3d-66/23 — contestarea actului administrativ

3d-66/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3d-66/23

2-23183894-40053-01-3d-21122023-1

Î N C H E I E R E

Curtea Supremă de Justiție

17 mai 2024 mun.Chișinău

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ înaintate de către Gîrbu Anatolie împotriva Consiliului Superior al

Procurorilor cu privire la obligarea prezentării actului administrativ valabil și anularea

hotărârii,

c o n s t a t ă:

La data de 21 decembrie 2023 Gîrbu Anatolie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind obligarea de a prezenta actul

administrativ valabil, la caz decizia nr.3 din 05 decembrie 2023 a candidatului Gîrbu

Anatolie și anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-205/23 din 12

decembrie 2023, ca fiind un act administrativ defavorabil.

În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 12 decembrie 2023 de către Consiliul

Superior al Procurorilor a fost adoptată hotărârea cu nr. 1-205/23, prin care s-a decis „A

stabili data Adunării Generale a Procurorilor - 22 decembrie 2023, ora 10:00. A relua

activitatea Comisiei de organizare a alegerilor”.

În esență, reclamantul a indicat că prin emiterea hotărârii nr.1-205/2023 s-a încălcat

dreptul de a fi admis în calitate de candidat la alegerile membrilor în Consiliul Superior

al Procurorilor din rândul procurorilor, fiindu-i îngrădit dreptul de a fi ales.

Or, Legea cu privire la Procuratură conform art. 69 alin. (31) prevede că ,,candidații

la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor depun dosarele de participare

pe adresa Consiliului Superior al Procurorilor cu cel puțin 30 de zile până la data

desfășurării ședinței Adunării Generale a Procurorilor. Lista candidaților și dosarele de

participare depuse se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor

în următoarea zi lucrătoare după expirarea termenului-limită pentru depunerea dosarelor.

Alineatul (32) al aceluiași articol stabilește că ,,la funcția de membru al Consiliului

Superior al Procurorilor din rândul procurorilor poate fi ales candidatul care are o vechime

în funcția de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați, nu a fost sancționat disciplinar sau

termenul de acțiune al sancțiunii disciplinare a expirat și care a promovat evaluarea

integrității efectuată de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

constituită în baza legii. Dosarul de participare al candidatului conține: a) curriculum

vitae; b) scrisoarea de motivare; c) platforma care include principalele obiective pe care

1

le va urmări dacă va fi ales membru al Consiliului Superior al Procurorilor; d) decizia

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de auto administrare ale judecătorilor si procurorilor.

(33) În cazul în care candidatul nu întrunește condițiile impuse, a depus dosarul tardiv sau

dosarul nu conține documentele prevăzute la alin. (32) lit. a)- c) Consiliul Superior al

Procurorilor exclude din concurs candidatul respectiv”.

Astfel, reclamantul a menționat că prin hotărârea din 12 decembrie 2023, Consiliul

Superior al Procurorilor a depășit atribuțiile acordate prin lege. Or, la data de 23 august

2023, Adunarea Generală a Procurorilor (Hotărârea nr. 4 din 23.08.2023) a hotărât

amânarea condiționată a Adunării Generală a Procurorilor în partea ce ține de alegerea

membrilor procurori și a supleanților acestora în Consiliul Superior al Procurorilor, din

rândul procurorilor, și anume până nu vor fi obținute deciziile Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor de către toți candidații înscriși.

A notat reclamantul Gîrbu Anatolie că, Consiliul Superior al Procurorilor, prin

emiterea hotărârii contestate, a depășit cadrul legal de acționare, or, în prezent fiind

responsabili de acumularea, verificarea dosarelor candidaților, prezența actelor valabile

obligatorii conform prevederilor imperative ale Legii cu privire la Procuratură, în raport

cu hotărârea Adunării Generale a Procurorilor din 23.08.2023, astfel încât, dosarele

candidaților sunt incomplete deoarece lipsesc actele administrative obligatorii și anume

Deciziile Comisiei independente corespunzătoare formei generatoare de efecte juridice,

specificate la art. 121 din Codul administrativ.

