3r-63/24 — recalcularea pensiei

Dosarul nr.3r-63/24 2-23028463-01-3r-12032024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: I.Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru) D E C I Z I E 24 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând recursul depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mîrza Vladislav împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva încheierii din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut de lege, c o n s t a t ă: La 23 februarie 2023, Mîrza Vladislav a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări, solicitând anularea deciziei (răspunsului) nr.169/23 din 03 februarie 2023 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a fost respinsă cererea prealabilă nr.M-169/23 din 23 ianuarie 2023 cu privire la recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în muncă, cu includerea în aceasta a sporului pentru munca de noapte,

ajutoarele și orele suplimentare, sporurile pentru risc și premiile, pentru perioada a ultimilor 12 luni calendaristice precedente concedierii, plus achitările efectuate după concediere și obligarea pârâtei să emită un act administrativ individual favorabil, prin care să-i fie recalculată pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii plus achitările efectuate după concediere. Prin hotărârea din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mîrza Vladislav. La 26 octombrie 2023, în conformitate cu art.232 alin.(1) din Codul administrativ, Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila, a declarat apel (nemotivat) împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii sale în sensul formulat.

Totodată, apelantul a indicat că apelul motivat va fi 1 prezentat ulterior după ce îi va fi notificată hotărârea integrală a primei instanțe (f.d.41- 42). Prin încheierea din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul formulat de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Liudmila Cecan, împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ. La 16 ianuarie 2024, Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila, a depus recurs împotriva încheierii din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii contestate, cu restituirea cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, care să-i ofere termen pentru prezentarea apelului motivat.

În susținerea recursului reprezentatul recurentului a indicat că, la 20 noiembrie 2023, la poșta sa electronică (XXXXX), a recepționat hotărârea integrală a primei instanțe din 29 septembrie 2023, redactată la 18 noiembrie 2023, iar la 11 ianuarie 2024 a recepționat încheierea din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Mîrza Vladislav din motiv că nu a fost prezentat apelul motivat. Consideră reprezentantul recurentului că, soluția instanței de apel de a declara ca fiind inadmisibil apelul lui Mîrza Vladislav este eronată, întrucât Curtea de Apel Chișinău prin prisma art.368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, trebuia mai întâi să nu dea curs cererii de apel și să acorde apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor acesteia, adică pentru prezentarea apelului motivat, fapt pe care instanța de apel l-a ignorat.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 10 ianuarie 2024 și notificată reprezentantului recurentului Mîrza Vladislav, avocata Cecan Liudmila, la poșta electronică indicată de către acesta în mandatul avocațial și cererea de apel (XXXXX), la data de 11 ianuarie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.56). Mai mult ca atât, reprezentantul recurentului în cererea de recurs confirmă faptul că, la 11 ianuarie 2024 a recepționat încheierea din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Astfel, recursul din 16 ianuarie 2024 a fost depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila, în termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ.

La 13 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale copia recursului depus de Mîrza Vladislav, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii a referinței, cu toate acestea, intimata nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a prezentat referința (f.d. 65). 2 Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. În speță, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea contestată, din următoarele motive. Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul declarat de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Liudmila Cecan, împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Iar, aliniatul 2 al articolului 232 din Codul administrativ prevede că, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Potrivit art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Din prevederile art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată reține că, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc 3 decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Totodată, în conformitate cu art.33 din Codul administrativ, comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.

La acest capitol, se remarcă că, prevederile art.33 din Codul administrativ, ce se referă la comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative, sunt aplicabile, inter alia, și la comunicarea actelor de procedură în cadrul judecării cauzei în procedura contenciosului administrativ. Conform art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Potrivit art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice.

Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea. Totodată, conform art.45 alin.(1) din Codul administrativ, persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor. Reieșind din prevederile art.98 alin.(1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

De asemenea, potrivit art.47 alin.(1) – (3) din Codul administrativ, acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. 4 Din materialele cauzei rezultă că, la 29 septembrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul hotărârii, prin care a respins acțiunea depusă de Mîrza Vladislav ca neîntemeiată (f.d.36).

La 26 octombrie 2023, în conformitate cu art.232 alin.(1) din Codul administrativ, Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, a declarat apel preventiv (nemotivat), solicitând casarea hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii sale în sensul formulat. Totodată, apelantul a indicat că apelul motivat va fi prezentat ulterior după ce îi va fi notificată hotărârea integrală a primei instanțe (f.d.41-42). Se reține că, la 18 noiembrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a redactat hotărârea integrală, care a fost pronunțată la 29 septembrie 2023 (f.d.43).

La 18 noiembrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a notificat hotărârea motivată, la poșta electronică a participanților la proces indicată de către aceștia în înscrisurile la dosar, inclusiv și reprezentantului apelantului Mîrza Vladislav, avocatei Cecan Ludmila (XXXXX) (f.d.48). La acest aspect se reține că, notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Astfel, prima instanță din toate mijloacele de comunicare indicate în lucrările dosarului, a ales cel mai eficient, rapid, și sigur mijloc de comunicare, cum ar fi poșta electronică a avocatei apelantului, Cecan Liudmila, indicată personal de către aceasta în mandatul avocațial, cererea de chemare în judecată și cererea de apel, precum și alte înscrisuri din dosar, inclusiv se regăsește și în cererea de recurs (f.d.4, 5, 41). Ține de remarcat că, la 19 noiembrie 2023 pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată: https://jc.instante.justice.md, a fost publicată hotărârea integrală a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 29 septembrie 2023. Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 19 noiembrie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării avocatei Cecan Liudmila a hotărârii integrale a primei instanțe, care a expirat la data de 18 decembrie 2023 (luni) inclusiv.

