2ra-859/23 — desfacerea casatoriei

2ra-859/23 — desfacerea casatoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-859/23

2-22059949-01-2ra-21062023

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. N. Bondarenco, E. Dvurecenschii, S. Pilipenco)

Î N C H E I E R E

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ana Zberea, reprezentată de

avocatul Lilian Prutean,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Scobiola împotriva Anei Zberea cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul declarat de Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și

menținută hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 29 aprilie 2022, Victor Scobiola, reprezentat de avocatul Ion Sandu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Anei Zberea cu privire la desfacerea

căsătoriei (f. d. 3-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Victor Scobiola,

reprezentat de avocatul Ion Sandu a indicat că la 14 februarie 2015, a fost încheiată

căsătoria între el și pârâta Ana Zberea, fiind prima căsătorie pentru ambii soți, în

care s-a născut copilul XXXXX, la XXXXX.

Pe parcursul ultimilor ani de căsătorie, relația dintre soți a eșuat, fiind plină de

neînțelegeri.

A comunicat că, la momentul actual, nu mai locuiesc împreună, nu mai

întreținut relații de familie și conviețuirea ulterioară a soților este imposibilă.

Astfel, a considerat că păstrarea în continuare a familiei nu mai este posibilă.

Toate încercările de a restabili relațiile de familie nu au dus la nici un rezultat pozitiv

și au cauzat doar certuri.

A precizat că nu există motive pentru a acorda termen de împăcare, deoarece

astfel de încercări au fost făcute și au eșuat.

Totodată, reclamantul a menționat că în familia lor principiile sprijinului

reciproc și a soluționării pe cale amiabilă a problemelor vieții familiale nu se mai

respectă, prin aceasta cauzându-i suferințe psihice și fizice.

1

În situația dată, a considerat oportună desfacerea căsătoriei încheiată la

14 februarie 2015.

De asemenea, a evidențiat că, la moment, nu există litigii cu privire la

educarea copiilor sau partajul averii.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 37

din Codul familie, art. 166 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată la 14 februarie 2015,

între el și Ana Zberea.

Prin hotărârea din 10 iunie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Victor Scobiola, reprezentat de

avocatul Ion Sandu.

A fost desfăcută căsătoria încheiată între Victor Scobiola și Ana Zberea,

înregistrată la OSC sectorul Centru, mun. Chișinău la 14 februarie 2015, act de

căsătorie nr. 51 din 14 februarie 2015.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț

la Agenția Servicii Publice s-a încasat de la solicitanți în beneficul statului taxa de

stat în mărime de 1 000 % din unitatea convențională stabilită, ce constituie suma de

200 lei (f. d. 26, 31-32).

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian Prutean, casată integral

hotărârea din 10 iunie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată (f. d. 63, 64-71).

La 28 noiembrie 2022, Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian Prutean a

depus cerere reconvențională împotriva lui Victor Scobiola, prin care a solicitat

examinarea cauzei în lipsa sa, desfacerea căsătoriei încheiată între ea și Victor

Scobiola, la 14 februarie 2015, cu nr. 51 de OSC sectorul Centru mun. Chișinău,

stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, încasarea pensiei pentru întreținere

a copilului minor în mărime de 1/4 din toate veniturile și încasarea din contul lui

Victor Scobiola a taxei pentru eliberarea certificatului de divorț (f. d. 84-88).

Prin încheierea protocolară din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, a fost restituită cererea reconvențională depusă de Ana Zberea, reprezentată

de avocatul Lilian Prutean, din motiv că nu se încadrează în prevederile art. 173 din

Codul de procedură civilă. Totodată, chiar dacă cauzele sunt conexe nu s-a stabilit

faptul că judecarea simultană va duce la soluționarea rapidă și justă a litigiului cu

care a fost sesizată instanța inițial, or persoana dispune de posibilitatea de a depune

cererea în condiții generale (f. d. 90-91).

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Victor Scobiola.

A fost desfăcută căsătoria dintre Victor Scobiola și Ana Zberea încheiată la

14 februarie 2015 cu nr. 51 de OSC sectorul Centru mun. Chișinău (f. d. 92, 94-95).

Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și menținută

hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f. d. 124, 125-

132).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel au

constatat că potrivit certificatului de căsătorie CS-V 1690529, la 14 februarie 2015,

a fost încheiată căsătoria între Victor Scobiola și Ana Zberea înregistrată și trecută

2

în registrul actelor de stare civilă cu nr. 51 de către Serviciul stare civilă Centru,

mun. Chișinău (f. d. 5).

Din căsătorie, la XXXXX, s-a născut copilul minor XXXXX (f. d. 6).

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că viața în

comun a eșuat, părțile nu locuiesc împreună și nu doresc păstrarea familiei, așa cum

lipsesc principiile sprijinului reciproc și soluționării pe cale amiabilă a tuturor

problemelor vieții familiale, incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare

asupra modului și principiilor de conviețuire.

Având în vedere că conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sunt

imposibile, precum și faptul că căsătoria nu corespunde principiilor de bază ale

familiei stipulate în art. 2 alin. (3) din Codul familiei, instanța de fond și instanța de

apel au conchis temeinicia cerinței reclamantului privind desfacerea căsătoriei

încheiate la 14 februarie 2015 între Victor Scobiola și Ana Zberea, înregistrată și

trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr. 51 de către Serviciul stare civilă

Centru, mun. Chișinău.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a reținut că apelanta a invocat faptul

lipsei citării legale, în contextul în care potrivit informației prezentate din baza de

stat SIC „Acces Web” a IP „Agenția Servicii Publice”, din care rezultă că începând

cu anul 2020 reședința temporară a pârâtei Ana Zberea este în mun. XXXXX,

str. XXXXX, bl. X, ap. X, în acest sens făcânduse referire la constatările anterioare

din decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul.