Ulterior, Legea cu privire la Procuratură prevede la art. 69 alin. 32 că ,, la funcția de

membru al CSP din rândul procurorilor poate fi ales... ”, Astfel, încât competența de

organizare a alegerilor ține de Comisia de organizare conform Regulamentului Adunării

Generale a Procurorilor, dar nu prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor.

Conform Regulamentului Adunării Generale a Procurorilor (care nu a fost abrogat

sau revizuit, dar și nu este în contradicție cu Legea cu privire la Procuratură) se constată

că „ Comisia de organizare este responsabilă de: înregistrarea candidaților și verificarea

corespunderii acestora criteriilor de eligibilitate; întocmește lista finală a candidaților

pentru Consiliu și colegiile sale... ”.

Așadar, a menționat Gîrbu Anatolie că în calitate de candidat la funcția de membru

al Consiliului Superior al Procurorilor, din rândul procurorilor, a fost supus procedurii

extraordinare de evaluare a integrității etice și financiare, însă până în prezent, de către

Comisia pre-vetting în adresa CSP și a candidatului nu a fost eliberată nici o Decizie

semnată, conform art. 121 din Codul administrativ, valabilă, generatoare de efecte

juridice.

La data de 1 august 2023, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei pre-vetting, a decis admiterea acțiunii în contencios administrativ depusă de

reclamanta Cristina Gladcov împotriva Comisiei pre-vetting privind anularea deciziei nr.

36 din 02 iunie 2023 cu privire la candidatura lui Anatolie Gîrbu, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Procurorilor și dispunerea reluării procedurii de evaluare

a candidatului.

A invocat reclamantul că în cadrul procedurii de reevaluare a candidatului Gîrbu

Anatolie, Comisia nu a oferit accesul la dosarul administrativ în original, confirmând că

2

el există doar în formă digitală, fapt ce exclude existența unui document cu semnătură

olografa în original.

În copiile prezentate de către Secretariatul Comisiei pre-vetting, se constată două

proiecte de decizii nesemnate (în engleză, în română), dar care au fost certificate de către

Tatiana Răducanu (membră a Comisiei pre-vetting) precum că corespund originalului,

ceea ce impune concluzia că Deciziile în original (versiunea în engleză și în română) la

fel nu sunt semnate, respectiv nu există un act administrativ semnat.

De asemenea, în rezultatul examinării conținutului dosarului candidatului la funcția

de membru CSP, Gîrbu Anatolie, a constatat că, prin e-mail, de către Secretariat, au fost

expediate două acte format ,,pdf”, fiind denumite Decizii, însă la vizualizare, reprezintă

o fotocopie fără semnătură valabilă.

Or, prevederile art. 121 din Codul administrativ stabilesc condițiile de valabilitate a

actului administrativ, și anume dacă este semnat - cu semnătură olografă sau electronică.

La moment, în dosarul candidatului nu există un act administrativ valabil, conform

prevederilor legislației Republicii Moldova.

În scopul de a identifica actul administrativ în original, producător de efecte juridice,

a fost verificată poșta electronică a candidatului (a.girbu@procuratura.md) și s-a constatat

că Comisia pre-vetting a expediat candidatei un act în format electronic cu extensia ,,.pdf’

fără semnătură electronică. Totodată, actul electronic menționat conținea imitarea grafică

a semnăturii olograf.

Verificând datele cu privire la crearea documentului electronic, Gîrbu Anatolie a

constatat că acest document a fost creat în aplicația de redactare a textelor „microsoft

word” la data de 05.06.2023, fiind ulterior transformat în format „.pdf ’ cu utilizarea

aplicației „Acrobat PDFMaker23 for Word”.

A relatat că având în vedere metoda de creare a documentului electronic, a stabilit că

imaginea cu imitarea semnăturii olografe a fost aplicată în timpul redactării textului

documentului în aplicația „microsoft word”, fără ca documentul să fie imprimat și semnat

olograf.

În acest context, în rezultatul analizei deciziilor Comisiei pre-vetting publicate pe

site-ul oficial al CSP și cel al Comisiei pre-vetting, s-a constatat că semnăturile sunt

identice după dimensiuni și forma caracterelor.

