3d-68/23 — anularea actului administrativ

3d-68/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3d-68/23

(2-23184183-40060-01-3d-22122023-1)

ÎNCHEIERE

17 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ înaintate de Codreanu Vitalie împotriva Consiliului Superior al Procurorilor

cu privire la obligarea prezentării actului administrativ valabil și anularea hotărârii,

c o n s t a t ă :

În 21 decembrie 2023, Codreanu Vitalie a înaintat acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat anularea

hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-206/23 din 12 decembrie 2023, ca fiind

un act administrativ defavorabil, admiterea subsemnatului Vitalie Codreanu, la alegerile

membrilor Consiliului Superior al Procurorilor și obligarea Consiliului Superior al

Procurorilor de a prezenta actul administrativ valabil, decizia nr. 2 din 04 decembrie 2023

a candidatului Vitalie Codreanu. Totodată, Vitalie Codreanu a solicitat suspendarea

executării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-206/23 din 12 decembrie

2023 cu privire la examinarea cererilor procurorilor Cristina Gladcov, Anatolie Gîrbu și

Vitalie Codreanu, până la emiterea unei hotărâri definitive.

În susținerea acțiunii reclamantul a relatat că la data de 12 decembrie 2023 de către

Consiliul Superior al Procurorilor a fost adoptată hotărârea cu nr. 1-206/23 prin care s-a

decis „respingerea cererii domnului Vitalie Codreanu privind admiterea la alegerile

membrilor Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor”.

Consideră reclamantul că, prin respingerea cererii și neincluderea în buletinele de

vot ca candidați admiși, nu a fost admis în calitate de candidat, fiindu-i îngrădit dreptul

de a fi ales, or, art. 69 alin. (31) din Legea cu privire la Procuratură, prevede că, Candidații

la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor depun dosarele de participare

pe adresa Consiliului Superior al Procurorilor cu cel puțin 30 de zile până la data

desfășurării ședinței Adunării Generale a Procurorilor. Lista candidaților și dosarele de

participare depuse se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor

în următoarea zi lucrătoare după expirarea termenului-limită pentru depunerea dosarelor.

Afirmă reclamantul că, prin hotărârea din 12 decembrie 2023, Consiliul Superior al

Procurorilor a depășit atribuțiile acordate prin lege, ori, în competența sa este doar

excluderea candidaților ce nu corespundeau criteriilor prevăzute la alin.(32), și anume

dosarul de participare nu conține - a) curriculum vitae; b) scrisoarea de motivare; c)

platforma care include principalele obiective pe care le va urmări dacă va fi ales membru

al Consiliului Superior al Procurorilor.

1

Însăși competența de organizare a alegerilor ține de Comisia de organizare conform

Regulamentului și nu de Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor. Conform

Regulamentului Adunării Generale a Procurorilor (ce nu a fost abrogat, dar și nu este în

contradicție cu Legea cu privire la Procuratură) se costată că „Comisia de organizare este

responsabilă de: înregistrarea candidaților și verificarea corespunderii acestora criteriilor

de eligibilitate; întocmește lista finală a candidaților pentru Consiliu și colegiile sale... ”.

Susține reclamantul că, în cererea respinsă s-a susținut de către reclamant că, prin

modificările la Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, în special în

ari. 69, au fost introduse proceduri pre-vetting pentru candidații la funcția de membru al

Consiliului Superior al Procurorilor.

Declară reclamantul că, la data de 10 martie 2022, a fost adoptată Legea nr. 26,

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în vigoare din 16 martie 2022. Conform

Legii nr. 26 din 10 martie 2022, s-a instituit o procedură extraordinară de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al

Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în

organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a

candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective. Așadar, în calitate

de candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, din rândul

procurorilor, subsemnatul Vitalie Codreanu, a fost supus procedurii extraordinare de

evaluare a integrității etice și financiare, însă până în prezent, de către Comisia pre-vetting

în adresa Consiliului Superior al Procurorilor și candidatului nu a fost expediată o Decizie

semnată conform art. 121 din Codul administrativ, valabilă, generatoare de efecte

juridice.

La data de 01 august 2023, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei pre-vetting, a decis admiterea acțiunii în contencios administrativ depusă de

reclamantul Vitalie Codreanu împotriva Comisiei prevetting, privind anularea deciziei cu

privire la candidatura lui Vitalie Codreanu, candidat la funcția de membru în Consiliul

Superior al Procurorilor și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

În cadrul procedurii de reevaluare a candidatului Vitalie Codreanu, Comisia nu a

oferit accesul la Dosarul administrativ în original, confirmând că el există doar în formă

digitală, fapt ce exclude existența unui document cu semnătură olografa în original.

