2ra-30/23 — desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei pentru întretinerea copiilor minori, determinarea domiciliului copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-30/23

2-21166912-01-2ra-05012023

Prima instanță: (Judecătoria Cahul, sediul Central) L. Turculeț

Instanța de apel: (Curtea de Apel Cahul) G. Vavrin, N. Bondarenco, I. Dănăilă

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Florea Lilia,

reprezentată de avocatul Gîrneț Zinaida,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Florea Lilia

împotriva lui Florea Sergiu cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei

pentru întreținerea copiilor minori și determinarea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 01 noiembrie 2022,

c o n s t a t ă :

La 11 noiembrie 2021, Florea Lilia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Florea Sergiu cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei

pentru întreținerea copiilor minori și determinarea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii, Florea Lilia a menționat că la 05 august 2015 a încheiat

căsătoria cu Florea Sergiu.

Din căsătorie au doi copii minori – XXXXX și XXXXX, care se află la

întreținerea și educația sa.

Viața în comun cu pârâtul a eșuat și nu duc o gospodărie comună.

De asemenea, reclamanta a menționat că pârâtul manifestă dezinteres total

față de creșterea și educarea copiilor și se eschivează de la întreținerea acestora.

Florea Lilia a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Florea Sergiu la

05 august 2015, determinarea domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX,

cu mama, încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 3 000 lei pentru copilul

minor XXXXX și în cuantum de 2 000 lei pentru copilul minor XXXXX, precum

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 13 aprilie 2022, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Florea Lilia.

1

S-a desfăcut căsătoria dintre Florea Lilia și Florea Sergiu, încheiată la

05 august 2015 cu nr. 13 de către Primăria s. Colibași, r. Cahul.

S-a determinat domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu mama,

Florea Lilia.

S-a încasat de la Florea Sergiu în beneficiul Liliei Florea pensia pentru

întreținerea copilului minor XXXXX în cuantum de 3 000 lei lunar și pentru

copilul minor XXXXX în cuantum de 1 500 lei lunar, începând cu data de

11 noiembrie 2021.

S-a încasat de la Florea Sergiu în beneficiul Liliei Florea suma de 240 de lei

cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a încasat de la Florea Sergiu în beneficiul statului suma de 1 620 de lei cu

titlu de taxă de stat.

În rest, acțiunea s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 01 noiembrie 2022, s-a respins apelul

declarat de Florea Lilia.

S-a admis apelul declarat de Florea Sergiu.

S-a modificat hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 13 aprilie 2022

în partea încasării pensiei pentru întreținerea copiilor minori, micșorând cuantumul

pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX de la suma de 3 000 lei până la

1 500 lei și pentru copilul minor XXXXX de la suma de 1 500 lei până la suma de

1 150 lei lunar.

În rest, hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 13 aprilie 2022 a fost

menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că la 05 august 2015, Florea Lilia a încheiat căsătoria cu Florea Sergiu, din

care au doi copii minori - XXXXX și XXXXX.

Instanța de apel a considerat ca fiind eronată poziția instanței de fond privind

încasarea de la Florea Sergiu în beneficiul Liliei Florea a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX în cuantum fix în sumă de 3 000 lei lunar și

XXXXX în cuantum fix în sumă de 1 500 lei lunar, începând cu data de 11

noiembrie 2021 pînă la majoratul copilului.

Astfel, la speță, instanța de apel a constatat că reieșind din datele Biroului

Național de Statistică, valoarea minimă de existență pentru un copil minor, în

vârstă de la 1 pînă la 6 ani pe perioada primului semestrul al anului 2022 este de

2 281,6 lei, iar în vârstă de la 7 pînă la 17 ani pe perioada primului semestru al

anului 2022 este de 2 936,9 lei.

De asemenea, instanța de apel a constatat că potrivit certificatului eliberat de

Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă din 28 iunie 2022, Florea Sergiu este

șomer și se află la evidența agenției pentru ocupare forței de muncă în perioada de

la 09 iunie 2022.

Astfel, deoarece Florea Sergiu nu are loc permanent de muncă fiind la

evidența Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, instanța de apel a considerat

necesar de a micșora cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor

XXXXX de la suma de 3 000 lei pînă la 1 500 lei lunar și pentru copilul minor

XXXXX de la suma de 1 500 lei pînă la 1 150 lei lunar.

2

Totodată, instanța de apel a reținut că sumele solicitate de Florea Lilia și

admisă de instanța de fond pentru întreținerea copilului minor XXXXX în cuantum

fix în sumă de 3 000 lei lunar și XXXXX în cuantum fix în sumă de 1 500 lei

lunar, excede esențial cuantumul întreținerii lunare efective a minorilor, care

urmează a fi pusă în seama ambilor părinți.

La fel, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate argumentele Liliei

Florea privind încasarea de la apelant a cheltuielilor suplimentare legate de

tratamente medicale, proceduri și terapii ocupaționale a copilului minor XXXXX,

XXXXX, ceea ce duce la majorarea cheltuielilor de întreținere a copilului minor,

or, aceste cheltuieli suplimentare persoana interesată poate solicita în baza altor

temei prin depunerea acțiunii civile separate (conform art. 79 din Codul Familiei).

Mai mult ca atât, instanța de apel a relevat că reieșind din art.58 alin. (1) din

Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, respectiv

intimatei Florea Lilia asemenea îi revine obligațiunea de participare la întreținerea

copiilor.

La 13 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Florea Lilia,

reprezentată de avocatul Gîrneț Zinaida a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Recurenta Florea Lilia, în motivarea recursului a invocat că instanța de apel a

interpretat și aplicat eronat legea (art. 79 din Codul muncii), a apreciat arbitrar

probele, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei și încălcarea drepturilor și

libertăților copiilor minori.

La fel, a menționat că instanța de apel nu a motivat admiterea unor probe și

respingerea altor probe.

De asemenea, a specificat că instanța de apel, la stabilirea cuantumului

pensiei pentru întreținerea copiilor minori, s-a condus de datele Biroului Național

de Statistică, fără a lua în considerație faptul că pensia de întreținere se calculează

pentru viitor, însă instanța de apel a stabilit suma fixă a minimului de existență

pentru anul 2022, care urmează a fi încasată până la majoratul copiilor, or, sumele

minimului de existență se modifică trimestrial și sunt permanent în creștere.

La 05 ianaurie 2023, instanța de recurs a expediat în adresa intimatului copia

recursului, fiind recepționat de către Florea Sergiu la data de 13 ianuarie 2023,

conform avizului de recepție (f. d. 17 Vol.II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Cahul a emis dispozitivul deciziei la 01 noiembrie

2022, fiind recepționată de recurentă la data de 05 decembrie 2022, conform

avizului de recepție (f. d. 19 Vol. II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 13 decembrie 2022, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

3

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

4

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Florea Lilia,

reprezentată de avocatul Gîrneț Zinaida, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Florea Lilia, reprezentată de

avocatul Gîrneț Zinaida.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5