2ra-1596/20 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere

Dosarul nr.2ra-1596/20 Prima instanță - Judecătoria Hîncești, sediul Central ( jud. : E. Bulat ) Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu) Î N C H E I E R E 4 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Colța Lilia, reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Colța Victor către Colța Lilia privind modificarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020 prin care s-a respins apelul declarat de Colța Lilia, s-a admis apelul declarat de Colța Victor și s-a modificat hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din16 octombrie 2019 în partea încasării pensiei pentru întreținerea copiilor minori, c o n s t a t ă : La 16 aprilie 2019, Colța Victor s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere de chemare în judecată către Colța Lilia solicitând modificarea pensiei de întreținere de la suma de 750 lei/lunar pentru fiecare copil, până la suma de 1500 lei lunar pentru fiecare copil, și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1200 lei.

În motivarea, a reiterat că, prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 03 aprilie 2015 s-a dispus stabilirea cu Colța Victor a domiciliului copiilor minori: XXX și XXX. S-a dispus încasarea de Colța Lilia în beneficiul lui Colța Victor a pensiei alimentare în cuantum fix, în mărime de 750 lei pentru fiecare copil minor. S-a stabilit cu Colța Lilia domiciliul copilului minor XXX, cît și s-a dispus încasarea de la Colța Victor a pensiei alimentare în mărime de 750 lei pentru copilului minor Colța Doina.

Reclamantul a indicat că, la etapa actuală, suma stabilită prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 03 aprilie 2015 nu acoperă nici ½ din coșul minim de consum pentru categoria respectivă de persoane și, anume, copii în vârstă de 7-17 ani, nemaivorbind de acoperirea unor cheltuieli legate de educația/studiile copiilor minori, legate de serbări familiare, controale și tratamente medicale neplanificate, etc. La situația emiterii hotărârii Judecătoriei Hîncești din 03 aprilie 2015, minimul de existența pentru categoria respectivă de persoane, copii în vârsta de 7-17 ani constituia 1 774,1 lei, ½ reprezentând 887,05 lei, în prezent, doar această valoare a crescut considerabil, inclusiv ținând cont că copii în prezent sunt în mun.

Chișinău, la studii în cadrul Liceului 1 republican internat cu profil sportiv. Între timp, au survenit o serie de factori care justifică modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copii minori, și anume: XXX și XXX în prezent se află la studii în mun. Chișinău, nemaifiind în esență valabile datele referitor la minimul de existentă în mediul rural. Doar pentru anul 2018, Biroul Național de Statistică a stabilit o valoare a minimului de existență pentru copii în vârsta de 7-17 ani, care locuiesc în mediul rural, la suma de 1946,90 lei (1/2 constituind 973,45 lei), iar pentru persoane care locuiesc în categoria „orașe mari” constituie 2280,80 lei (1/2 constituind 1140,40 lei). Datele statistice disponibile sunt doar pentru anul 2018, iar în anul 2019 suma în cauză s-a majorat.

Astfel, survin o serie de cheltuieli care nu sunt incluse în calculul Regulamentului cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existența aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 30 aprilie 2013, și anume aferente procurării echipamentului sportiv folosit de ambii copii minori, legate de serbări familiare, controale și tratamente medicale neplanificate, etc. Reclamantul a invocat că, Colța Lilia activează peste hotarele țării, deține surse financiare suficiente pentru a achita o contribuție majorată pentru întreținerea propriilor copii.

Cuantumul solicitat al pensiei de întreținere pentru ambii copii minori în mărime de 1500 lei/lunar este necesar pentru procurarea echipamentului sportiv necesar pentru efectuarea în continuare de către copii a studiilor în instituție de învățământ cu profil sportiv, procurarea manualelor; 600 - 800 lei cheltuieli neprevăzute, care ține de serbări familiare (zi de naștere, anul nou, deplasări cu instituția de învățământ) și, astfel, totalul fiind de 3080,8 lei/lunar x ½ = 1500 lei/lunar. Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 16 octombrie 2019 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Colța Victor Ion.

S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere încasate de la Colța Lilia, în beneficiul lui Colța Victor, pentru întreținerea copiilor minori XXX și XXX, stabilit prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 3 aprilie 2015 în mărime de 750 (șapte sute cincizeci) lei lunar pentru fiecare copil, cu majorarea acestuia până la 1000 (una mie) lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data adresării în judecată 16 aprilie 2019. S-a încasat de la Colța Lilia, în beneficiul Statului, taxa de stat în mărime de 360 (trei sute șaizeci) lei, de care reclamantul a fost scutit prin lege la momentul depunerii acțiunii. S-a încasat de la Colța Lilia, în beneficiul lui Colța Victor suma de 500 (cinci sute) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea în partea modificării pensiei de întreținere și încasării cheltuielilor de asistență juridică în cuantumul solicitat de reclamantul Colța Victor s-a respins ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 28 octombrie 2020, Colța Victor, a declarat cerere de apel solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii judecătoriei Hîncești, sediul Central din 16 octombrie 2019, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie mărită suma pensiei de întreținere a copiilor minori XXX și XXX până la suma de 1500 lei pentru fiecare copil. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, s-a respins apelul declarat de Colța Lilia.