Instanța de apel a constatat că materialele cauzei atestă că Ana Zberea a fost

citată corespunzător, având în vedere că potrivit răspunsului IP „Agenția Servicii

Publice” din 28 aprilie 2022 la interpelarea adresată, domiciliul cet. Ana Zberea se

află pe adresa raionul XXXXX, sat. XXXXX din 30 ianuarie 2007. Pe perioada 25

iulie 2020 – 25 iulie 2022, reședința temporară a acesteia se află pe adresa mun.

XXXXX, str. XXXXX, bl. X, ap. X.

În scrisoare de expediere a actului judecătoresc din 08 noiembrie 2022

figurează adresa de domiciliu a pârâtei, și anume, raionul XXXXX, sat. XXXXX.

Prin urmare, instanța de judecată a citat corespunzător pârâta Ana Zberea

pentru ședința de judecată din 30 noiembrie 2022, or la acea dată, pârâta nu își mai

avea reședința temporară pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, bl. X, ap. X.

De asemenea, instanța de apel a menționat că apelanta invocând lipsa citării

legale, la 28 noiembrie 2022, prin intermediul avocatului Lilian Prutean a depus

cerere reconvențională, prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, desfacerea

căsătoriei încheiată la 14 februarie 2015 între ea și Victor Scobiola, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și

încasarea taxei pentru eliberarea certificatului de divorț.

Cu referire la alegația apelantei precum că instanța de fond a încălcat normele

privind competența jurisdicțională, instanța de apel a evidențiat că competența

jurisdicțională a fost stabilită prin prisma informațiilor obținute de la IP „Agenția

Servicii Publice”.

Mai mult, la momentul inițierii acțiunii pârâta a recepționat corespondența pe

adresa în raionul XXXXX, sat. XXXXX și conform datelor anexate la materialele

cauzei domiciliul Anei Zberea se află pe adresa raionul XXXXX, sat. XXXXX din

30 ianuarie 2007. Iar în perioada 25 iulie 2020 – 25 iulie 2022, reședința temporară

a acesteia se află pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, bl. X, ap. X.

3

Instanța de apel a considerat că se prezintă a fi nejustificate argumentele

apelantei referitor la încălcările procedurale manifestate prin restituirea cererii

reconvenționale, or prin încheierea protocolară din 30 noiembrie 2022, cererea

reconvențională a fost restituită, din motiv că aceasta nu se încadrează în prevederile

art. 173 din Codul de procedură civilă, deși cauzele sunt conexe, nu s-a stabilit faptul

că judecarea simultană va duce la soluționarea rapidă și justă a litigiului cu care a

fost sesizată instanța inițial. Mai mult, apelanta dispune de dreptul și posibilitatea de

a depune o acțiune separată cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și

stabilirea pensiei de întreținere a acestuia în procedură generală.

La 30 mai 2023, Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian Prutean a

declarat recurs împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Cahul,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond conform

competenței jurisdicționale (f. d. 139-140).

În motivarea recursului, recurenta Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian

Prutean a indicat că prin decizia Curții de Apel Cahul nr. 2-22059949-05-2a-

30082022, s-a stabilit că adresa ei de domiciliu este în mun. XXXXX, str. XXXXX,

bl. X, ap. X.

Având în vedere prevederile art. 38 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a

considerat că prin examinarea cauzei de către Judecătoria Cahul, sediul Central, deși

dânsa, care are calitatea procesuală de pârâtă, deține domiciliu în mun. XXXXX, au

fost încălcate normele de competență jurisdicțională.

Cu referire la prevederile art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a

menționat că la dosar este anexat un extras din baza de stat SIC „Acces Web” a

IP „Agenția Servicii Publice”, din care rezultă că începând cu anul 2020 reședința ei

temporară este în mun. XXXXX, str. XXXXX, bl. X, ap. X.

Totodată în decizia nr. 2-22059949-05-2a30082022 din 18 octombrie 2022 a

Curții de Apel Cahul, s-a stabilit că instanța de fond a citat pârâta Ana Zberea pentru

ședința de judecată din 10 iunie 2022 la o altă adresă decât cea la care locuiește,

încălcând astfel normele de procedură care instituie obligația instanței de judecată

de a înștiința părțile despre locul, data și ora ședinței, cât și de a comunica actele de

procedură, la locul de trai (domiciliu/reședință) sau, după caz, locul de muncă a

persoanei.

Astfel, instanța de fond, examinând cauza civilă fără a deține competența

jurisdicțională și cu restituirea cererii reconvenționale depuse de ea, a încălcat

normele materiale și procedurale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 30 martie

2023 a Curții de Apel Cahul, la 07 iunie 2023, a fost expediată în adresa părților,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la

actele cauzei (f. d. 133), însă, careva date care ar confirma recepționarea acesteia de

către recurentă, lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 30 mai 2023, în termenul legal.

4

La 24 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Victor Scobiola,

reprezentat de avocatul Ion Sandu a depus referință, solicitând considerarea

recursului declarat de Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian Prutean, ca fiind

inadmisibil (f. d. 144-146).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian Prutean împotriva deciziei din 30 martie

2023 a Curții de Apel Cahul, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția

art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Ana Zberea, reprezentată de avocatul Lilian Prutean, este inadmisibil, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

5

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Ana Zberea,

reprezentată de avocatul Lilian Prutean, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei

cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ana Zberea, reprezentată de

avocatul Lilian Prutean ca fiind inadmisibil.

6

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ana Zberea, reprezentată de

avocatul Lilian Prutean împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

7