Invocă reclamantul că, se impune concluzia că în dosarul administrativ al

candidatului Vitalie Codreanu, deținut de Comisia pre-vetting, în prezent nu se regăsește

un act administrativ obligatoriu și anume „Decizia Comisiei pre-vetting”, o Decizie

valabilă, care ar corespunde criteriilor stabilite de art. 121 din Codul administrativ, adică

care este semnată, olograf sau electronic, or, norma de la art. 121 alin. (4) din Codul

administrativ stabilește că actul administrativ individual nesemnat este nul, și pe cale de

consecință, nu poate produce efecte juridice.

Afirmă reclamantul că, având în vedere că la dosarul candidatului Vitalie Codreanu,

nu se regăsește o astfel de Decizie, pornind de la principiul res judecata, consacrat la art.

120 din Constituția Republicii Moldova, în prezent la caz sunt aplicabile constatările

Curții Supreme de Justiție expuse în Decizia din data de 01 august 2023, care este

definitivă și irevocabilă, iar pe cale de consecință este și executorie.

Prezintă relevanță constatările Curții Constituționale expuse în Decizia nr. 20 din 09

noiembrie 2023.

2

Determinant este de a oferi argumentare imperativă cu privire la prevederea Legii

nr. 180 din 07 iulie 2023, potrivit căreia „1. In sensul articolului 3 alineatul (2) și al

articolului 4 alineatul (2), Comisia de evaluare nu este autoritate publică în sensul

prevederilor Codului administrativ. Activitatea Comisiei de evaluare nu este publică, cu

excepțiile stabilite de Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor și de regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de evaluare ”.

Deși această prevedere a fost adoptată după pronunțarea deciziei de către Curtea Supremă

de Justiție, totuși Legea nu poate contraveni Constituției Republicii Moldova, Hotărârilor

Curții Constituționale și naturii juridice a unui act emis de o autoritate publică, generator

de efecte juridice.

Susține reclamantul că, prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 12

decembrie 2023, privind respingerea cererii, a fost îngrădit dreptul de participare a

reclamantului la alegerile în organele de auto-administrare a procurorilor, în calitate de

candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, deoarece a fost

exclusă ca candidat neîntemeiat. Or, la etapa actuală există o procedură judiciară pendinte,

care, eventual, îl poate repune în dreptul de a candida la alegerile în organele de

autoadministrare a procurorilor, iar art. 69 al Legii cu privire Procuratură, prevede că,

„(7) Nu pot fi membri ai Consiliului Superior al Procurorilor procurorii care au sancțiuni

disciplinare nestinse și persoanele care au fost declarate vinovate de comiterea unei

infracțiuni, precum si persoanele care nu au promovat evaluarea efectuată de către

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor si procurorilor.

În altă ordine de idei, dosarul reclamantului nu conține o decizie emisă de o Comisie

independentă, fapt confirmat în ședința din 12 decembrie 2023, fiind înregistrată și video

pe pagina oficială a Consiliului Superior al Procurorilor, ceea ce contravine legii, ori

dosarul este acumulat și păstrat de către Consiliul Superior al Procurorilor, iar excluderea

din lista candidaților putea fi făcută la etapa inițială, când a fost depus dosarul, fie deja la

etapa obținerii unei Decizii valabile a Comisiei. Astfel, posibilitatea respingerii

candidatului sau admiterii unui candidat este posibilă doar dacă există în dosarele

candidaților toate actele valabile obligatorii.

Astfel, afirmă reclamantul că, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din data

de 12 decembrie 2023, a fost emisă cu încălcarea principiului de proporționalitate, expus

în art. 29 din Codul administrativ și principiului motivării, expus în art. 31 din Codul

administrativ.

Totodată, Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 12 decembrie 2023,

contravine prevederilor art. 81 alin.(l) din Codul administrativ potrivit cărora „în cazul în

care actul administrativ individual al autorității publice depinde de un act..., care...

formează obiectul unei alte proceduri... judiciare pendinte, autoritatea publică suspendă

procedura administrativă până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive”.

Consideră reclamantul că, în cazul dat se constată că lista candidaților admiși la

alegeri nu poate fi emisă atât timp cât nu este o Decizie definitivă și irevocabilă a Curții

Supreme de Justiție, și numai dacă va fi prezentat actul administrativ semnat conform

prevederilor art. 121 Cod administrativ.

La 04 martie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a depus o referință la acțiunea

depusă de Codreanu Vitalie, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

3

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată consideră că acțiunea

urmează a fi declarată inadmisibilă din următoarele motive.

Conform art.191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează: în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios

administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale

Consiliului Superior al Procurorilor.

Art.3 Cod administrativ, prevede că, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și

de regulile statului de drept.

Conform art.5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea

actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor

reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de

putere publică, prin care se organizează aplicarea.

Potrivit art. 20 Cod administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat

printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată

competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform

prezentului cod.

Conform art. 39 Cod administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat

de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a

unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Art. 189 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ prevede că, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen

legal o cerere.

