3ra-362/23 — contestarea actului administrativ

3ra-362/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-362/23

2-21125935-01-3ra-29032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de către Valeria Timotin, reprezentată de avocatul

Gheorghe Sclifos,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valeria Timotin împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Valeria Timotin și s-a menținut hotărârea din 27 aprilie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 23 august 2021, Valeria Timotin, reprezentată de avocatul Gheorghe Sclifos,

a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a atins vârsta de pensionare standard

de 57 ani la 27 august 2010. Concomitent, stagiul de cotizare total realizat efectiv până

la atingerea stagiului de pensionare constituie 37,5 ani, inclusiv, 28,8 ani înainte de 01

ianuarie 1999; 11,7 ani după 01 ianuarie 1999.

Conform deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru nr. 147 din

08 noiembrie 2010 privind acordarea pensiei, a fost stabilit cuantumul de 2 229,30 de

lei, un cuantum foarte mic, având în vedere stagiul de cotizare și cuantumul cotizațiilor

realizate efectiv.

1

Menționează că, datorită faptului că calcularea cuantumului pensiei implică

cunoștințe speciale, iar angajarea unui expert licențiat corespunzător care ar putea

verifica corectitudinea calculelor care au stat la baza stabilirii cuantumului la pensie

presupune cheltuieli enorme pentru ea (la caz 25 200 de lei), abia în vara anului 2020

a reușit să facă economiile necesare pentru angajarea unui expert judiciar în vederea

efectuării unui raport de expertiză extrajudiciară care să ofere răspunsul la întrebarea

care este cuantumul pensiei pentru limita de vârstă care urma a-i fi stabilit la data

îndeplinirii condițiilor de pensionare.

Astfel, a fost întocmit Raportul de expertiză nr. 10/20 din 21 decembrie 2020 de

către Biroul Individual de Expertiză Judiciară Ghimp Ina, iar concluzia din raport este

că cuantumul pentru limita de vârstă carе urma a fi stabilit, dnei Valeria Timotin, la

data îndeplinirii condițiilor de pensioare, constituie 2 807,40 lei.

Indică că, prin scrisoarea nr. T-434/21 din 19 martie 2021, Casa Națională de

Asigurări Sociale a prezentat modalitatea de calcularea a cuantumului pensiei pentru

limita de vârstă stabilit prin decizia nr. 147 din 08 noiembrie 2010.

Din analiza detaliată a Raportului de expertiză menționat în coraport cu calculul

prezentat de CNAS se atestă o diferență esențială la salariu mediu mediul lunar pe țară

(Sm), determinat pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de

pensionare și anume, CNAS a aplicat în calitate de salariu mediu mediul lunar pe țara

(Sm), determinat pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de

pensionare – suma de 2 747,60 de lei, iar Biroul Individual de Expertiză Judiciară

Ghimp Ina la efectuarea calculelor a aplicat salariu mediu mediul lunar pe țara (Sm),

determinat pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de

pensionare – suma de 4 051,30 de lei.

Relevă că, din înscrierile din carnetul de muncă și certificatul de salariu se atestă

cu certitudine că Valeria Timotin în perioada anului 2009 (an anterior anului de

pensionare) a fost angajată a ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, care desfășoară

conform statutului și nomenclatorului activități anexe și auxiliare de transport.

Indică că, accesarea simplă a Băncii de date statistice, ca date deschise pe pagina

web a Biroului Național de Statistică, atestă cu certitudine că salariu mediu lunar pe

țară (Sm), determinat pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior

anului de pensionare, ca parte componentă a calculului cuantumului pensiei, constituie

suma de 4 051,30 de lei și nici într-un caz suma de 2 747,60 de lei folosită de CTAS

sect. Centru la momentul stabilirii cuantumului pensiei.

Susține că, în asemenea circumstanțe se distinge cu certitudine, că calculul

cuantumului pensiei la momentul pensionării a fost greșit efectuat, anume din eroare

tehnică/umană la calificarea activităților economice și sectoare în care a activat Valeria

Timotin, o perioadă mult mai îndelungată decât un an până la pensionare.

Comunică că, a solicitat ca în decurs de 30 zile, să fie emis actul administrativ

individual favorabil și să fie săvârșit actul real favorabil anume prin emiterea unei

deciziei prin care să fie dispusă recalcularea cuantumului pensiei prin mărirea acesteia

de la suma de 2 229,30 de lei la suma de 2 807,40 lei la situația 27 august 2010, inclusiv

achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară începând cu data de 27 august 2010.

Notează că, prin scrisoarea nr. T-1019/21 din 17 iunie 2021, CNAS a refuzat în

recalcularea/reexaminarea pensiei cu trimitere la prevederile Hotărârii Guvernului nr.

2

864 din 29.12.1992, nr. 77 din 15.02.1994, nr. 843 din 10.09.1999, nr. 328 din

19.03.2008 și scrisoarea nr. 01-400 din 19 martie 2010 a Ministerului muncii,

protecției sociale și familiei, care se referă în principiu la salariu mediu lunar al unui

angajat din economia națională pentru anul 2009, utilizat pentru determinarea

coeficientului individual al pensionarului.

Consideră că, funcționarii CNAS au examinat superficial petiția înaintată, or

petiția se referă la aplicarea eronată a salariului mediu lunar pe țară (Sm), determinat

pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de pensionare, și

nici întru un caz la salariu mediu pe țară ca indicator ce se aplică la determinarea/

stabilirea coeficientului individual al pensionarului - K.

