3ra-1319/22 — Anularea actului administrativ

3ra-1319/22 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1319/22

2-19103310-01-3ra-27122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, judecător - I. Secrieru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători - Gh. Mîra, V. Sîrbu, D. Băbălău

Î N C H E I E R E

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Veronica Solomițchi,

reprezentată de avocații Gheorghe Avornic și Doina Ioana Străisteanu, și Direcția

Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de

avocatul Vladimir Răcilă,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Veronica Solomițchi împotriva Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău, persoană terță Ion Vrînceanu privind anularea ordinului,

restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului restant și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul depus de Veronica Solomițchi, casată hotărârea din

20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie

de admitere parțială al acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 14 iunie 2019, Veronica Solomițchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău

cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea

salariului restant și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că în baza

concursului desfășurat a fost desemnată șef al Direcției educație, tineret și sport

sectorul Buiucani, prin ordinele Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău nr. 1635-p din 10 noiembrie 2017 și nr. 542-p din

10 mai 2018.

La 15 mai 2019, i-a fost adus la cunoștință ordinul Direcției Generale Educație,

Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău nr. 1498-p din 08 mai 2019, privind

încetarea raporturilor sale de serviciu, în temeiul art. 63 alin. (1) lit. d) al Legii cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008.

În opinia reclamantei, ordinul nominalizat este ilegal și lovit de nulitate

absolută, deoarece eliberarea sa din funcție s-a realizat în perioada aflării sale în

concediu medical, nu a fost respectată condiția de preavizare de 15 zile și nici nu

1

i-au fost propuse în perioada de preavizare, ocuparea uneia din cele 2 funcții vacante

din aceeași categorie de salarizare. Mai mult, a doua zi după aducerea la cunoștință

a ordinului contestat aceste funcții au fost expuse la concurs, ulterior fiindu-i propusă

ocuparea unei funcții, al cărei deținător era suspendat temporar.

Reclamanta a susținut că la 05 iunie 2019 a depus cerere prealabilă, prin care a

solicitat abrogarea ordinului Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău nr. 1498-p din 08 mai 2019, însă la care nu a primit

răspuns.

Iar, deoarece prin acțiunile pârâtei a fost lipsită de dreptul la concediu anual de

odihnă și plata salarială pentru perioada de activitate, a fost încălcată legislația

muncii și drepturile sale fundamentale în calitate de funcționar public, reclamanta a

considerat că i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care la estimat la suma de

10 salarii a funcției de șef de Direcție.

Reclamanta Veronica Solomițchi a solicitat abrogarea integrală a ordinului

Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău

nr. 1498-p din 08 mai 2019 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, încadrarea

în serviciu în funcția deținută în baza rezultatelor la concursul la funcția publică, cu

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea

prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei.

Prin încheierea din 25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

în proces a fost atras în calitate de persoană terță Ion Vrînceanu (f.d.46-47, Vol.I).

Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea înaintată de Veronica Solomițchi a fost respinsă ca neîntemeiată

(f.d.100-109, Vol.I).

Pentru a hotărî astfel prima instanță a conchis asupra legalității și temeiniciei

ordinului Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău

nr. 1498-p din 08 mai 2019 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, motiv

pentru care a respins și celelalte pretenții ale reclamantei privind încadrarea în

serviciu în funcția deținută în baza rezultatelor la concursul la funcția publică, cu

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea

prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, Veronica Solomițchi la

26 decembrie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, a depus apel, iar la 18 februarie 2020 a prezentat motivarea apelului,

solicitând casarea hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată (f.d. 111, 118-120, Vol.I).

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis

o nouă decizie, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Veronica

Solomițchi a fost admisă parțial.

A fost anulat ordinul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău nr. 1498-p din 08 mai 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de

muncă”.

A fost încasat din contul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău în beneficiul Veronicăi Solomițchi, salariul pentru

absență forțată de la locul de muncă începând cu 15 mai 2019 și până la 25 noiembrie

2

2020, cu achitarea contribuțiilor obligatorii la Serviciul Fiscal de Stat, Casa

Națională de Asigurări Sociale și Casa Națională de Asigurări Medicale.

A fost încasat din contul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău în beneficiul Veronicăi Solomițchi prejudiciul moral în

sumă de un salariu de funcție (f.d.196-203, Vol.I).

