3ra-574/21 — recunoasterea dreptului vatamat la informatie,repararea prejudiciului moral

3ra-574/21 — recunoasterea dreptului vatamat la informatie,repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-574/2021

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la

recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 04 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 10 februarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la recunoașterea încălcării

dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 09 ianuarie 2020 cu nr. 06 a depus

cerere către Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni, prin care a solicitat informațiile

de interes public, și anume, procesul-verbal al desfășurării concursului la funcția

publică de inginer cadastral pe lângă Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni,

copiile SV și copiile diplomelor de studii a candidaților care au participat la concursul

dat.

A menționat că răspuns la informațiile solicitate, nu a primit.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral, Iurie Grecu a indicat

că prin acțiunile și inacțiunile pârâtului s-a îngrădit dreptul la informațiile de interes

public solicitate, astfel pricinuindu-i-se suferințe morale, totodată fiindu-i lezată

onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care trebuie să

beneficieze de drepturile garantate de Constituție și alte Legi.

1

A solicitat recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație, sancționarea

pârâtului potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul a informație și încasarea

prejudiciului moral în mărime de 1 000 lei.

Prin hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cererea de

chemare în judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.29, 34-37).

Pentru a hotărî astfel, instanța de a fond a constatat examinarea în termen a petiției

adresată autorității publice, pârâtul respectând legal în raport cu termenul și

complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar, răspunsul oficial fiind

adus la cunoștința destinatarului, cu solicitarea concretizărilor legale.

Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 1 000 lei

instanța de fond a respins-o ca fiind neîntemeiată, fiind în imposibilitate de a aprecia

legătura cauzală între faptul examinării petiției adresate și daunelor, suferințelor psihice

pretinse de reclamant în raport cu răspunsul prezentat, lipsind propriul zis refuzul

examinării petiției adresate.

La 25 iunie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii din 22 iunie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la 30 iulie 2020 cu respectarea termenului

prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, Iurie Grecu a prezentat motivarea

apelului, solicitând constatarea inexistenței și nulității actului administrativ individual,

sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea

în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 4 000 lei (f.d.43-44).

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost emisă o

decizie nouă prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă (f.d.57, 58-66).

La 30 octombrie 2020 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 27

octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la 30 noiembrie 2020 Iurie Grecu a prezentat

motivarea recursului (f.d.73-74).

Prin decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

depus de Iurie Grecu, casată integral decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel

Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecată (f.d.92-99).

Prin decizia din 04 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, și emisă o soluție

nouă conform căreia s-a constatat îngrădirea accesului la informație admisă de Primăria

satului Ciuciulea, raionul Glodeni în privința lui Iurie Grecu exprimată prin

nefurnizarea informației la cererea nr. 6 din 09 ianuarie 2020.

A fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu

împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind îngrădirea accesului la

informație și repararea prejudiciului moral.

S-a obligat Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni să-i furnizeze lui Iurie

Grecu informația solicitată în cererea nr. 6 din 09 ianuarie 2020.

S-a încasat de la Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni în beneficiul lui Iurie

Grecu prejudiciul moral în sumă de 500 lei (f.d.112-115).

2

Rejudecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a reținut că instanța de fond

pripit a ajuns la concluzia de respingere a acțiunii, având în vedere că Iurie Grecu deși

nu a formulat nici o petiție (cerere privind accesul la informație), în sensul Codului

administrativ, în adresa Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, totuși reieșind din

faptul că răspunsul nr. 51 din 15 ianuarie 2020 presupus a fi expediat în adresa lui Grecu

Iurie, este semnat de către primarul Ilie Calistru și secretarul interimar al Consiliului

local Vera Boghiu și aplicată ștampila Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni,

rezultă că intimatul Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni a inițiat procedura

administrativă la petiția depusă de Iurie Grecu la 09 ianuarie 2020.

