2ra-688/23 — majorarea pensiei de intretinere a copiilor minori

2ra-688/23 — majorarea pensiei de intretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-688/2023

2-22061169-01-2ra-18052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cotruță, L. Pruteanu, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Andrei Cheptanaru,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Diana

Cheptanaru împotriva lui Andrei Cheptanaru cu privire la majorarea cuantumului

pensiei pentru întreținerea copiilor minori, încasarea alocațiilor achitate copiilor

minori de statul Român, cheltuielilor suplimentare și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 aprilie 2022, Diana Cheptanaru, reprezentată de avocatul stagiar Vasile

Cotogoi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Cheptanaru,

solicitând modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori

XXXXX și XXXXX, stabilită prin hotărârea judecătorească din 10 februarie 2020,

prin majorarea acestuia de la XXXXX de lei la XXXXX de lei lunar per copil,

încasarea sumei de XXXXX lei lunar per copil, cu titlu de pensie pentru

întreținerea copiilor minori, începând cu data depunerii cererii și până la atingerea

majoratului de către copii, încasarea sumei de XXXXX RON, cu titlu de alocații

primite de la Statul România, pentru copii minori, conform cursului BNM la data

plății, încasarea sumei de XXXXX lei, cu titlu de cheltuieli suplimentare în

favoarea copiilor, a sumei de XXXXX lei, cu titlu de cheltuieli pentru comunicarea

somației și încasarea cheltuielilor de judecată constituite din suma de XXXXX de

lei, cu titlu de taxă de stat.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 27 iulie 2013 a înregistrat

căsătoria cu Andrei Cheptanaru. La XXXXX, s-au născut fiul XXXXX și fiica

XXXXX.

Prin hotărârea din 26 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

a fost desfăcută căsătoria cu Andrei Cheptanaru, iar domiciliul copiilor minori a

fost stabilit cu ea. La fel, a fost încasată pensia pentru întreținerea copiilor minori

în sumă de XXXXX de lei, pentru fiecare copil, începând cu data de 17 octombrie

2019, până la atingerea majoratului. Prin încheierea executorului judecătoresc din

1

10 decembrie 2019 a fost intentată procedura de executare silită a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori.

De asemenea, a precizat că, prin hotărârea din 10 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, drept urmare a admiterii cererii lui Andrei

Cheptanaru, a fost modificat cuantumul pensiei de la XXXXX de lei pentru un

copil la XXXXX de lei, pe motiv că, începând cu 05 februarie 2019 pârâtul era

deținut în Penitenciarul XXXXX, fiind condamnat pentru comiterea unei

infracțiuni. Circumstanțele ce au servit ca motiv pentru micșorarea cuantumului

pensiei pentru întreținerea copiilor au decăzut, deoarece Andrei Cheptanaru nu mai

este deținut, în anul 2021 în privința acestuia, inițial, a fost aplicat la art.92 din

Codul penal și, în final, aplicată amnistia. Din penitenciar pârâtul a fost eliberat la

18 iunie 2021, conform certificatului prezentat.

Reclamanta a afirmat că, detenția lui Andrei Cheptanaru a servit ca motiv

pentru diminuarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori, iar

eliberarea acestuia, impune necesitatea revederii cuantumului pensiei pentru

întreținerea copiilor minori, în sensul majorării, pentru a corespunde relațiilor

social-economice, cât și interesul suprem al copiilor, în vederea unei bune

dezvoltări. Având în vedere că nu cunoaște dacă pârâtul este angajat oficial în

câmpul muncii pentru a solicita majorarea pensiei de întreținere prin încasarea unei

cote din salariu, a considerat că soluția rezonabilă este majorarea pensiei pentru

întreținerea copiilor minori, prin încasarea unei sume lunare fixe.

Conform informației Biroului Național de Statistică, pentru semestrul II al

anului 2021, pentru categoria de vârstă 7-17 ani, coșul minim de consum este de 2

372, 60 de lei. Astfel, a considerat just și oportun majorarea cuantumului pensiei

pentru întreținerea copiilor minori de la XXXXX de lei la XXXXX de lei pentru

un copil, până la atingerea vârstei de 18 ani.