La 27 noiembrie 2020, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă a depus recurs,

iar la 22 ianuarie 2021 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și emiterea unei noi decizii de respingere integrală ca neîntemeiată al acțiunii

Veronicăi Solomițchi.

La 23 decembrie 2020, Ion Vrînceanu a depus recurs, împotriva deciziei din

25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.217, Vol.I).

La 23 decembrie 2020, Veronica Solomițchi a depus cerere, prin care a solicitat

explicarea dispozitivului deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

în partea ce ține de restabilirea/reluarea raporturilor de muncă (f.d.216, vol.I).

La 25 decembrie 2020, Veronica Solomițchi a depus recurs, iar la

28 decembrie 2020 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a deciziei

instanței de apel și emiterea unei noi decizii în partea ce ține de restabilirea sa în

funcția de Șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sectorul Buiucani.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea Veronicăi Solomițchi privind explicarea dispozitivului deciziei din

25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.4-7, Vol.II)

Prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Ion Vrînceanu a fost declarat inadmisibil.

Au fost admise recursurile depuse de Veronica Solomițchi și Direcția Generală

Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul

Vladimir Răcilă.

A fost casată integral decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată (f.d.104-119, Vol.II).

Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul depus de Veronica Solomițchi împotriva hotărârii din 20 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

A fost casată hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost admisă parțial acțiunea

înaintată de către Veronica Solomițchi împotriva Direcției Generale Educație,

Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, persoană terță Ion Vrînceanu privind

anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant și repararea

prejudiciului moral

A fost anulat ordinul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău nr. 1498-p din 08 mai 2019 ”cu privire la încetarea raporturilor de

muncă”, în partea ce se referă la data încetării raportului de serviciu, indicând ”Se

încetează raporturile de muncă în funcția de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport

sectorul Buiucani cu apelantul conform prevederilor art. 63 alin. (1) lit. d) al Legii

3

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, începând cu data de

15 mai 2019, după încetarea perioadei aflării în concediu medical”.

A fost obligată Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău să-i achite Veronicăi Solomițchi salariul pentru absență forțată de la

locul de muncă pentru 15 zile, cu achitarea contribuțiilor obligatorii la Serviciul

Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Națională de Asigurări

în Medicină.

A fost încasat din contul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău în beneficiul Veronicăi Solomițchi prejudiciul moral în

sumă de un salariu de funcție. În rest, pretențiile cu privire la restabilirea în funcție

au fost respinse ca neîntemeiate (f.d.51-67, Vol.III).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut dispozițiile art. 63

alin. (1) lit. d), alin. (2), (4) și (42) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, art.86 alin. (2), art. 89 alin. (1), art. 90

alin. (1)-(3), art. 329 alin. (2), art. 330 alin. (1) ale Codului muncii, art.24 al Legii

nr. 199 din 16 iulie 2010 privind statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică,

art. 2036, 2037 ale Codului civil, menționând că instanța de fond, neîntemeiat a

respins pretențiile cu privire la anularea ordinului Direcției Generale Educație

Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău nr. 1498-p din 08 mai 2019 ,,cu privire

la încetarea raportului de serviciu a dnei Veronica Solomițchi” în partea, ce se referă

la perioada încetării raporturilor de serviciu cu Veronica Solomițchi, în calitate de

șef al Direcției Educație Tineret și Sport sect. Buiucani.

Or, Veronica Solomițchi în perioada 22 aprilie 2019 - 14 mai 2019, s-a aflat în

concediu medical. Iar, deși raporturile de serviciu ale Veronicăi Solomițchi au

încetat în legătură cu executarea hotărârii din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, privind restabilirea lui Ion Vrînceanu în funcția de șef al

Direcției Educație, Tineret și Sport sectorul Buiucani, Direcția Generală Educație

Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, urma să emită ordinul cu privire la

încetarea raportului de serviciu, după finisarea perioadei aflării în concediul medical

al angajatului, ignorând în acest sens prevederile art. 63 alin. (42) al Legii cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008,

precum și ar. 86 alin. (2) din Codul muncii, care indică expres că, nu se admite

concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, cu excepția

cazurilor de lichidare a unității.

În context, concluzionând, instanța de apel a precizat că, autoritatea publică nu

a prezentat nici o probă, în confirmarea faptului că, în privința angajatei Veronica

Solomițchi s-a respectat termenul de preavizare de 15 zile calendaristice, în care nu

se include perioada aflării funcționarului în concediu de odihnă anual, în concediu

de studii, precum și perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala

sau trauma prevăzut de lege.