În condiția în care se pretinde că pe deciziile Comisiei pre-vetting au fost aplicate

semnături olograf, reproducerea identică după dimensiuni și forma caracterelor grafice a

peste 50 semnături este imposibilă.

A menționat reclamantul că la data de 8 decembrie 2023, pe adresa de e-mail a

candidatului, de pe adresa Secretariatului pre-vetting (nu de la Comisia pre-vetting) a

parvenit un mesaj cu conținutul ,,Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor (în continuare „ Comisia ”) Vă expediază Decizia nr. 3 din 5 decembrie 2023

cu privire la evaluarea reluată a lui Gîrbu Anatolie, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Procurorilor, care a fost întocmită în limbile engleză și română și

care este anexată (în ambele limbi) la prezentul mesaj”, la mesajul dat fiind anexate două

fișiere format ,,pdf” fără semnătură electronică. Totodată, actul electronic menționat

conținea imitarea grafică a semnăturii olograf.

În circumstanțele expuse, s-a relatat că în dosarul administrativ al candidatului Gîrbu

Anatolie, deținut de Comisia pre-vetting, în prezent nu se regăsește un act administrativ

obligatoriu și anume „Decizia Comisiei pre-vetting”, o decizie valabilă, care ar

3

corespunde criteriilor stabilite de art. 121 din Codul administrativ, adică care este

semnată, olograf sau electronic.

Chiar și în ipoteza în care procedurii pre-vetting îi sunt aplicabile prevederile

Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr. 26/2022, art. 3 din acest

Regulament, impune Președintelui Comisiei pre-vetting obligația de a semna toate

deciziile, procesele-verbale, scrisorile și altă corespondență din numele Comisiei.

Având în vedere că la dosarul candidatului Gîrbu Anatolie nu se regăsește o astfel

de Decizie, la caz sunt aplicabile constatările Curții Supreme de Justiție expuse în decizia

din 01 august 2023, care este definitivă și irevocabilă, iar pe cale de consecință este și

executorie.

A relatat Gîrbu Anatolie că la caz, scrisorile de informare parvenite de la secretariatul

pre-vetting trebuie să fie semnate de către Președintele Comisiei, astfel, la data de

11.12.2023 a fost notificat CSP de către Secretariatul pre-vetting că există trei decizii de

nepromovare a trei candidați, însă nu este semnat de către Președintele Comisiei și nu

sunt atașate Deciziile Comisiei în formatul actelor generatoare de efecte juridice.

A reiterat reclamantul că generatoare de efecte juridice reprezintă decizia Curții

Supreme de Justiție din 01.08.2023.

Suplimentar celor invocate, reclamanta a indicat că, conform Opiniilor Comisiei de

la Veneția, principiilor internaționale, ce au prioritate în coraport cu prevederile Legii

26/2022 pre-vetting, este aplicabil unicul act generator de efecte juridice și anume Decizia

Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023. Acest act permite înscrierea în calitate de

candidat în lista de candidați de alegere în calitate de membri în cadrul Consiliului

Superior al Procurorilor.

Prezintă relevanță prevederilor art. 4 din Constituția Republicii Moldova și

constatările Curții Constituționale expuse în decizia nr. 20 din 09.11.2023.

Confirmarea faptului că Consiliul Superior al Procurorilor nu a obținut deciziile

valabile ale candidaților înscriși reprezintă și faptul că, în însăși conținutul hotărârii

contestate este prevăzut că ,,Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor a recepționat la

data de 08.12.2023, prin intermediul poștei electronice, deciziile Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la evaluarea reluată a

candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, după cum

urmează: Cristina Gladcov, Vitalie Codreanu și Anatolie Gîrbu, prin care se constată

despre nepromovarea evaluării de către candidații nominali”.

Astfel, s-a constatat că file-urile ,,pdf” au parvenit nu de la Comisie, dar de la un

oarecare „Secretariat pre-vetting” prin intermediul doar al poștei electronice, fapt ce

confirmă deja că o semnătură olografa nu există în original, iar o semnătură electronică

nu se conține în file-ul .pdf.

În cadrul ședinței CSP, video-înregistrarea fiind publică pe site-ul oficial, câțiva

membri CSP au confirmat în comunicarea sa că nu există un document valabil

corespunzător prevederilor art. 121 din Codul administrativ.