În ceea ce vizează alocațiile acordate de Statul România pentru copiii minori,

au fost virate la contul deschis la BCR pe numele lui Andrei Cheptanaru, suma

totală încasată fiind de XXXXX RON. Alocația este destinată părintelui care

locuiește cu copiii, pentru creșterea și educarea acestora. Însă minorii nu au

beneficiat de aceste alocații, deoarece mijloacele bănești se aflau în gestiunea

pârâtului și utilizați contrar scopului acestora. Andrei Cheptanaru nu a transferat

banii pentru a fi folosiți în interesele copiilor minori și nici pârâtul nu i-a folosit în

interesele copiilor.

În vederea soluționării amiabile a litigiului în privința alocațiilor, prin somația

din 07 aprilie 2022, a solicitat pârâtului achitarea benevolă a alocațiilor. Somația i-

a fost înmânată la 11 aprilie 2022, prin intermediul executorului judecătoresc. La

expirarea termenului acordat, somația a rămas fără răspuns și executare. Pentru

comunicarea somației, a suportat cheltuieli în sumă de 1 000 de lei, care urmează a

fi încasate din contul pârâtului.

Prin prisma art. 79 din Codul familiei, reclamanta a pretins încasarea de la

pârât a sumei de 6 124,12 lei, ce constituie jumătate din suma de 12 248,24 lei,

suportate de ea în anul 2022, cu titlu de cheltuieli suplimentare, pentru a asigura

copiilor asistența medicală și tratamentul necesar, în condițiile în care sunt

suportate exclusiv de ea.

Prin hotărârea din 06 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

corectată prin încheierea din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

2

Centru, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Diana Cheptanaru și s-a perceput de

la Andrei Cheptanaru în beneficiul Dianei Cheptanaru, prin majorarea cuantumului

stabilit anterior de XXXXX de lei, începând cu 28 aprilie 2022, pensia pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, născuți la XXXXX, în mărime

de XXXXX de lei, pentru fiecare copil, până la atingerea majoratului de către

copii. S-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de

Diana Cheptanaru împotriva lui Andrei Cheptanaru cu privire la încasarea

alocațiilor, achitate până la data de 01 iulie 2020, de Statul România pentru copii

minori, în mărime de XXXXX RON, încasarea sumei de XXXXX lei, cu titlu de

cheltuieli suplimentare pentru întreținerea copiilor minori, compensarea costului

somației extrajudiciare de 1 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată

privind plata taxei de stat în sumă de 1 297,96 de lei. S-a încasat de la Andrei

Cheptanaru taxa de stat în beneficiului statului, în mărime de 360 de lei.

În dezacord cu hotărârea primei instanței, Diana Cheptanaru a declarat apel.

Prin decizia din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Diana Cheptanaru și s-a casat parțial hotărârea din 06 iulie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și anume în partea respingerii pretenției

privind încasarea alocațiilor, cheltuielilor de judecată. În această parte s-a

pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a încasat de la Andrei Cheptanaru în

beneficiul Dianei Cheptanaru alocațiile achitate până la data de 01 iulie 2020 de

Statul România pentru copiii minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX,

născută la XXXXX, în mărime de XXXXX RON, convertiți în lei moldovenești

conform cursului BNM, la data executării. S-a încasat de la Andrei Cheptanaru în

beneficiul statului taxa de stat proporțional pretențiilor admise din acțiune în sumă

de 1 297,96 de lei. În rest, hotărârea din 06 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost menținută fără modificări.

În consolidarea soluției, instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii

contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în cererea de

apel, inclusiv cea suplimentară, a constatat că soluția a fost dată de către instanța

de fond cu elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei, cu aplicarea corectă a

normelor de drept material și procedural, cu lămurirea completă și certă a situației

de fapt sub toate aspectele invocate.

Totodată, urmează de indicat că părinții au drepturi și obligații egale față de

copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă

locuiesc împreună cu părinții sau separat, sunt obligați să-și întrețină copiii minori.

Astfel, Dianei Cheptanaru și lui Andrei Cheptanaru, în calitate de părinți, le

revine obligația de creștere și întreținere a copilului minor comun, chiar și în

condițiile în care căsătoria dintre părinții copilului a fost desfăcută.