Prin urmare, ordinul cu privire la destituirea din funcție are un caracter ambiguu

și conține concluzii contradictorii, în raport cu prevederile legale prevăzute de legea

aplicabilă funcției publice. Iar, aceste neconcordanțe afectează legalitatea actului

administrativ și nu pot fi înlăturate decât prin anularea ordinului contestat în partea

ce se referă la data încetării raporturilor de muncă, cu indicarea expresă: ”Se

încetează raporturile de muncă în funcția de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport

sectorul Buiucani cu Solomițchi Veronica conform prevederilor art. 63 alin. (1)

4

lit. d) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, începând

cu data de 15 mai 2019, după încetarea perioadei aflării în concediu medical”.

Subsecvent, instanța de apel a relevat că, ordinul Direcției Generale Educație

Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău nr.1498-p din 08 mai 2019 ,,cu privire

la încetarea raportului de serviciu a dnei Veronica Solomițchi” a fost emis drept efect

al unui act judecătoresc executoriu. Or, autoritatea publică (angajatorul) a executat

o hotărâre judecătorească, prin care s-a decis restabilirea în funcție a angajatului

precedent Ion Vrînceanu, iar drept rezultat a fost emis ordinul de încetare a

raporturilor de muncă cu Veronica Solomițchi, stare ce urmează a fi raportată la

prevederilor art. 63 alin. (1) lit. d) din legea indicată.

În altă ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a punctat că, în condițiile în care

angajatorul a folosit munca salarială în raport cu Veronica Solomițchi, prevederile

Codului muncii au o aplicabilitate directă în ceea ce privește garanțiile, principiile,

drepturile și obligațiile de bază, dacă legea specială nu prevede altfel.

Astfel, instanța de apel a conchis asupra necesității respingerii ca neîntemeiate

a pretențiilor Veronicăi Solomițchi, cu privire la anularea ordinului nr. 1498-p din

08 mai 2019 și restabilirea în funcție. Or, în temeiul dispozițiilor art. 63 alin.(1) lit. d)

al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI

din 04 iulie 2008, persoana/organul care are competența legală de numire în funcție

va dispune eliberarea din funcția publică printr-un act administrativ, ca urmare a

admiterii cererii de restabilire în funcția publică a unui funcționar public eliberat sau

destituit ilegal, de la data pronunțării de către instanța de judecată a hotărârii prin

care s-a dispus restabilirea.

Iar, deoarece s-a stabilit ilegalitatea ordinului contestat în partea referitoare la

data încetării raporturilor de serviciu cu angajatul Veronica Solomițchi, instanța de

apel a obligat Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.

Chișinău să-i achite salariul pentru absență forțată de la locul de muncă pentru 15

zile, cu reținerea sumelor obligatorii ce urmează a fi vărsate în bugetul public și

bugetul asigurărilor sociale, conform art. 330 alin. (1) din Codul muncii, coroborat

cu art. 63 alin. (2) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a conchis că cuantumul compensației pentru

prejudiciul moral urmează a fi stabilit în mod rezonabil, luând în considerație

întinderea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei, proporționalitatea între

acordarea despăgubirilor și gradul în care reputația a fost lezată, și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Respectiv, întrucât pretențiile privind anularea ordinului de încetarea a

raporturilor de serviciu au fost admise parțial, instanța de apel a stabilit că prejudiciul

moral în mărime de un salariu de funcție constituie o sumă în măsură să-i

compenseze Veronicăi Solomițchi prejudiciul moral cauzat, și corespunde cerinței

de legalitate atestate prin prisma prevederilor art. 329 alin. (2) din Codul muncii și

art. 2037 din Codul civil, cât și a criteriului de proporționalitate raportată la acțiunile

ilicite ale intimatului/pârât.

La 09 decembrie 2022, Veronica Solomițchi a depus recurs, iar la 17 ianuarie

2023, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere

5

integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.72, Vol.III).

În motivarea cererii de recurs, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul

Doina Ioana Străisteanu, a reiterat motivele de fapt și de drept indicate pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar invocând

dezacordul cu decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece

aceasta conține argumente vădit ilegale, contravine legislației și a practicii naționale

judecătorești privind raporturile de munca în sfera serviciului public, precum și este

contrara jurisprudenței CEDO, este bazata pe interpretări abuzive și eronate a

legislației muncii în domeniul încetării raporturilor de munca în serviciul public.