Ca urmare, prin încheierea din 10 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Liudmila Cecan, împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ. Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2). Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal aplicabil speței, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ a apelului depus de Mîrza Vladislav, prin intermediul avocatei Liudmila Cecan, drept inadmisibil, deoarece apelantul, acționând prin reprezentantul său 5 împuternicit, nu s-a conformat prevederilor legale imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Or, este cert faptul că, hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată la poșta electronică a reprezentantului apelantului încă la data de 18 noiembrie 2023, cu toate acestea, însă, apelantul Mîrza Vladislav, prin intermediul reprezentantului împuternicit, până la expirarea termenului-limită (18 decembrie 2023 inclusiv), nu a prezentat Curții de Apel Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat drept consecință declararea acestuia ca fiind inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ. La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Contrar acestor prevederi, recurentul/apelant Mîrza Vladislav și avocatul acestuia Cecan Liudmila, fiind interesați de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, nu au depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal, cu solicitarea, după caz, a repunerii în termen a actului de procedură efectuat tardiv în conformitate cu legislația în vigoare.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului apelant Mîrza Vladislav și a reprezentantului său împuternicit, avocata Cecan Liudmila, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună- credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv, să-și verifice ultima poșta sa electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de prezentare a apelului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Nu poate fi reținut argumentul reprezentatului recurentului, avocata Liudmila Cecan precum că la 20 noiembrie 2023 la poșta sa electronică (gemliuda@mail.ru) nu a recepționat hotărârea integrală a primei instanțe din 29 septembrie 2023, redactată la 18 noiembrie 2023, or, actele cauzei cert atestă că prima instanță a notificat actul judecătoresc de dispoziție din 29 septembrie 2023, la adresa electronică a acesteia, la 18 noiembrie 2023. La acest capitol se reține că, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, 6 expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. La caz, astfel de mențiuni de eroare tehnică la data de 18 noiembrie 2023, odată cu expedierea hotărârii integrale din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, destinată avocatei Liudmila Cecan, la adresa electronică: XXXXX, lipsesc (f.d.48).

Prin urmare, se atestă că actul judecătoresc de dispoziție integral din 29 septembrie 2023 a primei instanțe, a fost comunicat reprezentantului împuternicit al apelantului anume la data de 18 noiembrie 2023. Or, fiind cert faptul că hotărârea motivat a primei instanțe transmis destinatarei avocata Liudmila Cecan, prin poșta electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii. Această regulă este stabilită și în Legea nr.124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere. Potrivit art.47 alin.(1)-(6) din Legea nr.124/2022, documentul electronic poate fi expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor informaționale și de comunicații electronice și/sau al purtătorilor materiali.

Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și utilizarea acestuia de către destinatar.

În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră expediat dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către un intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în numele semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional utilizat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod corespunzător sau este direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar; c) este redat într-o formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar; d) intră într-un sistem informațional ce nu este controlat de către semnatar sau de către creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.

În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv. Documentul electronic se consideră neexpediat în cazul în care destinatarul știa sau trebuia să știe că: a) persoana indicată în documentul electronic ca semnatar nu este semnatarul acestuia; b) semnatarul nu este inițiatorul expedierii documentului electronic; c) documentul electronic este recepționat de către destinatar cu modificări sau fără semnătură electronică.

Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă persoana care l-a recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia. Iar, reieșind din prevederile art.48 alin.(1) din aceeași Lege, dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor 7 care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.

La caz, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pronunțată la 29 septembrie 2023, redactată integral la 18 noiembrie 2023, a fost expediată în adresa avocatei Liudmila Cecan la data de 18 noiembrie 2023, ora 14:41, iar termenul-limită de prezentate a apelului motivat stabilit la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, a expirat la 18 decembrie 2023 (30 zile de la data notificării hotărârii motivate, calculat începând cu a doua zi de la notificare), fără a justifica prin probe incontestabile ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termenul legal omis.

Nu poate fi reținut nici argumentul reprezentantului recurentului precum că, soluția instanței de apel de a declara ca fiind inadmisibil apelul lui Mîrza Vladislav este eronată, întrucât Curtea de Apel Chișinău prin prisma art.368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, trebuia mai întâi să nu dea curs cererii de apel și să acorde apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor acesteia, adică pentru prezentarea apelului motivat, fapt pe care instanța de apel l-a ignorat. Or, la cazul speței nu sunt aplicabile prevederile art.368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, întrucât procedura de judecare a cauzelor în contenciosul administrativ este reglementată de Codul administrativ, care la Cartea a treia – Procedura contenciosului administrativ, Capitolul III – Procedura de apel, în special la art.232 alin.(1) și (2) cert prevede termenii și condițiile de depunere a apelului inițial și a celui motivat împotriva hotărârii primei instanțe.

Mai mult ca atât, art.235 din Codul administrativ – nerespectarea cerințelor cererii de apel, nu reglementează posibilitatea de a oferi apelantului termen pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, în situația în care nu conține motivele de fapt și de drept.

Cu alte cuvinte, apelantul Mîrza Vladislav și avocatul acestuia Liudmila Cecan trebuiau să se conformeze prevederilor art.232 alin.(2) din Codul administrativ și să prezinte apelul motivat în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate – până la 18 decembrie 2023, odată ce reprezentantul împuternicit a recepționat hotărârea integrală la 18 noiembrie 2023. Afară de aceasta, instituția repunerii în termenul de apel, inclusiv, de prezentare a motivării apelului este reglementat la art.237 și 65 din Codul administrativ, însă, apelantul și avocatul său nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus cerere, cu prezentarea probelor incontestabile, care ar justifica omiterea acestuia.

Dat fiind cele menționate, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocatul Cecan Liudmila, ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei 8 persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea contestată. În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Mîrza Vladislav, reprezentat de avocata Cecan Liudmila declarat împotriva încheierii din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mîrza Vladislav împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9