2ra-1438/23 — cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copiilor minori si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1438/23 2-22013866-01-2ra-15092023 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud.: A. Zadorojnic) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) Î N C H E I E R E 24 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului declarat de Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Sochircă împotriva lui Victor Sochircă cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu și menținută fără modificări hotărârea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, c o n s t a t ă: La 26 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Elena Sochircă a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Sochircă cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că s-a aflat în relație de căsătorie cu Sochircă Victor, care a fost încheiată la data de 01 octombrie 2006, de către Oficiul Stării Civile, sectorul Rîșcani, mun.Chișinău. Din căsătorie au 2 copii minori: XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX. A indicat că, prin hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost desfăcută căsătoria cu pârâtul Victor Sochircă, stabilit domiciliul copiilor minori: XXXXX, născută la XXXXXX și XXXXX, născută la XXXXX cu mama și încasarea de la pârâtul Victor Sochircă în beneficiul Elenei Sochircă, pensie de întreținere pentru 2 copii minori comuni, în sumă de 1 000 de lei, de la data de 09 martie 2017 și până la atingerea majoratului copiilor.

A susținut că pârâtul Victor Sochircă nu execută regulat această hotărâre judecătorească și admite restanțe la achitarea pensiei de întreținere pentru copiii săi minori și mai mult ca atât nu mai participă la alte careva cheltuieli legate de 1 întreținerea copiilor comuni, decât numai la unele cheltuieli minime, când revine acasă în Republica Moldova. Copiii minori se află la întreținerea reclamantei și locuiesc cu ea în casa amplasată pe adresa str.XXXXX, mun.XXXXX. A indicat că este angajată în cadrul Instituției Publice Universitatea din Tiraspol, cu sediul în mun.

Chișinău, în calitate de profesoară de geografie, primește un salariu mic și își asumă practic toate cheltuielile de întreținere a copiilor minori, care locuiesc cu ea într-o odaie în casă părinților săi, deoarece alte posibilități financiare nu are, iar din cauza veniturilor sale mici, nu poate să-și ia nici un credit bancar, pentru a-și procura propria locuință, deoarece nu i se acordă un asemenea împrumut bancar. A susținut că nu poate pleca nici peste hotarele țării pentru a putea câștiga mai mulți bani în scopul de a satisface toate necesitățile crescânde ale copiilor săi, deoarece nu are cu cine să-i lase, iar părinții acesteia sunt în vârstă.

Cunoaște faptul, că fostul său soț la moment este plecat în Elveția, unde este stabilit aproape definitiv și doar uneori revine în Republica Moldova, astfel fiind asigurat material și dispunând de posibilități financiare de a achita pensie de întreținere în sumă mai mare decât 1 000 de lei lunar pentru fiecare copil, așa cum a dispus instanța de judecată. În viziunea sa, lucrând peste hotarele țării, pârâtul primește lunar aproximativ câte 1 500 de euro – 2 000 de euro, venit care îi permite un trai decent și achitarea pentru întreținerea copiilor săi minori. A indicat că părinții reclamantei sunt pensionari și urmează să le acorde și lor atenție reieșind din vârsta lor, să achite serviciile comunale consumate, anumite cheltuieli de școlarizare a unei fiice și de frecventare a grădiniței de copii de către fiica sa mai mică, și astfel nu-i rămâne aproape nimic.

A considerat că, este necesar a modifica cuantumul pensiei de întreținere încasate de la pârât în beneficiul său, pentru întreținerea copiilor săi minori în sumă fixă de la 1 000 de lei lunar, pentru fiecare copil minor, în sensul majorării ei până la suma de 3 000 de lei lunar, pentru fiecare copil minor în parte, din momentul depunerii prezentei cereri în instanța de judecată, și până la atingerea majoratului, reieșind din vârsta copiilor minori și din necesitățile lor majore de întreținere și de asigurare a dezvoltării lor fizice, intelectuale si spirituale. Fiica XXXXX are deja XXXXX ani XXXXX luni, este elevă în clasa V, a unui liceu din mun.

Chișinău și suma de 1 000 de lei nu-i ajunge pentru nimic decât numai pentru unele cheltuieli minime, ea are nevoie de o alimentație necesară pentru o adolescentă de vârsta de XXXXX ani, deoarece crește și se dezvoltă, are nevoie pentru cheltuieli pentru școală, frecventează anumite cercuri, cursuri de instruire și secție sportivă care costă bani, pe care nu poate să-și permită să le achite. Ea are nevoie de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru vârsta ei, dorește să facă sport la anumite secții sportive, pe care nu are posibilitate să le achite de una singură. Fiica XXXXX, are vârsta de aproape XXXXX ani și frecventează o grădiniță de copii din mun.