Mai mult, schimbarea textului din ordinul nr. 1498-p din 08 mai 2019, și anume

"se încetează raporturile de munca în funcția de șef al Direcției Educație, Tineret si

Sport sectorul Buiucani cu apelantul conform prevederilor art. 63 alin. (1) lit. d) al

Legii cu privire la funcția publica si statutul funcționarului public, începând cu data

de 15 mai 2019, după încetarea perioadei aflării în concediu medical'', face actul

judecătoresc contestat imposibil de executat.

De altfel, în opinia recurentei, prin modificarea efectuată, instanța de apel a

venit în ajutor intimatului, reformulând, după cum a considerat corect, textul

ordinului Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău

nr. 1498-p din 08 mai 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu în funcția

de Șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sectorul Buiucani”.

La acest capitol, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu, a relevat că a fost într-un singur raport de muncă cu intimatul pentru

ocuparea unei funcții - Șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sectorul Buiucani.

Nu a cumulat funcții, respectiv ordinul nominalizat contestat nu poate fi executat în

partea ce tine de „se încetează raporturile de munca în funcția de șef al Direcției

Educație, Tineret si Sport sectorul Buiucani cu apelantul conform prevederilor art.

63 alin. (1) lit. d) al Legii cu privire la funcția publica si statutul funcționarului

public, începând cu data de 15 mai 2019, după încetarea perioadei aflării în concediu

medical”.

Aici, recurenta a precizat că formularea „... începând cu data de 15 mai 2019,

după încetarea perioadei aflării în concediu medical” vine în contradicție cu

prevederile art. 63 alin. (2), (3), (4) și (42) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția

publica și statutul funcționarului public și argumentele proprii ale instanței de apel,

expuse la pct. 76, unde enumeră garanțiile de care urmează să beneficieze

funcționarul public. Adică, până la ziua de facto de încetare a raportului de munca,

intimatul trebuia să garanteze 15 zile de preaviz și în cadrul acestui termen să-i ofere

oportunități de angajare în funcții publice vacante. Așadar, este vădit ilegală data de

15 mai 2019, modificată ca dată de concediere, deoarece în ziua de 15 mai 2019,

fiind prima zi de muncă după concediu medical, ea trebuia să fie preavizată despre

concediere și să continue activitatea sa încă 15 zile, până la concedierea de facto și

de jure, fiindu-i totodată oferite oportunități de angajare în funcții vacante.

În continuare, recurenta a menționat că în cazul ei, instanța de apel a aplicat

retroactiv dispozițiile art. 63 alin. (43) din Legea nr. 158/ 2008 cu privire la funcția

publica și statutul funcționarului public, introdus prin Legea nr. 243 din 28 iulie 2022

pentru modificarea unor acte normative, în vigoare la 26 august 2022, deși aplicarea

retroactiva nu se permite de Codul administrativ sau Legea nr. 243/2022, prin care

s-a completat art. 63 din Legea nr. 158/2008 cu un nou aliniat.

6

Astfel, reieșind din cele enunțate, recurenta a opinat că, instanța de apel a

interpretat eronat prevederile normative ale legislației în vigoare privind încetarea

raportului de munca în serviciu public, asumându-și rolul autorității publice, prin

modificarea actului administrativ individual defavorabil contestat. Sau altfel spus,

contrar dispozițiilor art. 60 alin(4) din Codul de procedură civilă și art. 244 al

Codului administrativ, instanța de apel a modificat din oficiu obiectul acțiunii și s-a

expus asupra unei cerințe care nu a fost formulata de niciuna din părți - modificarea

parțială a actului administrativ.

De altfel, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu, a notat că la caz, pentru a atinge scopul art. 6 § 1 CEDO, în garantarea

dreptului său la un proces echitabil, instanțele ierarhic inferioare, în temeiul art. 224

alin(1) lit. d) din Codul administrativ, urmau să examineze acțiunea în fond și să

adopte o hotărâre judecătorească privind constatarea nulității actului administrativ

individual, dând răspuns la argumentele sale. Însă această obligație a fost ignorată

de instanțele de judecata inferioare și drept consecință ea nu a beneficiat de acces la

justiție.

