a acceptat demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Pleșca, referitor la

transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței. S-a

1

transferat judecătorul Bragarenco Svetlana de la sediul Ștefan Vodă al Judecătoriei

Căușeni la sediul central al instanței.

Reclamantul a comunicat că, în procedura judecătorului Judecătoriei Căușeni, sediul

Central, Colun Svetlana (Bragarenco Svetlana), se află spre examinare cauza

contravențională nr. 4-22095184-18-5r-04072022 Moldovan Vasile - Alte categorii noi

apărute.

Astfel, Moldovan Vasile a indicat că printr-o activitate administrativă a Consiliului

Superior al Magistraturii, manifestată prin transferul ilegal a lui Colun Svetlana

(Bragarenco Svetlana) de la sediul Ștefan Vodă al Judecătoriei Căușeni la sediul central

al instanței, i se încalcă dreptul la examinarea cauzei sale de către o instanță instituită de

lege, garantat de articolul 6 § 1 al Convenției.

Totodată, reclamantul s-a referit la prevederile art. 20 alin. (31) din Legea nr. 947

din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia

transferarea judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară,

promovarea judecătorului la o instanță superioară, numirea în funcția de președinte sau

de vicepreședinte al instanței judecătorești și eliberarea lui din funcție se fac în baza

recomandărilor colegiului pentru selecția și cariera judecătorului. Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii privind transferarea judecătorului la o instanță de același nivel

sau la o instanță inferioară, promovarea judecătorului la o instanță superioară, numirea în

funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței și eliberarea lui din funcție trebuie

să fie motivată și este adoptată prin votul deschis al membrilor Consiliului.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 154 din 05.07.2012 privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor, selecția candidaților pentru funcția de judecător,

promovarea în funcția de judecător la o instanță judecătorească superioară, numirea în

funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță judecătorească, precum și

transferul judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară se

efectuează de către colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor (în continuare -

colegiul pentru selecție), în baza unor criterii clare, transparente, obiective și bazate pe

merit.

În opinia reclamantului, în speță, transferul judecătorului Colun Svetlana

(Bragarenco Svetlana) de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței, nu a fost

efectuat de către Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor, în acest sens, nefiind

adoptată hotărârea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Nici din conținutul

hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și

a hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nu rezultă că transferul judecătorului Colun Svetlana (Bragarenco Svetlana) de la sediul

Ștefan Vodă la sediul central al instanței s-ar fi făcut în baza recomandărilor Colegiului

pentru selecția și cariera judecătorului.

Respectiv, reclamantul consideră că aceste circumstanțe denotă încălcarea

prevederilor art. 20 alin. (31) din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 154 din 05.07.2012 privind

selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, respectiv reiese că judecătorul

vizat a fost transferat ilegal, iar hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii contestate,

urmează a fi anulate.

La 23 februarie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință asupra

acțiunii, solicitând declararea ei ca fiind inadmisibilă (f.d. 28-32).

Prin încheierea din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cauza de contencios

administrativ înaintată de Moldovan Vasile împotriva Consiliului Superior al

2

Magistraturii, anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului

Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni,

Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа sediul central al

instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса,

referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”,

a fost transmisă la Curtea Supremă de Justiție pentru examinare conform competenței.

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că, acțiunea înaintată de Moldovan Vasile, urmează a fi declarată inadmisibilă,

din următoarele motive.

Conform art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios

administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale

Consiliului Superior al Procurorilor.

Art. 3 din Codul administrativ, prevede că legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și

de regulile statului de drept.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative,

a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în

regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit

legea.

Art. 20 din Codul administrativ, prevede că dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat

printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată

competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform

prezentului cod.

Conform art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Art. 189 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen

legal o cerere.

Conform art. 207 alin. (1), alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică

din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca

atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

Reținând circumstanțele cauzei și raportându-le la normele pre-citate, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale

acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una

3

din formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în

contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de

admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin

activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a

soluționa în termenul legal o cerere.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să

urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Or, pentru înaintarea acțiunii în

contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce

atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul administrativ,

acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul administrativ.

Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ se referă la orice drept subiectiv

reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează

situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă

la viața juridică.

Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar

formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept

subiectiv în sensul art. 17 din Codul administrativ.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, prin prezenta acțiune se solicită, anularea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а

Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui

Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui judecător lа

sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei

Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul Ștefan Vodă la

sediul central al instanței”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, Moldovan Vasile,

în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat

prin actele administrative contestate, or, prin adoptarea hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie

2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul

președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui

judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui

Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul

Ștefan Vodă la sediul central al instanței”, nu i-a fost încălcat niciun drept sau libertate

personală.

După cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative urmează

a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi

și libertăți prevăzute prin lege. În această ordine de idei, Completul judiciar relevă că,

normele legale citate interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea

legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea

apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel

încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ

prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate

întrunirea condițiilor nominalizate.

În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale pre-

citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ

4

populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ,

inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept

subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Moldovan Vasile, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind

admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu va purcede la

examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea

acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul

administrativ.

Astfel, raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai sus,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată

de Moldovan Vasile împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârii nr. 90/5 din 13 februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii

„Сu privire la demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la

transferul temporar al unui judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9

din 03 aprilie 2018 а Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la

demersul președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui

judecător de la sediul Ștefan Vodă la sediul central al instanței”, nu răspunde exigențelor

de admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios

administrativ, atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e), art. 230 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Moldovan

Vasile împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, anularea hotărârii nr. 90/5 din 13

februarie 2018 а Plenului Consiliului Superior аl Magistraturii „Сu privire la demersul

președintelui Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul temporar al unui

judecător lа sediul central al instanței”, și а hotărârii nr. 178/9 din 03 aprilie 2018 а

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii „Сu privire la demersul președintelui

Judecătoriei Căușeni, Sergiu Рleșса, referitor la transferul unui judecător de la sediul

Ștefan Vodă la sediul central al instanței”.

Se explică reclamantului Moldovan Vasile că declararea acțiunii inadmisibilă în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării

repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5