3r-63/24 — recalcularea pensiei

3r-63/24 — recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3r-63/24

2-23028463-01-3r-12032024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: I.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru)

D E C I Z I E

24 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan

Liudmila,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mîrza Vladislav împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva încheierii din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan

Liudmila împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut

de lege,

c o n s t a t ă:

La 23 februarie 2023, Mîrza Vladislav a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări,

solicitând anularea deciziei (răspunsului) nr.169/23 din 03 februarie 2023 a Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin care a fost respinsă cererea prealabilă nr.M-169/23

din 23 ianuarie 2023 cu privire la recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în

muncă, cu includerea în aceasta a sporului pentru munca de noapte, ajutoarele și orele

suplimentare, sporurile pentru risc și premiile, pentru perioada a ultimilor 12 luni

calendaristice precedente concedierii, plus achitările efectuate după concediere și

obligarea pârâtei să emită un act administrativ individual favorabil, prin care să-i fie

recalculată pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din media lunară pentru ultimele

12 luni calendaristice precedente concedierii plus achitările efectuate după concediere.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mîrza Vladislav.

La 26 octombrie 2023, în conformitate cu art.232 alin.(1) din Codul administrativ,

Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila, a declarat apel (nemotivat)

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 29 septembrie 2023

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a

acțiunii sale în sensul formulat. Totodată, apelantul a indicat că apelul motivat va fi

1

prezentat ulterior după ce îi va fi notificată hotărârea integrală a primei instanțe (f.d.41-

42).

Prin încheierea din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.236

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul formulat de

Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Liudmila Cecan, împotriva hotărârii din 29

septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a

prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrativ.

La 16 ianuarie 2024, Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila, a

depus recurs împotriva încheierii din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii contestate, cu restituirea cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată, care să-i ofere termen pentru prezentarea

apelului motivat.

În susținerea recursului reprezentatul recurentului a indicat că, la 20 noiembrie

2023, la poșta sa electronică (XXXXX), a recepționat hotărârea integrală a primei

instanțe din 29 septembrie 2023, redactată la 18 noiembrie 2023, iar la 11 ianuarie 2024

a recepționat încheierea din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Mîrza Vladislav din motiv că nu a fost prezentat

apelul motivat.

Consideră reprezentantul recurentului că, soluția instanței de apel de a declara ca

fiind inadmisibil apelul lui Mîrza Vladislav este eronată, întrucât Curtea de Apel

Chișinău prin prisma art.368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, trebuia mai întâi

să nu dea curs cererii de apel și să acorde apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor acesteia, adică pentru prezentarea apelului motivat, fapt pe care instanța

de apel l-a ignorat.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 10 ianuarie 2024 și

notificată reprezentantului recurentului Mîrza Vladislav, avocata Cecan Liudmila, la

poșta electronică indicată de către acesta în mandatul avocațial și cererea de apel

(XXXXX), la data de 11 ianuarie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la

actele cauzei (f.d.56). Mai mult ca atât, reprezentantul recurentului în cererea de recurs

confirmă faptul că, la 11 ianuarie 2024 a recepționat încheierea din 10 ianuarie 2024 a

Curții de Apel Chișinău.

Astfel, recursul din 16 ianuarie 2024 a fost depus de Mîrza Vladislav, reprezentat

de avocata Cecan Liudmila, în termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ.

La 13 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale copia recursului depus de Mîrza Vladislav, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii a referinței, cu toate acestea, intimata nu și-a

valorificat dreptul procedural și nu a prezentat referința (f.d. 65).

2

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea

cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru

a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea contestată, din

următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în prezenta speță

obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 10 ianuarie

2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul

administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul declarat de Mîrza Vladislav,

reprezentat de avocata Liudmila Cecan, împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea

apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Iar, aliniatul 2 al articolului 232 din Codul administrativ prevede că, motivarea

apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării

hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Potrivit art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

Din prevederile art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată reține

că, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc

3

decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,

căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Totodată, în conformitate cu art.33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică

etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate

și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.

La acest capitol, se remarcă că, prevederile art.33 din Codul administrativ, ce se

referă la comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative, sunt aplicabile, inter alia, și la comunicarea actelor de procedură în

cadrul judecării cauzei în procedura contenciosului administrativ.

Conform art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă

electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Potrivit art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ, notificarea prin poșta

electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează

prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea

semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice.

Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace

electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este

echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată.

Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional

sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.

Totodată, conform art.45 alin.(1) din Codul administrativ, persoanele fizice

participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

Reieșind din prevederile art.98 alin.(1) din Codul administrativ, dacă în cadrul

procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un

reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

De asemenea, potrivit art.47 alin.(1) – (3) din Codul administrativ, acțiunile

procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului

reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile

întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de

participant. În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în

drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit

se atribuie participantului reprezentat.