S-a admis apelul declarat de Colța Victor și s-a modificat hotărârea Judecătoriei 2 Hîncești, sediul Central din 16 octombrie 2019, în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori, după cum urmează: S-a încasat de la Colța Lilia în beneficiul lui Colța Victor pensia de întreținere a copiilor minori XXX și XXX în mărime fixă de câte 1200 (una mie două sute lei) lunar, pentru fiecare copil, începând 16 aprilie 2019 și până la atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat de la Colța Lilia în beneficiul lui Colța Victor, cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în mărime de 1200 (una mie două sute lei). În rest, hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 16 octombrie 2019, s-a menținut.

Pentru a decide astfel instanța a constatat că, prima instanță corect a determinat faptul că Colța Lilia nu are un salariu sau alte venituri permanente, motiv pentru care în vederea protejării intereselor copilului și în temeiul art.76 Codul Familiei, instanța a hotărât încasarea unei pensii de întreținere în mărime fixă. Totuși, cuantumul pensiei în mărime fixă de 1000 lei lunar pentru fiecare copil, instanța de apel la considerat insuficient pentru a asigura minimul de existență pentru un copil minor. Instanța a reținut că, minimul de existență nu prevede cheltuielile necesare pentru dezvoltarea copilului, aferent vârstei acestora și anume procurarea cărților, frecventarea anumitor secții sportive sau de creație și alte activități necesare creșterii și evoluării psiho- emoționale echilibrate a copilului.

Colța Lilia este plecată la muncă peste hotarele țării, și astfel are posibilități financiare mai mari de a contribui la întreținerea copiilor săi. Stabilirea pensiei pentru întreținerea copiilor minori Colța Ionuț și Colța Daniel în mărime de 1200 lei lunar pentru fiecare copil este una rațională și proporțională cheltuielilor pentru întreținerea unui copil minor. La 7 septembrie 2020, Colța Lilia, reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. În motivare a invocat că, atât hotărârea primei instanțe cît si decizia Curții de Apel Chișinău sunt eronate, nefondate, lipsite de suport normativ si faptic, rezultă din aprecierea subiectivă a legislației.

Toate argumentele și mijloacele de probă prezentate de către intimat nu demonstrează în niciun fel cheltuielile pe care acesta le-ar fi suportat. Simpla existență a anumitor bonuri nimic nu probează, iar instanța nu le-a analizat în niciun fel. Argumentele lui Colța Victor precum că, Colța Lilia are suficiente mijloace financiare pentru a achita o pensiei de întreținere majorată, sunt neîntemeiate. În cererea de apel, intimatul a invocat și diferite cheltuieli precum cele ce țin de sărbătorile familiale și alte evenimente. Presupusele cheltuieli nu pot contabilizate și raportate cu certitudine ca fiind necesare și exclusiv îndreptate spre bunăstarea copiilor minori, iar instanța de apel a ignorat cele menționate de recurentă.

Recurenta a menționat că, investește în creșterea și educația copiilor săi mult mai mult decât ceea ce este dispus prin hotărârile instanțelor judecătorești. Însă, din motiv că are dubii rezonabile cu privire la faptul că pensia de întreținere nu este direcționată spre interesul copiilor minori, consideră că sunt aplicabile prevederile art. 3 75 Codul familiei. Instanța de apel a ignorat cu desăvârșire poziția recurentei, aceasta nici în referință, nici în cererea de apel nu a dat de înțeles că este de acord cu faptul că pensia de întreținere ar trebui majorată. Aceasta denotă superficialitatea studierii materialelor dosarului de către instanța de apel. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 23 iulie 2020. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cererea de recurs a fost declarată la 7 septembrie 2020, respectiv, în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Astfel, la 7 octombrie 2020, instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii, fiind recepționat la 13 octombrie 2020, potrivit avizelor de recepție (f. d. 184). La 02 noiembrie 2020, Colța Victor a depus referință menționând că, instanțele investite cu judecarea fondului au examinat corect acțiunea și întemeiat au constatat factorii care justifică modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copii.

A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau 4 alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Colța Lilia, reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Colța Lilia, reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 5 6