Prin urmare, hotărârea nu putea fi emisă de către CSP, deoarece condiția de

suspendare nu a fost îndeplinită pentru a fi reluată ședința Adunării Generale a

Procurorilor și activitatea Comisiei de Organizare a alegerilor.

4

A declarat că pe de o parte este dreptul de a fi ales în calitate de membru CSP din

rândul procurorilor, iar pe de altă parte este dreptul de a alege candidați care dețin toate

actele necesare pentru a fi eligibil, or, în privința tuturor candidaților, similar ca și în cazul

reclamantei, au fost recepționate mesaje email doar de pe adresa „Secretariat pre-

vetting”.

La caz, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 12 decembrie 2023, a fost

emisă cu încălcarea principiului de proporționalitate, expus în art. 29 din Codul

administrativ și principiului motivării, expus în art. 31 din Codul administrativ.

Totodată, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 12 decembrie 2023,

contravine prevederilor art. 81 alin. (1) din Codul administrativ.

Tot în acest context, hotărârea contestată reprezintă un act administrativ individual

defavorabil și executarea acestuia necesită a fi suspendată în vederea protejării dreptului

reclamantei de a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor atât

timp cât Consiliul Superior al Procurorilor nu vor deține în dosarele candidaților actele

administrative obligatorii și dreptul de a alege.

Reclamantul consideră necesar suspendarea hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 1-205 din 12 decembrie 2023, deoarece există suspiciuni serioase și

rezonabile privind legalitatea acesteia și există indici care creează prezumția referitoare

la producerea unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului

administrativ individual devaforabil contestat, exprimat în îngrădirea dreptului de a fi

aleasă și de a alege în organele de autoadministrare a procurorilor, anume prin lipsa, în

dosarele candidaților, inclusiv a reclamantei a deciziilor unei Comisii independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor si procurorilor .

Conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 26/2022, alin. (6) Cererea de contestare

a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul

administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra

deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul

respectiv.

Astfel, efectul suspensiv se aplică prin contestarea hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor ce a încălcat un drept constituțional, fiind necesar de a suspenda efectele și

acțiunea hotărârii nr.1-205 din 12.12.2023, deoarece prin conținutul acesteia s-a îngrădit

dreptul de a alege și de a fi ales.

În drept, reclamantul Gîrbu Anatolie a invocat prevederile art.7, 20, 29, 118,81, 137,

189, 191 alin.(3) din Codul administrativ.

A solicitat Gîrbu Anatolie admiterea acțiunii, suspendarea executării hotărârii

Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-205 din 12 decembrie 2023, obligarea de a

prezenta actul administrativ valabil, la caz decizia nr.3 din 05.12.2023 a candidatului

Gîrbu Anatolie și anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-205 din 12

decembrie 2023, ca fiind un act administrativ defavorabil reclamantului.

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că, pretinsa acțiune înaintată de către Gîrbu Anatolie, urmează a fi declarată

inadmisibilă, din următoarele motive.

Conform art.191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios

administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale

Consiliului Superior al Procurorilor.

5

Art.3 Cod administrativ, prevede că, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și

de regulile statului de drept.

Conform art.5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea

actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor

reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de

putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Art. 20 din Codul administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat

printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată

competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform

prezentului cod.

Conform art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Art. 189 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ prevede că, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen

legal o cerere.

Conform art.207 al.(1) al. (2) lit. e) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca

atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Reținând circumstanțele cauzei la normele pre-citate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în

contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate

revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea

administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în

termenul legal o cerere.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să

urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Or, pentru înaintarea acțiunii în

contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce

atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul administrativ,

acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ.

Astfel, prevederile art. 17 Cod administrativ, se referă la orice drept subiectiv

reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează

6

situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă

la viața juridică.

Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar

formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept

subiectiv în sensul art. 17 Cod administrativ.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, prin prezenta acțiune se solicită, suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior

al Procurorilor nr.1-205 din 12 decembrie 2023, obligarea de a prezenta actul

administrativ valabil, la caz decizia nr.3 din 05.12.2023 a candidatului Gîrbu Anatolie și

anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-205 din 12 decembrie 2023,

ca fiind un act administrativ defavorabil reclamantei.