Înaintând prezenta acțiune, reclamanta apelantă Diana Cheptanaru a solicitat

majorarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori stabilit prin

hotărârea din 10 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, de la

XXXXX lei la XXXXX lei pentru fiecare copil, în condițiile în care temeiul de

modificare de către instanță a cuantumului pensiei de întreținere de la XXXXX lei

la XXXXX lei pentru fiecare copil a constituit faptul deținerii începând cu data de

05 februarie 2019 a lui Andrei Cheptanaru în Penitenciarul nr.XXXXX, în legătură

cu condamnarea acestuia pentru comiterea faptei prevăzută de art.324 alin.(2) lit.

b), c), d) din Codul penal, temei care nu mai este valabil, deoarece în prezent

3

intimatul se află în libertate, or procesul pornit în privința condamnatului

Cheptanaru Andrei fiind încetat în temeiul Legii nr.210 din 29 iulie 2016 cu privire

la amnistie.

În acest sens, instanța de apel a evidențiat că dreptul de a solicita modificarea

cuantumului pensiei de întreținere pot beneficia în egală măsură ambii părinți în

dependență de starea materială și familială a acestora, dânșii fiind responsabili în

mod solidar de dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului în

unison cu principiile fundamentatele consfințite în legislația națională și cea

internațională.

Totodată, pentru valorificarea dreptului de a solicita modificarea cuantumului

pensiei de întreținere, părintele urmează să probeze schimbarea stării materiale sau

a celei familiale, însă schimbarea situațiilor specificate nu trebuie să fie formală, ci

esențială, sarcina respectivă aparținând în exclusivitate instanței competentă să o

examineze.

Din interpretarea art.75 alin.(2) din Codul familiei, a conchis că titularul

acțiunii care pretinde modificarea (micșorarea sau majorarea) cuantumului pensiei

de întreținere își poate întemeia pretențiile sale potrivit regulilor generale ale

procesului civil (contradictorialitatea, egalitatea etc) susținând și fortificând poziția

în instanța de judecată prin prezentarea probelor de rigoare, or, legiuitorul nu a

prevăzut în cazul modificării mărimii pensiei de întreținere a altor condiții

suplimentare decât cele indicate în art.75 alin.(2) din Codul familiei, însă potrivit

principiului disponibilității, reclamantul nu este privat de dreptul de a prezenta în

instanță o asemenea probă scrisă dacă ea există.

La caz, apelanta Diana Cheptanaru a eșuat să demonstreze precum că starea

materială a intimatului Andrei Cheptanaru s-a schimbat în așa măsură că acesta să

poată să achite a câte XXXXX lei pentru fiecare copil sau cel puțin XXXXX lei

pentru fiecare copil, cuantum al pensiei de întreținere a minorilor ce rezidă din

hotărârea din 26 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, or, din

probele prezentate de apelantă rezultă contrariul.

În acest context, din probatoriul administrat în speță, instanța de reținut că,

Andrei Cheptanaru este angajat oficial în câmpul de muncă la „XXXXX ” S.R.L.

în funcția de recuperare creanțe, iar remunerația acestuia constituie XXXXX de lei

lunar (f.d.69, 83-84, 82).

Prin încheierea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a

fost admis demersul Penitenciarului nr.XXXXX privind înlocuirea în temeiul

art.92 CP a părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă în privința

condamnatului, partea neexecutată din pedeapsa stabilită prin decizia din 28

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost înlocuită cu muncă neremunerată

în folosul comunității (f.d.25-27).

Prin încheierea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a

fost încetat procesul pornit în privința condamnatului Andrei Cheptanaru privind

aplicarea Legii nr.210 din 29 iulie 2016, cu privire la amnistie.

Prin încheierea nr.175-28/2020 din 18 aprilie 2022, emisă de executorul

judecătoresc Maxim Romaliischi, a fost stabilit că în cadrul procedurii de

executare silită debitorul a acumulat un cuantum al restanței la plata pensiei

alimentare în mărime de XXXXX lei, la situația zilei de 01 aprilie 2022.