4

Din materialele cauzei rezultă că, la 29 septembrie 2023, Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul hotărârii, prin care a respins

acțiunea depusă de Mîrza Vladislav ca neîntemeiată (f.d.36).

La 26 octombrie 2023, în conformitate cu art.232 alin.(1) din Codul administrativ,

Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila, nefiind de acord cu hotărârea

primei instanțe, a declarat apel preventiv (nemotivat), solicitând casarea hotărârii din

29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii

noi de admitere a acțiunii sale în sensul formulat. Totodată, apelantul a indicat că apelul

motivat va fi prezentat ulterior după ce îi va fi notificată hotărârea integrală a primei

instanțe (f.d.41-42).

Se reține că, la 18 noiembrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a redactat

hotărârea integrală, care a fost pronunțată la 29 septembrie 2023 (f.d.43).

La 18 noiembrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a notificat hotărârea

motivată, la poșta electronică a participanților la proces indicată de către aceștia în

înscrisurile la dosar, inclusiv și reprezentantului apelantului Mîrza Vladislav, avocatei

Cecan Ludmila (XXXXX) (f.d.48).

La acest aspect se reține că, notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu

notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Astfel, prima instanță din toate mijloacele de comunicare indicate în lucrările

dosarului, a ales cel mai eficient, rapid, și sigur mijloc de comunicare, cum ar fi poșta

electronică a avocatei apelantului, Cecan Liudmila, indicată personal de către aceasta

în mandatul avocațial, cererea de chemare în judecată și cererea de apel, precum și alte

înscrisuri din dosar, inclusiv se regăsește și în cererea de recurs (f.d.4, 5, 41).

Ține de remarcat că, la 19 noiembrie 2023 pe Portalul Național al Instanțelor de

Judecată: https://jc.instante.justice.md, a fost publicată hotărârea integrală a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 29 septembrie 2023.

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la art.232

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să

curgă din data de 19 noiembrie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării

avocatei Cecan Liudmila a hotărârii integrale a primei instanțe, care a expirat la data

de 18 decembrie 2023 (luni) inclusiv.

Ca urmare, prin încheierea din 10 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău, în

temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul

depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Liudmila Cecan, împotriva hotărârii

din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul

nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrativ.

Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară

ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în

special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul

administrativ a apelului depus de Mîrza Vladislav, prin intermediul avocatei Liudmila

Cecan, drept inadmisibil, deoarece apelantul, acționând prin reprezentantul său

5

împuternicit, nu s-a conformat prevederilor legale imperative și nu a prezentat instanței

de apel cererea de apel motivată în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrativ. Or, este cert faptul că, hotărârea motivată a primei instanțe a fost

notificată la poșta electronică a reprezentantului apelantului încă la data de 18

noiembrie 2023, cu toate acestea, însă, apelantul Mîrza Vladislav, prin intermediul

reprezentantului împuternicit, până la expirarea termenului-limită (18 decembrie 2023

inclusiv), nu a prezentat Curții de Apel Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat drept

consecință declararea acestuia ca fiind inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2)

lit.e) din Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia

atrage drept consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Contrar acestor prevederi, recurentul/apelant Mîrza Vladislav și avocatul acestuia

Cecan Liudmila, fiind interesați de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel,

nu au depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în

vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal, cu solicitarea, după

caz, a repunerii în termen a actului de procedură efectuat tardiv în conformitate cu

legislația în vigoare.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării

recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului apelant

Mîrza Vladislav și a reprezentantului său împuternicit, avocata Cecan Liudmila, care

trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv, să-și verifice ultima poșta

sa electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de

prezentare a apelului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate

duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Nu poate fi reținut argumentul reprezentatului recurentului, avocata Liudmila

Cecan precum că la 20 noiembrie 2023 la poșta sa electronică (gemliuda@mail.ru) nu

a recepționat hotărârea integrală a primei instanțe din 29 septembrie 2023, redactată la

18 noiembrie 2023, or, actele cauzei cert atestă că prima instanță a notificat actul

judecătoresc de dispoziție din 29 septembrie 2023, la adresa electronică a acesteia, la

18 noiembrie 2023.

La acest capitol se reține că, confirmarea expedierii și recepționării documentului

către partea interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către

operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de

identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică,

anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție,

în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul

menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte,

6

expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus

analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul

poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De

regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece

adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

La caz, astfel de mențiuni de eroare tehnică la data de 18 noiembrie 2023, odată

cu expedierea hotărârii integrale din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, destinată avocatei Liudmila Cecan, la adresa electronică: XXXXX, lipsesc

(f.d.48).