Chișinău și peste 1 an va merge la școală în clasa I, respectiv, corespunzător acestei vârste ea deja a crescut, are necesități majore pentru întreținere, cheltuieli de școlarizare corespunzător vârstei de XXXXX ani, pentru educația preșcolară și ulterior educația din școală, gimnaziu, liceu urmează 2 a fi achitate anume fonduri școlare, hrană zilnică, cercuri extrașcolare. XXXXX are anumite aptitudini și dorește să frecventeze anumite cercuri de interese, precum și secții sportive, pe care nu poate să-și permită să le achite, ea dorește să frecventeze școala muzicală, școală de dansuri, dorește să cânte la anumite instrumente muzicale, lucruri care nu sunt realizabile la moment pentru ea, reieșind din veniturile sale mizere.

Copii sunt nevoiți toată vara să stea acasă, deoarece nu au bani pentru a merge la odihnă, la mare sau la munte. Copii din anumite motive cresc numai cu mama lor în familie incompletă, și pentru că nu-i ajung bani pentru toate cheltuielile și necesitățile, se simt într-o anumită măsură complexați în legătură cu aceasta față de colegii lor. A notat că, potrivit datelor eliberate de Biroul Național de Statistică valoarea minimului de existență pentru un copil de o anumită vârstă de ani la o anumită perioadă a anului în mediul urban constituie o anumită sumă de bani, care constituie doar o sumă minimală, însă părinții au obligația să asigure un trai decent pentru copil, iar asigurarea traiului decent pentru un copil minor de XXXXX ani și XXXXX ani necesită cheltuieli cu mult mai mari decât acest minim de existență.

A susținut că suma de 1 000 lei lunar pentru fiecare copil minor în parte, pe care o achită pârâtul cu neregularitate, pentru întreținerea unui copil minor, este una mizeră și nu este îndeajuns pentru a asigura copiilor un minim de întreținere lunar, reieșind din prețurile exagerate ce există pe piața din RM la produsele alimentare, mărfuri industriale și alte produse pentru copiii minori, nemaivorbind de asemenea cheltuieli ca cursuri de divertisment si dezvoltare a copiilor, cercuri si secții sportive, cheltuieli pentru învățământul primar. A considerat că, pentru a asigura o dezvoltare normală fizică, morală si spirituală copiilor minori, suma de 3 000 de lei lunar pentru un copil, este una motivată, absolut necesară si reală pentru a acoperi cât de cât cheltuielile pentru întreținerea lunară a unui copil de vârsta de XXXXX ani si XXXXX ani.

A menționat că, anterior la data de 04 ianuarie 2022, a depus o cerere de chemare în judecată similară împotriva pârâtului, cu aceleași cerințe în Judecătoria Chișinău, sediul Centru, însă prin încheierea din 10 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, judecătorul Vladislav Holban, a dispus restituirea cererii de chemare în judecată înaintată de Elena Sochircă împotriva lui Victor Sochircă cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere, cu explicarea faptului posibilității de adresare în judecată în mod repetat în instanța de judecată competentă jurisdicțional.

A considerat că este necesar a dispune modificarea cuantumului pensiei de întreținere de la data de 04 ianuarie 2022, de când a depus prima cerere de chemare în judecată cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere în Judecătoria Chișinău, sediul Centru, care a fost restituită prin încheierea din 10 ianuarie 2022. În drept, Elena Sochircă și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. art. 51, 52, 58, 60, 74, 75, 76 din Codul Familiei, art.18 alin. (1), art.27 alin. (2) al Convenției internaționale, cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, art.18 alin. (1) din Legea cu privire la interesul superior al copilului, nr.338 din 15 decembrie 1994. 3 A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, modificarea cuantumului pensiei de întreținere dispusă a fi încasată de la Victor Sochircă în beneficiul reclamantei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, în temeiul hotărârii din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a dispus a încasa de la Victor Sochircă în beneficiul Elenei Sochircă a pensiei de întreținere în mărime de 2 000 de lei lunar pentru ambii copii, în sensul majorării mărimii pensiei de întreținere până la suma de 3 000 de lei lunar pentru fiecare copil minor în parte,

de la data 04 ianuarie 2022 și până la atingerea majoratului de către copii și încasarea de la Victor Sochircă în beneficiul Elenei Sochircă cheltuielile de judecată suportate în prezenta cauză civilă sub forma asistenței juridice acordate de avocat, cheltuieli de transport, cheltuieli poștale, cheltuieli de citare, suma cărora va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei respective. Prin hotărârea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, a fost admisă parțial acțiunea (f. d. 36, 41-45).