Respectiv, starea materială a lui Andrei Cheptanaru s-a schimbat comparativ

4

cu perioada de emitere a hotărârii judecătorești de încasare a pensiei de întreținere,

există circumstanțe care ar indica la necesitatea adoptării unei soluții privind

modificarea acestora, dar nu în cuantumul de XXXXX de lei pentru fiecare copil

pretins de către apelantă, care este unul exagerat ca mărime, în detrimentul celuilalt

părinte.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis ca fiind justă concluzia

instanței de fond de modificare a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX

și XXXXX, născuți la XXXXX, de la XXXXX de lei până la XXXXX lei per

copil, constituie o sumă suficientă și echitabilă în raport cu obligațiile ambilor

părinți, ținând cont de interesul primordial al copiilor minori la o întreținere

decentă.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată concluzia instanței

de fond de respingere a pretenției cu privire la încasarea alocațiilor acordate de

Statul România de la 26 ianuarie 2017 și până la 01 iulie 2020 în sumă de XXXXX

de lei romanești, în condițiile în care această solicitare este una justificată legal.

Potrivit răspunsului nr.XXXXX din 09 septembrie 2021, parvenit de la Agenția

Națională pentru Plăți și Inspecție Socială XXXXX, la solicitarea avocatului

Vitalie Enachi, Statul România a acordat alocație de stat pentru minorii, XXXXX

(a.n.XXXXX) și XXXXX (a.n.XXXXX), conform deciziilor nr.XXXXX și

nr.XXXXX până la data de 01 iulie 2020, banii, sub formă de alocație au fost virați

în contul deschis la XXXXX pe numele lui Andrei Cheptanaru, iar suma totală

încasată de către acesta, pentru cei doi copii, fiind de XXXXX RON.

Așadar, contrar aserțiunilor instanței de fond de către apelantă au fost

prezentate înscrisuri care fac dovada intrării banilor pe contul intimatului (actele

emise de autoritățile din Statul România), iar intimatul nu a făcut dovada

transmiterii către reclamanta apelantă a banilor respectivi, destinați părintelui cu

care locuiesc copiii, limitându-se doar la declarații verbale.

De altfel, în cadrul ședinței în instanța de apel intimatul Andrei Cheptanaru a

confirmat că nu deține probe scrise care să ateste faptul transmiterii alocației în

sumă de XXXXX RON apelantei, caz în care instanța de apel cu certitudine a

apreciat caracterul formal al afirmațiilor acestuia precum că a transmis banii sub

formă de alocație apelantei Diana Cheptanaru, care nu generează opozabilitate

instanței atât timp cât aceste date nu au fost confirmate prin alte probe scrise

relevante și admisibile (art.122 CPC).

Totodată, instanța de apel a calificat comportamentul intimatului drept o

tentativă de distorsionare a adevărului în condițiile pretinsei calități de bună-

credință, or, în acest mod Andrei Cheptanaru confirmă că este în cunoștință de

cauză de caracterul doar formal al probelor prezentate în speță, lipsind suportul

factologic justificativ suficient, ce ar exclude dubiile unui observator rezonabil

vizavi de afirmațiile acestuia.

În această ordine de idei, nu subzistă argumentele instanței de fond precum că

reclamanta apelantă în niciun fel nu a probat că alocațiile date precum ar fi fost

utilizate contrar scopului pentru care au fost atribuite, considerând totodată

probarea transmiterii banilor reieșind doar din declarațiile lui Andrei Cheptanaru,

în condițiile în care Diana Cheptanaru a prezentat înscrisuri care fac dovada intrării

banilor pe contul intimatului (actele emise de autoritățile din Statul România), iar

acesta nu a putut dovedi transmiterea către reclamanta apelantă a banilor

5

respectivi.

Nu a fost reținut argumentul instanței de fond precum că Diana Cheptanaru a

blocat primirea alocațiilor și nu a întreprins acțiuni de înlocuire a beneficiarului

alocațiilor, or potrivit răspunsului nr.XXXXX din 09 septembrie 2021, parvenit de

la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială XXXXX, se specifică că

potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.61/1993 privind alocația de stat alocația de stat

pentru copii se plătește unuia dintre părinți pe baza acordului acestora sau, în caz

de neînțelegere, pe baza deciziei autorității tutelare ori a hotărârii judecătorești,

părintelui căruia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare.

Deci, pentru schimbarea părintelui căruia i se plătesc alocațiile, potrivit legii

române, este necesar acordul ambilor, acord pe care Diana Cheptanaru nu l-a

obținut de la Cheptanaru Andrei.