Astfel, având în vedere că autoritatea pârâtă nu a putut prezenta probe care ar

confirma recepționarea răspunsului primarului Ilie Calistru și secretarului consiliului

local Vera Boghiu nr. 51 din 15 ianuarie 2020, prin care în adresa lui Iurie Grecu a fost

expediată copia informației solicitată prin cererea nr. 6 din 09 ianuarie 2020, instanța

de apel a apreciat ca fiind întemeiată pretenția lui Iurie Grecu în partea recunoașterii

încălcării dreptului de acces la informație, constatând încălcarea dreptului accesului la

informație a lui Iurie Grecu de către Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni la

examinarea cererii nr. 6 din 09 ianuarie 2020.

În asemenea circumstanțe, odată ce s-a decis în privința temeinicia pretenției

privind constatarea încălcării dreptului accesului la informație a lui Iurie Grecu, prin

prisma art. 34 din Constituție, instanța de apel a ajuns la concluzia de a obliga Primăria

satului Ciuciulea, raionul Glodeni să-i furnizeze lui Iurie Grecu informația solicitată în

cererea nr. 6 din 09 ianuarie 2020.

Referitor la pretenția privind repararea în mod solidar a prejudiciului moral în

sumă de 8 000 lei din contul Primăriei satului Ciuciulea și primarului satului Ciuciulea,

instanța de apel a precizat că asemenea solicitare a fost înaintată în cadrul ședinței

instanței de apel, or însuși reclamantul în cererea de chemare în judecată a indicat în

calitate de pârât doar Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni, o cerere de

concretizare în vederea atragerii primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni la

materialele dosarului lipsește. Or, în conformitate cu art. 372 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a pârților, temeiul

sau obiectul acțiunii și nici nu pot fi înaintate noi pretenții.

Prin urmare, instanța de apel a conchis în privința temeiniciei parțiale acestei

pretenții, având în vedere că s-a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Grecu la accesul

la informație, prin nefurnizarea informației de către autoritatea publică, astfel fiind

dispusă încasarea din contul Primăriei satului Ciuciulea suma de 500 lei, care este

echitabilă suferințelor psihice suportate de către Grecu Iurie, or suma solicitată de

reclamant în mărime de 8 000 lei, este una exagerată și nejustificată.

La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 04

martie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.117).

Tot la 17 martie 2021, Iurie Grecu a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 04 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea parțială a deciziei

contestate în partea admiterii parțiale a pretenției privind repararea prejudiciului moral,

cu emiterea unei decizii noi de prin care să fie dispusă încasarea în mod solidar a sumei

de 8000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

3

În motivarea cererii de recurs, recurentul Iurie Grecu, și-a manifestat dezacordul

cu decizia instanței de apel considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost

emisă cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural,

nefiind elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Recurentul a criticat examinarea repetată a cererii de apel depusă la 30 iulie 2020,

menționând că instanța de apel s-a expus doar în privința unui subiect atras în proces

Primăria satului Ciuciulea în calitate de persoană juridică și a încasat cu titlu de

prejudiciu moral doar 500 lei, pe când urma să se expună și în privința pretențiilor

înaintate față de primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru, referitor la

obligațiile acestuia prevăzute la art. 10 alin. (1), art. 20 alin. (1) din Legea privind

statutul alesului local. În acest sens, considerând că instanța de apel, la rejudecarea

cauzei, nu a examinat complet și obiectiv circumstanțele cauzei în corespundere cu art.

26 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Recurentul a menționat că, atât primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie

Calistru, în calitate de autoritate publică, cât și instanța de apel, nu și-au onorat

obligațiile potrivit art. 21 alin. (1)-(3) din Codul administrativ.

La fel, a invocat încălcarea art. 6 CEDO, prin faptul că poziția părților implicate

în proces, nu a fost auzită, iar hotărârile adoptate sunt nemotivate.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 martie 2021.

La 12 martie 2021, Iurie Grecu a recepționat dispozitivul deciziei contestate, iar

la 15 aprilie 2021, a recepționat decizia motivată, fapt ce se confirmă prin avizele de

recepție, anexate la materialele dosarului (f.d.120, 130).

La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 04

martie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.117), tot la 17 martie 2021, a prezentat motivarea

recursului (f.d.118-119). Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus cu

respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 22 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depusă de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d.124).

Deși intimatul a recepționat copia recursului lui Iurie Grecu, până la data stabilită

pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții

Supreme de Justiție, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referință.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

4

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

5

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Svetlana Filincova

Victor Burduh

6