2ra-1129/23 — recunoașterea drept ilegal a refuzului de a elibera informația și obligarea eliberării informației
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea drept ilegal a refuzului de a elibera informaţia şi obligarea eliberării informaţiei
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1129/23 — recunoașterea drept ilegal a refuzului de a elibera informația și obligarea eliberării informației (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra-1129/23
2-21113484-01-2ra-07082023
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (T. Andronic)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton)
Î N C H E I E R E
17 aprilie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Pocopciuc
judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului declarat de Duca Ion,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Duca
Ion împotriva Gimnaziului din satul Țigănești din raionul Strășeni, intervenient
accesoriu Zbigli Maria, cu privire la recunoașterea drept ilegal, a refuzului de a
elibera informația și obligarea eliberării informației,
împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 28 iulie 2021, Duca Ion a depus cerere chemare în judecată împotriva
Gimnaziului din satul Țigănești din raionul Strășeni, intervenient accesoriu Zbigli
Maria, cu privire la recunoașterea drept ilegal, a refuzului de a elibera informația și
obligarea eliberării informației.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 18 iunie 2021, a depus cerere în adresa
pârâtului, prin care a solicitat să fie informat, despre faptul dacă Zbigli Maria, a
activat în cadrul instituției școlare respective, funcția deținută, perioada de activitate
și conform cărui act a fost angajată, concomitent a mai solicitat să-i fie eliberat, o
copie a ordinului de angajare și de concediere a acesteia.
În acest sens afirmă că, în termenul prevăzut de lege, nu a primit nici un răspuns
din partea pârâtului la cererea depusă la data de 18 iunie 2021, prin care a solicitat
să-i fie eliberată informația solicitată.
În opinia reclamantului, prin refuzul de a-i fi eliberată informația, despre faptul
dacă Zbigli Maria, a activat în cadrul instituției școlare respective, funcția deținută,
perioada de activitate și conform cărui act a fost angajată aceasta, i-a fost încălcat
dreptul privind accesul la informație, iar din aceste motive solicită admiterea în
sensul în care a fost formulată, a cererii de chemare în judecată cu privire la
recunoașterea drept ilegal a refuzului de a elibera informația și obligarea eliberării
informației.
Prin hotărârea din 13 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
1
declarat de Duca Ion, cu menținerea hotărârii din 13 octombrie 2022 a Judecătoriei
Strășeni, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, Duca Ion solicită să fie
furnizată informație, despre faptul dacă intervenientul accesoriu Zbigli Maria, a
activat în cadrul Gimnaziul din satul Țigănești din raionul Strășeni, funcția deținută,
perioada de activitate, în baza cărui act a fost angajată, precum și să-i fie eliberat o
copie a ordinului de angajare și de concediere a acesteia
În contextul pretențiilor deduse judecății și ținând cont că informația solicitată
de către reclamant în privința intervenientului accesoriu Zbigli Maria, referitoare la
profesie, locul de muncă, formare profesională, face parte din categoria informației
cu caracter personal, iar divulgarea acestei informații cu accesibilitate limitată unor
persoane terțe, constituie o violare a vieții private, iar în cazul în care pârâtul
Gimnaziul din satul Țigănești din raionul Strășeni, ar fi furnizat asemenea categorie
de informații cu accesibilitate limitată, reclamantului Duca Ion, acest fapt ar fi
constituit o încălcare gravă a prevederilor art.8 CEDO.
Pe calea de consecință concluzia primei instanțe cu privire la respingere cerinței
reclamantului în partea ce ține de declararea ca fiind ilegal refuzul Gimnaziului
Țigănești de ai elibera informația solicitată cu obligarea eliberării informației prin
cererea din 18.06.2021, este corectă, or instanța de judecată reține spre examinare și
cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială
concluziile referitoare la existența sau inexistență de circumstanțe, importante pentru
soluționarea justă a cazului.
Cu referire la alegațiile apelantului despre faptul că hotărârea din 13 octombrie
2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost adoptată cu încălcarea normelor
de competență jurisdicțională, instanța de apel a considerat că nu sunt întemeiate or,
în conformitate cu prevederile art. 192 alin.(2) din Codul administrativ, în
judecătorii acțiunile în contencios administrativ se examinează de judecători
specializați. Gimnaziul Țigănești deși este o instituție publică nu este autoritate
publică și nu acționează în regim de putere publică, iar actele (acțiunile/inacțiunile)
acestuia nu deține substanță administrativă în sensul conferit de lege, respectiv
argumentele apelantului cu privire la încălcarea competenței la examinarea cauze
civile la cererea lui Duca Ion către Gimnaziul din satul Țigănești din raionul Strășeni,
intervenient accesoriu Zbigli Maria, cu privire la recunoașterea drept ilegal, a
refuzului de a elibera informația și obligarea eliberării informației, sunt lipsite de
temei de drept.
La 21 iulie 2023, Duca Ion a declarat recurs împotriva deciziei din 11 mai 2023
a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a
acțiunii.
În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,
reiterând circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată
și cererea de apel (f.d. 126-129).
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei la 11 mai 2023.
2
La 13 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la proces
prin intermediul poștei electronice copia deciziei integrale din 11 mai 2023 (f.d.
119).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul
declarat de Duca Ion, la 21 iulie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de
lege.
Curtea Supremă de Justiție, la 07 august 2023, a expediat în adresa intimaților
copia recursului declarat de Duca Ion, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexate
la materialele dosarului (f.d. 133). Însă, până în prezent intimații nu și-au valorificat
acest drept.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16
și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat
de Duca Ion a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare
la data depunerii recursului.
Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la
data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care
recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de
norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,
motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra
căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,
3
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei
(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §
1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în
cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Duca Ion, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Duca Ion.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Pocopciuc
judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
4