În contextul art.79 alin.(1) și (2) din Codul familiei, instanța de apel a apreciat

ca fiind neîntemeiată și nejustificată legal solicitarea de încasare de la intimat a

cheltuielilor suplimentare pretinse în sumă de XXXXX lei (XXXXX : 2), pentru

consultările la medic, tratamentul aferent, or, acestea nu constituie circumstanțe

excepționale pentru care instanța ar putea obliga intimatul să participe la acestea,

motiv pentru care instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe în această

parte.

Cu referire la cheltuielile de judecată, dat fiind că reclamanta apelantă este

scutită prin efectul legii de achitarea taxei de stat, se dispune încasarea de la Andrei

Cheptanaru în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată proporțional

pretențiilor admise din acțiune, sub forma taxei de stat în sumă de 1 297,96 de lei.

La 25 aprilie 2023, Andrei Cheptanaru a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

instanței de apel, menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței

de apel și reiterând circumstanțele de fapt, a afirmat că, intimata permanent

ascunde copiii de el, fără anumite motive și nici nu-i comunică despre starea lor de

sănătate.

Totodată, intimata împreună cu copiii în plin an de învățământ a părăsit

hotarele țării, plecând la distracție. Din 9 martie 2022 copii nu au frecventat școala,

care este primordială, fiind începutul unei baze intelectuale pentru copiii. În sensul

art. 60 alin. (3) din Codul familiei, părinții sunt obligați să asigure frecventarea de

către copil a școlii până la sfârșitul anului de învățământ în care acesta atinge

vârsta de 16 ani. Instituția de învățămînt și forma de instruire sunt alese de către

părinți, cu luarea în considerare a opiniei copilului. De altfel, a părăsit teritoriul

țării cu copii, fără a cere consimțământul său, contrar prevederilor art.1 alin.(4) din

Legea cu privire la ieșirea și intrarea în țară nr. 269 din 09 noiembrie 1994.

În rezultatul adresării unei plângeri la organele de poliție în privința intimatei,

de a fi examinat multilateral faptul părăsirii hotarelor RM a copiilor minori la data

de 13 martie 2022, în încheierea eliberată de ofițerul de caz, a comunicat că, copiii

au plecat din Moldova din cauza a unor conflicte militare și din motiv că, serviciul

îi oferă posibilitatea de a întreține copii. Verificând informația din sistemul privind

traversarea frontierei de stat prin punctele de trecere controlate de autoritățile

oficiale ale RM, s-a constatat ca copiii, cum au părăsit hotarele țării în data de 13

martie 2022, nu au mai revenit în țară. Pe acțiunile întreprinse de intimată, de către

6

Inspectoratul de poliție Botanica a fost pornită cauza penală conform semnelor

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art.207 din Codul penal,

pe faptul scoaterii ilegale a copilului din țară, conform ordonanței de pornire a

urmăririi penale, însă acest aspect nu a fost luat în considerare de instanță.

Contrar prevederilor art.64 alin.(1) din Codul familiei, intimata nu îi permite

să-și vadă copiii, respectiv, nu poate fi invocat faptul eschivării de la întreținerea

copiilor.

Cu referire la alocațiile acordate de către Statul România, recurentul a indicat

că banii au fost înmânați intimatei și, totodată, au fost procurate cele necesare

copiilor. Deși, intimata cunoaște acest fapt, însă solicită repetat achitarea sumei de

XXXXX RON.

Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 18 mai 2023 (f.d.192), a

fost expediată în adresa intimatei.

Intimată nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință, până

la judecarea cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu prevederile art.434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 31 ianuarie 2023, iar cererea de

recurs a fost depusă la 25 aprilie 2023.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei integrale a deciziei instanței de

apel către participanții la proces, la data de 20 martie 2023 (f.d.162). Astfel,

recursul declarat este în termen.

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Andrei Cheptanaru, a fost depus până la data intrării în

vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Andrei Cheptanaru, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din

motivele ce succed.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să

declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

7

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că, Andrei Cheptanaru, în motivarea

recursului depus, nu a invocat expres un temei de admisibilitate în sensul art.432

alin.(2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de depunerii recursului.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea

de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului, în esență,

sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel

s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat de Andrei Cheptanaru, nu rezultă că instanța de apel a

apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale

unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

8

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art.440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul declarat de Andrei Cheptanaru, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Andrei Cheptanaru împotriva deciziei din 31 ianuarie

2023 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

9