Mai mult, decizia instanței de apel, reconfirmă argumentele sale privind

nulitatea ordinului Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău nr. 1498-p din 08 mai 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de

serviciu în funcția de Șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sectorul Buiucani”,

fiind de acord că legislația națională cere și impune respectarea garanțiilor la

încetarea raportului de munca în serviciul public și că acestea au fost încălcate de

intimat. Însă, nu dă apreciere actului administrativ sub aspectul nulității acestuia cum

a cerut prin cererea de chemare în judecată, dar "corectează" textul ordinului

amplificând încălcarea garanțiilor despre care tocmai a afirmat ca sunt imperative.

În final, recurenta a subliniat că nu neagă dreptul autorității publice de a înceta

raportul de munca cu un funcționar public în temeiul art. 63 alin.(1) lit. d) din Legea

nr. 158/2008 și nici obligația de a executa о hotărâre judecătorească irevocabilă.

Însă, prin cererea de chemare în judecata și prin cererea de recurs, contestă

legalitatea actului administrativ afirmând ca este lovit de nulitate absolută și

responsabilitatea pentru о astfel de consecință este pe deplin a intimatului. Or, odată

ce art. 63 alin (2), (3), (4) și (42) din Legea nr. 158/2008, indică clar și previzibil

procedura de încetare a raportului de munca în serviciu public, nu există nici о

explicație pentru intimat și nici о justificare pentru instanțele judecătorești inferioare

întru tolerarea acestor abuzuri, negând dreptul său la un proces echitabil, așa cum a

fost interpretat de Curtea Europeană de Drepturilor Omului.

La 22 decembrie 2022, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul

Gheorghe Avornic, a depus recurs, iar la 19 ianuarie 2023 a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.81-82; 110-115, Vol.III).

În susținerea cererii de recurs, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul

Gheorghe Avornic, a reiterat motivele de fapt și de drept expuse anterior pe parcursul

examinării cauzei, suplimentar menționând că instanța de apel nu a examinat pe

deplin toate circumstanțele expuse în cererea de chemare în judecată și actele

anexate la materialele cauzei. Prin urmare, nu au fost elucidate probele prezentate la

dosar, care probează că ordinul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

7

Consiliului mun. Chișinău nr. 1498-p din 08 mai 2019 „Cu privire la încetarea

raporturilor de muncă” este lovit de nulitate, ilegal și lipsit de temei juridic.

Or, persoana care la moment ocupă funcția de șef al Direcției Generale

Educație, Tineret și Sport sector Buiucani are statut de interimar. Respectiv, soluția

emisă de autoritatea publică prin ordinul contestat este contrară principiilor

jurisprudenței CEDO, Codului Civil, Codului Administrativ și Legii 158/2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, disproporționată și nu

oferă nici un mijloc alternativ de protecție drepturilor persoanei vătămate - salariatei.

Totodată, recurenta a notat că instanța de apel eronat a constatat că și-a început

activitatea din 10 mai 2018, deoarece de fapt a fost numită în funcție la data de

10 noiembrie 2017, prin ordinul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport

nr.1635-p. Iar ulterior, prin ordinul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport

nr.542-p din 10 mai 2018 a fost confirmată în funcția publică.

De asemenea, recurenta a relevat că instanța de apel eronat a indicat admiterea

apelului declarat de Veronica Solomițchi împotriva hotărârii din 11 aprilie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deoarece apelul a fost depus împotriva

hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

De altfel, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic, a

enunțat că instanța de apel și-a depășit atribuțiile, prin faptul ca a dedus, dar nu a dat

apreciere actului contestat.

Subsecvent, recurenta a subliniat că obiectul litigiului este anularea ordinului

și repunerea în funcție cu încasarea salariului pe întreaga durată de absență forțată

de la locul de muncă și repararea prejudiciul moral.

Astfel, invocând dispozițiile art.330 alin (1) din Codul muncii, recurenta a

susținut că începând cu data de 15 mai 2019, urmează să încaseze salariul pentru

întreaga perioadă de absență absența forțată de la locul de muncă, fapt însă ignorat

de instanța ierarhic inferioară și apreciat cu „15 zile lucrătoare”, care nu sunt

argumentate, dar lipsite de temei juridic.

Mai mult, recurenta a precizat că nu este de competența instanței să modifice

un act administrativ contestat cu indicarea altei date.

La 22 decembrie 2022, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă, a depus recurs,

iar la 18 ianuarie 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și emiterea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare

în judecată depusă de Veronica Solomițchi (f.d.78-79; 100-104, Vol.III).

