2r-593/19 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2r-593/2019

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: D. Bosîi)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

D E C I Z I E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Scridon Carp,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Carp

împotriva lui Scridon Carp cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva încheierii din 03 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 01 decembrie 2018, Maria Carp a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Scridon Carp cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

Prin hotărârea din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a

fost admisă acțiunea Mariei Carp; a fost desfăcută căsătoria dintre Scridon Carp și

Maria Carp, înregistrată la XXXXX; a fost determinat domiciliul copiilor minori

XXXXX cu mama, Maria Carp; a fost încasat de la Scridon Carp în beneficiul

Mariei Carp pensia pentru întreținerea copiilor minori în mărime fixă de a câte 1

000 de lei lunar din salariu sau alte venituri pentru fiecare copil, începând cu 10

decembrie 2018 și până la atingerea majoratului de către fiecare copil; a fost

încasat de la Scridon Carp în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 de lei.

La 27 martie 2019, Scridon Carp a declarat apel împotriva hotărârii din 28

februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a solicitat casarea acesteia cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 12 august 2019 a Curții de Apel Cahul nu s-a dat curs

cererii de apel cu stabilirea unui termen apelantului de 10 zile din momentul

recepționării încheierii pentru prezentarea apelului motivat și a dovezii de achitare

a taxei de stat în sumă de 645 de lei.

Prin încheierea din 03 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-a restituit

apelul declarat de Scridon Carp, împotriva hotărârii din 28 februarie 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, din motiv că apelantul nu a înlăturat în termen

indicațiile expuse în încheierea din 12 august 2019.

1

La 25 septembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Scridon Carp a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii instanței de apel cu trimiterea

spre rejudecare a cauzei instanței de apel.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat încheierea contestată la 03 septembrie 2019

și a expediat-o în adresa participanților la proces conform fișei de însoțire la 06

septembrie 2019 (f.d. 58), dar probe, care ar confirma recepționarea acesteia, de

către recurent, la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, recursul declarat de Scridon Carp, la 25 septembrie 2019, este în

termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat de Scridon Carp, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și

care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 364, alin. (1) Cod de procedură civilă,

cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se

atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile

legii.

În conformitate cu prevederile art. 368, alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă

cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea

este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la

repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la

proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

Conform materialelor cauzei, prin încheierea din 12 august 2019 a Curții de

Apel Cahul nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat termen apelantului de 10

zile, din momentul recepționării încheierii, pentru prezentarea apelului motivat și a

dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 645 de lei.

Așadar, actele cauzei cert denotă că încheierea din 12 august 2019 a Curții de

Apel Cahul a fost expediată în adresa lui Scridon Carp la 13 august 2019 și a fost

recepționată de ultimul și avocatul acestuia la 20 august 2019, fapt confirmat prin

avizul de recepție (f.d. 52-53).

La caz, Colegiul atestă că cererea de apel întocmită în conformitate cu

exigențele legii și dovada de achitare a taxei de stat urmau a fi prezentate până la

30 august 2019, or, apelantul nu a înlăturat neajunsurile nici până la emiterea

încheierii de restituire a cererii de apel.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

2

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

În corespundere cu prevederile art. 112, alin. (3) din Codul de procedură

civilă, actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit până

la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs,

documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau

prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul

de procedură se consideră îndeplinit în termen.

Art. 113 din Codul de procedură civilă, stabilește că dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În aceiași ordine de idei, Colegiul consideră necesar a menționa că în baza art.

115 din Codul de procedură civilă, la cererea participanților la proces interesați,

instanța de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanța de

judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură dată. Termenul

de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art.116.

Or, recurentul cunoscând cert de faptul că cererea de apel întocmită în

conformitate cu exigențele legii și dovada de achitare a taxei de stat urmau a fi

prezentate în termen de 10 zile calendaristice, nu a dat dovadă de diligență, nu s-a

folosit în măsură deplină de drepturile sale procesuale și nu a solicitat prelungirea

termenului de procedură, anexând probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului.

Subsecvent, Colegiul consideră neîntemeiate argumentele recurentului

precum că încheierea instanței de apel este neîntemeiată și poate fi casată, deoarece

materialele cauzei denotă contrariul.

Totodată, instanța de recurs relevă că începând cu 15 iulie 2019, data

recepționării copia hotărârii motivate a primei instanțe, și depunerea la 27 martie

2019 a cererii de apel nemotivată împotriva hotărârii din 28 februarie 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, recurentul Scridon Carp urma să întreprindă

toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a

îndeplini procedurile legale în termen.

Cu privire la aceste aspecte, Colegiul notează că CtEDO, în jurisprudența sa,

promovează cu consecvență, cu titlu de principiu, obligația părților de a se interesa

de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (Van

Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11.09.2007).

Articolul 6 §1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

Totuși, dreptul la o instanță nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa,

supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea

statului.

În acest context, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un

tribunal nu se conciliază cu art. 6 § 1 al Convenției, decât în cazul în care acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul vizat.

3

Conform practicii CtEDO restricția impusă accesului la o instanță

judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă

aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între

mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea cauza Malahov c.

Moldovei, hotărârea din 07 iunie 2007).

Subsidiar, instanța de recurs constată că apelantul a fost obligat să cunoască și

să înțeleagă consecințele inacțiunilor lui, având în vedere faptul că cadrul legal, la

acest compartiment, este clar, simplu și lipsit de obscuritate.

În această ordine de idei, Colegiul reține că instanța de apel a respectat

dispozițiile art. 369, alin. (1), lit. a) în coroborare cu art. 368, alin. (1) Cod de

procedură civilă, iar alegațiile recurentului precum că încheierea instanței de apel

din 03 septembrie 2019 este neîntemeiată, nu pot fi reținute, reieșind din

raționamentele descrise supra.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din

03 septembrie 2019, în cazul în care apelantul nu și-a exercitat în volum deplin

drepturile procedurale și nu a depus cererea de apel întocmită în conformitate cu

exigențele legii și nu a prezentat dovada de achitare a taxei de stat în termenul

stabilit de instanță, iar în consecință instanța de apel a curmat în mod legal orice

abuz din partea acestuia.

În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile

art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de

procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către

judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale

vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la

proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de

prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din

drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a

completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în

drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de

lege.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de Scridon Carp

sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Scridon Carp.

Se menține încheierea din 03 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Carp împotriva lui

4

Scridon Carp cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de trai al copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecător Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5