Din materialele dosarului rezultă că, prin hotărârea Consiliului Superior al

Procurorilor nr.1-205 din 12 decembrie 2023 s-a decis ,,A stabili data Adunării Generale

a Procurorilor - 22 decembrie 2023, ora 10:00. A relua activitatea Comisiei de organizare

a alegerilor”.

În acest sens, în raport cu scopul urmărit de reclamant, instanța de judecată reține că

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-205 din 12 decembrie 2023 reflectă

admiterea la alegeri în calitate de candidați la funcția de membru al Consiliului Superior

al Procurorilor și stabilirea datei Adunării Generale a Procurorilor, organizat și desfășurat

de Consiliul Superior al Procurorilor în baza Regulamentului și a Legii nr.3/2016 cu

privire la Procuratură în vederea alegerii, din rândul procurorilor, a membrilor Consiliului

Superior al Procurorilor, potrivit art.67 din Legea nr. 3/2016.

Or, art. 69 alin. (32) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3/2016 prevede că, la

funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor poate fi

ales candidatul care are o vechime în funcția de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați,

nu a fost sancționat disciplinar sau termenul de acțiune al sancțiunii disciplinare a expirat

și care a promovat evaluarea integrității efectuată de către Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, constituită în baza legii. Dosarul de participare al

candidatului conține: a) curriculum vitae; b) scrisoarea de motivare; c) platforma care

include principalele obiective pe care le va urmări dacă va fi ales membru al Consiliului

Superior al Procurorilor; d) decizia Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de auto administrare ale judecătorilor și

procurorilor.

Totodată, instanța de judecată reține că, potrivit art. 14 alin. (6) din Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10.03.2022, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect

suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care

participă candidatul respectiv.

Astfel, contestarea, casarea deciziei Comisiei, dispunerea evaluării de către instanța

de judecată, nu are și nu poate avea efect suspensiv asupra procesului de alegere la

adunarea dispusă prin actul administrativ contestat. Or, indiferent de soluția luată de

instanța de judecată, concursul poate avea loc, iar desfășurarea acestuia nu i-a încălcat

careva drepturi sau libertăți personale lui Gîrbu Anatolie, deoarece continuitatea

procesului de alegere fiind expres prevăzut de lege.

7

După cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative urmează

a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi

și libertăți prevăzute prin lege.

Mai mult, decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, nr. 3

din 05 decembrie 2023 „Cu privire la evaluarea reluată a lui Anatolie Gîrbu, candidat la

funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”, a fost obiect de examinare,

astfel, prin decizia din 14 februarie 2024 a Curții Supreme de Justiție, dosarul nr.3-

32/2023, s-a respins cererea de contestare depusă de Anatolie Gîrbu împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

administrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr.3 din 05

decembrie 2023 ,, Cu privire la evaluarea reluată a lui Anatolie Gîrbu, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”.

În această ordine de idei, Completul de judecată relevă că, normele legale citate

interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un

contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept

subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea

oricărei acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206

alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor

nominalizate.

Totodată, în sensul Legii revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile

formulate prin acțiunea înaintată în judecată, în conținutul căreia urmează a fi relatată

vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. 17, 38 și 189 din

Codul administrativ, de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său”, se referă la

drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice,

iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare.

În contextul celor supramenționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale

pre-citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ

populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ,

inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept

subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Gîrbu Anatolie, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind

admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu va purcede la

examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea

acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul

administrativ.

Astfel, raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai sus,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată

de Gîrbu Anatolie, nu răspunde exigențelor de admisibilitate, motiv din care urmează a fi

declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios

administrativ atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

În conformitate cu prevederile art.207 alin.(1) și alin. (2), art.230 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

8

d i s p u n e :

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Gîrbu

Anatolie împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea prezentării

actului administrativ valabil și anularea hotărârii.

Se explică lui Gîrbu Anatolie, că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art.207

alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată

a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

9