În motivarea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

menționând dezacordul cu decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

pe care o consideră neîntemeiată. Or, în opinia recurentei, instanța ierarhic inferioară

nu a cercetat și elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a aplicat greșit

normele de drept material și a neglijat prevederile legale aplicabile speței și stării de

fapt.

Totodată, recurenta a precizat că, la caz, nu se atestă condiții de fond și formă

în vederea anulării ordinului Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău nr. 1498-p din 08 mai 2019 „Cu privire la încetarea

raporturilor de muncă”, astfel fiind respectate prevederile art.63 al Legii

8

nr. 158/2008 cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public.

Prin referința depusă la 06 februarie 2023, Ion Vrânceanu a solicitat respingerea

recursului depus de Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare

instanței de apel.

Referitor la recursurile depuse de Veronica Solomițchi, reprezentată de

avocatul Doina Ioana Străisteanu, și Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție menționează următorarele.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 23 noiembrie 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de e-mail

a participanților la proces, copia dispozitivului deciziei din 23 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău la 23 noiembrie 2022, iar decizia motivată la data de

19 decembrie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la

dosar (f.d.68, 70, Vol.III).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul Doina

Ioana Străisteanu, și Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă s-au conformat

dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și au depus în termen recursurile la

09 decembrie 2022 și 22 decembrie 2022, și motivarea recursurilor la data de

17 ianuarie 2023, respectiv 18 ianuarie 2023.

Examinând temeiurile recursurilor depuse de Veronica Solomițchi,

reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, și Direcția Generală Educație,

Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir

Răcilă în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

9

Instanța de recurs reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererile

de recurs depuse de Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu, și Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.

Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă, sunt inadmisibile.

De altfel, examinând temeiurile recursului depus de Veronica Solomițchi,

reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

10

inadmisibil din următoarele motive.

Astfel, instanța de recurs menționează că procedura admisibilității cererii de

recurs constă în verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la

art. 246 alin. (2) și 194 alin. (2) ale Codului administrativ.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Conform art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Din interpretarea corectă a prevederii legale enunțate, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție notează că exercitarea unui drept de către titularul său nu

poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror

expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 110 din Codul de

procedură civilă, conform cărora termen de procedură este intervalul, stabilit de lege

sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții

la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească

anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă. actele

de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade.

Iar, în conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a

efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege

ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine

decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, instanța de recurs reiterează că instanța de apel, în conformitate cu

dispozițiile art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, a expediat la adresa de

e-mail a recurentei Veronica Solomițchi și a reprezentantului acesteia, avocatului

Gheorghe Avornic, copia dispozitivului deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău la 23 noiembrie 2022, iar decizia motivată la 19 decembrie 2022,

fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar (f.d. 68, 70,

Vol.III).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, în speță,

prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, termenul de

procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a prezenta

motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei

11

notificării actului judecătoresc de dispoziție, respectiv – 20 decembrie 2022 și a

expirat la data de 18 ianuarie 2023.

Cu toate acestea, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul Gheorghe

Avornic a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău, la 19 ianuarie 2023, adică după expirarea termenului

stabilit de lege.

Conform art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs

se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

Potrivit art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–

(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul

de prezentare a motivării apelului.

Iar, conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul adminsitrativ, dacă o persoană,

din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15

zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Instanța de recurs notează că Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul

Gheorghe Avornic, deși a prezentat motivarea recursului peste termenul legal

instituit de legiuitor de 30 de zile de la data notificării deciziei motivate a Curții de

Apel Chișinău, nu a solicitat repunerea în termenul de prezentare a motivării

recursului, prin prisma art. 65 alin.(1) și (2) din Codul adminsitrativ.

Din aceste motive recursul depus de către Veronica Solomițchi, reprezentată de

avocatul Gheorghe Avornic împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău urmează a fi declarat inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Contrar acestor prevederi legale, Veronica Solomițchi, reprezentată de avocatul

Gheorghe Avornic, nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac

în termen.

Iar, conform art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant

legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

De altfel, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect

incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6

CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Veronica

Solomițchi, reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic, în temeiul art. 246 alin. (2)

12

lit. e) din Codul administrativ.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Veronica Solomițchi, reprezentată de avocații Gheorghe

Avornic și Doina Ioana Străisteanu, și Direcția Generală Educație, Tineret și Sport

a Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă, se declară

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

13