Conform art.207 alin.(1)-(2) lit. e) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca

atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când: reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Reținând circumstanțele cauzei la normele pre-citate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în

contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate

revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea

administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în

termenul legal o cerere.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să

urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Or, pentru înaintarea acțiunii în

contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce

4

atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul administrativ,

acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ.

Astfel, prevederile art. 17 Cod administrativ, se referă la orice drept subiectiv

reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează

situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă

la viața juridică.

Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar

formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept

subiectiv în sensul art. 17 Cod administrativ.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că, prin prezenta acțiune se solicită, anularea în tot a hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor din 12 decembrie 2023, ca fiind un act administrativ defavorabil,

cu obligarea de admitere a cererii și obligarea autorității publice Consiliul Superior al

Procurorilor să emită un act administrativ individual favorabil.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, prin prezenta acțiune se solicită, anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 1-206/23 din 12 decembrie 2023 prin care a fost respinsă cererea lui Vitalie Codreanu

privind admiterea la alegerile membrilor Consiliului Superior al Procurorilor din rândul

procurorilor.

Sub acest aspect, Completul face trimitere la art. 69 alin. (32) al Legii nr.3/16 cu

privire la Procuratură, care stabilește că, la funcția de membru al Consiliului Superior al

Procurorilor din rândul procurorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcția

de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați, nu a fost sancționat disciplinar sau termenul

de acțiune al sancțiunii disciplinare a expirat și care a promovat evaluarea integrității

efectuată de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, constituită

în baza legii. Dosarul de participare al candidatului conține:

a) curriculum vitae; b) scrisoarea de motivare; c) platforma care include principalele

obiective pe care le va urmări dacă va fi ales membru al Consiliului Superior al

Procurorilor; d) decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor si procurorilor.

La caz se reține că, prin decizia Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 33 din 15 mai 2023 cu privire la candidatura lui Vitalie Codreanu, s-a

decis că reclamantul nu întrunește criteriile de integritate, iar prin decizia din 01 august

2023 a Curții Supreme de Justiție această decizie a fost anulată, fiind dispusă re-evaluarea

lui Codreanu Vitalie.

În acest sens, în raport cu scopul urmărit de reclamant, instanța de judecată reține

că, potrivit art. 14 alin. (6) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.

26 din 10 martie 2022, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în

conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin

prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor

sau concursului la care participă candidatul respectiv.

5

Astfel, contestarea, casarea deciziei Comisiei, dispunerea evaluării de către instanța

de judecată, nu are și nu poate avea efect suspensiv asupra procesului de alegere la

adunarea dispusă prin actul administrativ contestat. Or, indiferent de soluția luată de

instanța de judecată, concursul poate avea loc, iar desfășurarea acestuia nu i-a încălcat

careva drepturi sau libertăți personale lui Codreanu Vitalie, deoarece continuitatea

procesului de alegere fiind expres prevăzut de lege.

După cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative urmează

a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi

și libertăți prevăzute prin lege.

Respectiv, în pofida faptului că, Vitalie Codreanu a contestat în instanța de judecată

decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și în urma admiterii

contestației urmează reevaluarea candidatului, Adunarea Generală a Procurorilor, poate

avea loc.

Or, reieșind din prevederile art. 14 alin.(6) al Legii nr. 26 din 10 martie 2022,

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 12 decembrie 2023, lui Codreanu

Vitalie nu i s-a lezat nici un drept, dat fiind faptul că reevaluarea candidaților nu are efect

suspensiv asupra mersului alegerilor desfășurate la adunarea generală a procurorilor din

23 august 2023.

Mai mult, prin decizia din 08 februarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă cererea de contestare depusă de Vitalie Codreanu împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 2 din 04

decembrie 2023 cu privire la candidatura lui Vitalie Codreanu, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Procurorilor și dispunerea reluării procedurii de evaluare

a candidatei.

În această ordine de idei, Completul de judecată relevă că, normele legale citate

interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un

contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept

subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea

oricărei acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206

alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor

nominalizate.

Totodată, în sensul Legii revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile

formulate prin acțiunea înaintată în judecată, în conținutul căreia urmează a fi relatată

vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. 17, 38 și 189 din

Codul administrativ, de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său”, se referă la

drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice,

iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare.

În contextul celor supramenționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale

pre-citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ

populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ,

inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept

subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Codreanu Vitalie, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind

admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu va purcede la

6

examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea

acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul

administrativ.

Astfel, raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai sus,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată

de Codreanu Vitalie, nu răspunde exigențelor de admisibilitate, motiv din care urmează a

fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios

administrativ atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și alin. (2), art. 230 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către

Codreanu Vitalie împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la obligarea

prezentării actului administrativ valabil și anularea hotărârii.

Se explică lui Codreanu Vitalie, că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art.

207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în

judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7