Prin urmare, se atestă că actul judecătoresc de dispoziție integral din 29

septembrie 2023 a primei instanțe, a fost comunicat reprezentantului împuternicit al

apelantului anume la data de 18 noiembrie 2023. Or, fiind cert faptul că hotărârea

motivat a primei instanțe transmis destinatarei avocata Liudmila Cecan, prin poșta

electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii.

Această regulă este stabilită și în Legea nr.124 din 19.05.2022 privind

identificarea electronică și serviciile de încredere.

Potrivit art.47 alin.(1)-(6) din Legea nr.124/2022, documentul electronic poate fi

expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor informaționale și de comunicații

electronice și/sau al purtătorilor materiali. Documentul electronic se expediază într-un

mod ce permite păstrarea și utilizarea acestuia de către destinatar. În cazul în care

semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu

au convenit altfel, documentul electronic se consideră expediat dacă: a) este expediat

de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către un intermediar în

circulația electronică a documentelor, care acționează în numele semnatarului sau al

creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional utilizat de către semnatar

sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod corespunzător sau este

direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar; c) este redat într-o formă ce

permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar; d) intră

într-un sistem informațional ce nu este controlat de către semnatar sau de către creatorul

sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor

care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului

sigiliului electronic. În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic

nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar

dacă acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă

documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o

formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv. Documentul electronic se

consideră neexpediat în cazul în care destinatarul știa sau trebuia să știe că: a) persoana

indicată în documentul electronic ca semnatar nu este semnatarul acestuia; b)

semnatarul nu este inițiatorul expedierii documentului electronic; c) documentul

electronic este recepționat de către destinatar cu modificări sau fără semnătură

electronică. Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă persoana care l-a

recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia.

Iar, reieșind din prevederile art.48 alin.(1) din aceeași Lege, dacă semnatarul sau

creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit

altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării

acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul

sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor

7

care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului

sigiliului electronic.

La caz, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pronunțată la 29

septembrie 2023, redactată integral la 18 noiembrie 2023, a fost expediată în adresa

avocatei Liudmila Cecan la data de 18 noiembrie 2023, ora 14:41, iar termenul-limită

de prezentate a apelului motivat stabilit la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, a

expirat la 18 decembrie 2023 (30 zile de la data notificării hotărârii motivate, calculat

începând cu a doua zi de la notificare), fără a justifica prin probe incontestabile ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termenul legal omis.

Nu poate fi reținut nici argumentul reprezentantului recurentului precum că,

soluția instanței de apel de a declara ca fiind inadmisibil apelul lui Mîrza Vladislav este

eronată, întrucât Curtea de Apel Chișinău prin prisma art.368 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, trebuia mai întâi să nu dea curs cererii de apel și să acorde apelantului

un termen pentru lichidarea neajunsurilor acesteia, adică pentru prezentarea apelului

motivat, fapt pe care instanța de apel l-a ignorat.

Or, la cazul speței nu sunt aplicabile prevederile art.368 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, întrucât procedura de judecare a cauzelor în contenciosul

administrativ este reglementată de Codul administrativ, care la Cartea a treia –

Procedura contenciosului administrativ, Capitolul III – Procedura de apel, în special

la art.232 alin.(1) și (2) cert prevede termenii și condițiile de depunere a apelului inițial

și a celui motivat împotriva hotărârii primei instanțe.

Mai mult ca atât, art.235 din Codul administrativ – nerespectarea cerințelor

cererii de apel, nu reglementează posibilitatea de a oferi apelantului termen pentru

înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, în situația în care nu conține motivele de fapt

și de drept.

Cu alte cuvinte, apelantul Mîrza Vladislav și avocatul acestuia Liudmila Cecan

trebuiau să se conformeze prevederilor art.232 alin.(2) din Codul administrativ și să

prezinte apelul motivat în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea

hotărârii motivate – până la 18 decembrie 2023, odată ce reprezentantul împuternicit a

recepționat hotărârea integrală la 18 noiembrie 2023.

Afară de aceasta, instituția repunerii în termenul de apel, inclusiv, de prezentare a

motivării apelului este reglementat la art.237 și 65 din Codul administrativ, însă,

apelantul și avocatul său nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus

cerere, cu prezentarea probelor incontestabile, care ar justifica omiterea acestuia.

Dat fiind cele menționate, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel

cu privire la declararea apelului depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocatul

Cecan Liudmila, ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul

administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din acest drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei

8

persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și

obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul

la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință

Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune

administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de

atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg;

Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este

o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan

Liudmila declarat împotriva încheierii din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Mîrza Vladislav împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9