A fost modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori stabilit prin hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a încasat lunar de la Victor Sochircă în beneficiul Elenei Sochircă pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX , a câte 2 000 de lei, pentru fiecare, începând cu data adresării în judecată – 01 februarie 2022, până la atingerea vârstei de majorat a copiilor. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată. Totodată a fost încasată de la Victor Sochircă în beneficiul statului, taxa de stat pe marginea pretenției privind încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, în cuantum de 3%, din suma obligațiilor pe un an, ceea ce constituie 1 440 de lei.

Prin decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu și menținută fără modificări hotărârea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești ( f. d. 95, 96-101). Instanța de fond și instanța de apel au conchis că admiterea parțială a acțiunii este o soluție corectă, rezultată din aprecierea corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor de drept material. Totodată, instanța de fond și instanța de apel au reținut că la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, a ținut cont și de faptul că, sarcina de întreținere a copilului minor este pusă pe seama ambilor părinți în măsură egală, și nu poate fi acceptată obligarea doar a reclamantei sau pârâtului să întrețină integral necesitățile copiilor părților, ce ar constitui o povară exagerată.

Concomitent, instanța de apel a reținut că instanța de fond just a dispus modificarea cuantumului pensiei de întreținere de la 1 000 de lei la 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil, reieșind din situația materială a ambelor părți, iar faptul că Victor Sochircă lucrează în Elveția nu constituie temei de a prezuma că acesta dispune de suficiente venituri pentru a asigura achitarea pensiei de întreținere în mărime totală de 6 000 de lei, or, Elveția se află în primele cinci cele mai scumpe țări din lume, iar careva probe care ar fi veniturile lui Victor Sochircă instanței nu i-au fost prezentate.

4 Reieșind din rigorile instituite de legislator, este incontestabil că atât Elena Elena Sochircă, cât și Victor Sochircă sunt obligați să contribuie în mărime egală la întreținerea copiilor minori, motiv din care, instanța de apel a conchis că suma de 2 000 de lei/lunar pentru fiecare copil, încasată de la Victor Sochircă pentru întreținerea copiilor minori este reală și rezonabilă reieșind din actele prezentate la materialele cauzei, or, necesitățile copilului prezumă, pe lângă minimul de existență, cheltuieli legate de procurarea hainelor, cheltuieli necesare creșterii și evoluării echilibrate a copilului. Prin urmare, instanța de apel corect a respins și cerința Elenei Sochircă cu privire la încasarea pensiei de întreținere începând cu 04 ianuarie 2022, dată la care Elena Sochircă a înaintat la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cererea de chemare în judecată cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere în sensul majorării.

Or, cererea respectivă a fost restituită prin încheierea din 10 ianuarie 2022 /dosarul nr.2-22001531-12-2-05012022-1/, încheiere ce nu a fost contestată, iar potrivit art. 98 alin.(2) din Codul familiei, pensia de întreținere se încasează de la data adresării în instanța judecătorească, respectiv de la data adresării în instanța de judecată competentă. Cât privește compensarea cheltuielilor de judecată instanța de apel a remarcat faptul că în prima instanță de către Elena Sochircă nu a fost concretizat cuantumul sumei pretinse a fi încasate, totodată nefiind anexată la materialele cauzei nici bonurile de plată prin care se confirmă cheltuielile suportate de către aceasta pentru întocmirea cererii de chemare în judecată.

În această ordine de idei, instanța de apel a notat că, Elena Sochircă nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității hotărârii primei instanțe, iar cele invocate în instanța de apel nu aduc critice relevante hotărârii adoptate și nu servesc temei de casare a acesteia în sensul solicitat. La 14 septembrie 2023, Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea respingerii acțiunii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă modificarea prin majorare a cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată solicitată prin cererea de chemare în judecată (f. d. 112-119).

În motivarea recursului, Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu a invocat prevederile art.400 alin. (2), art.432 alin. (1) lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă, interpretarea legii prin hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. A indicat că prin admiterea recursului, se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție. Hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel pronunțate în prezenta cauză civilă, sunt arbitrare, precum și se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor de către instanța de fond și de instanța de apel. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

5 Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată, prin intermediul poștei electronice, în adresa părților, la 24 august 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 103). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 14 septembrie 2023, în termenul legal.

La 01 februarie 2024, în adresa părților a fost expediat copia recursului declarat de Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d.124), fiind recepționată de avocatul Sergiu Coptu, în interesele Elenei Sochircă la 23 februarie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 125). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referință nu a parvenit.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023). 6 În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1). Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de către Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de 7 netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de procesual, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Elena Sochircă, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 8