Menționează că, la stabilirea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă,

noțiunea de salariu mediu (lunar) pe țară se utilizează de două ori și conține două

semnificații diferite (anexa nr. 4 la Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de

asigurări sociale de stat, în vigoarea la momentul atingerii vârstei de pensionare și

anume versiune în vigoare din 10 august 2010, în baza modificărilor prin Lege nr.187

din 15.07.2010, MO 141-144/10.08.10), anume ca indicator separat Sm - salariul

mediu lunar pe țară, determinat pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul

anterior anului de pensionare, și ca indicator și anume salariu mediu pe țară ce se aplică

la determinarea/stabilirea coeficientului individual al pensionarului – K.

Afirmă că, atât Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale

de stat, cât și Hotărârea Guvernului nr. 328 din 19.03.2008 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat

tratează diferit noțiunea de salariului mediu mediul lunar pe țară (Sm), determinat

pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de pensionare și

salariul mediu pe țară ca indicator ce se aplică la determinarea/stabilirea coeficientului

individual al pensionarului K, în sensul în care legiuitorul a insistat că sunt noțiuni

diferite.

Indică referitor la Hotărârea Guvernului nr. 864 din 29.12.1992 cu privire la

perfecționarea modului de recalculare a pensiilor, menționată în răspuns, că

prevederile acesteia introduc modificări la Hotărârea Guvernului nr. 427 din

23.06.1992 cu privire la modul de recalculare a salariului mediu lunar, luat pentru

calcularea pensiilor și stabilirea unor noi mărimi ale pensiilor cetățenilor, și ține de fapt

în special de coeficientul K. Iar punctul citat de colaboratorii CNAS în răspuns, datele

statistice privind salariile medii pe țară pentru fiecare lună a anului, vizează, în special,

mărimea salariilor medii lunare pe țară necesare pentru calcularea coeficientului – K,

coeficientul – Sm ca salariului mediu lunar pe țară, determinat pentru fiecare categorie

de beneficiari, pentru anul anterior anului de pensionare, sunt coeficienți diferiți și

noțiuni tratate diferit de legiuitor.

Menționează că, în esență nu poate fi aplicată o oricare hotărâre de Guvern în

condițiile în care aceasta a fost aprobată în anul 1993 în defavoarea Legii aprobate în

anul 1998 cu modificările din 2010, or acest fapt este contrar principiului supremației

juridice a legii organice în coraport cu Hotărârea Guvernului.

Atestă că, prin cererea prealabilă a solicitat anularea deciziei de refuz în

recalcularea/reexaminarea dreptului la pensie, decizie expusă prin scrisoarea nr. T-

1019/21 din 17 iunie 2021, emiterea actului administrativ favorabil și săvârșirea actului

real favorabil anume prin emiterea unei decizii prin care să fie dispusă recalcularea

3

cuantumului pensiei prin mărirea acesteia de la suma de 2 229,30 lei la suma de 2

807,40 lei la situația 27 august 2010, cu achitarea diferenței pensiei recalculate în

raport cu pensia primită pentru perioada anterioară începând cu data de 27 august 2010.

Notează că, la 30 iulie 2021 CNAS a expediat scrisoarea nr. T-1369/21 din 29

iulie 2021 ca răspuns la cererea prealabilă, prin care a menținut decizia de refuz în

recalcularea/reexaminarea dreptului la pensie.

Consideră că, CNAS nu a luat în considerare toate faptele relevante speței la

examinarea cererii prealabile, din care considerente cere și anularea deciziei de refuz

în satisfacerea cererii prealabile.

Reclamanta Valeria Timotin a solicitat anularea deciziei de refuz, expusă în

scrisoarea nr. T-1019/21 din 17 iunie 2021; anularea deciziei de refuz, expusă în

scrisoarea nr. T-1369/21 din 29 iulie 2021 și obligarea emiterii actului administrativ

privind recalcularea cuantumului pensiei prin mărirea acesteia de la suma de 2 229,30

de lei la 2 807,40 lei la situația din 27 august 2010, cu achitarea diferenței pensiei

recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară începând cu data de

27 august 2010.

Prin hotărârea din 27 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea depusă de Valeria Timotin, ca neîntemeiată (f.d. 89, 96-104).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 06 mai 2022, Valeria Timotin,

reprezentată de avocatul Gheorghe Sclifos, a depus apel împotriva hotărârii din 27

aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 94-95), iar, la 01 august

2022, Valeria Timotin, reprezentată de avocatul Gheorghe Sclifos, a prezentat Curții

de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, motivarea apelului (f.d. 111-

120).

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea de apel declarată de Valeria Timotin prin intermediul avocatului

Gheorghe Sclifos și s-a menținut hotărârea din 27 aprilie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 156, 157-161).

La 01 decembrie 2022, Valeria Timotin, reprezentată de avocatul Gheorghe

Sclifos, a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, recurs

nemotivat împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la

06 aprilie 2023 a prezentat în mod electronic Curții Supreme de Justiție motivarea

recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate

și a hotărârii din 27 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea

unei decizii noi, prin care să fie admisă acțiunea (f.d. 103, 104, 168, 169-180).

În motivarea recursului a invocat că temeiurile de drept constituie prevederile art.

432 alin. (1), (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, având în vedere că la

examinarea în procedura de recurs secțiunea II a cauzelor în contencios administrativ

se aplică direct prevederile Codului de procedură civilă, inclusiv cu referire la

temeiurile de declarare a recursului.

A menționat că, instanța de apel menținând soluția primei instanțe, nu a verificat

efectiv legalitatea și temeinicia cerințelor apelantului Valeria Timotin, limitându-se la

preluarea formală a concluziilor instanței de fond, a respins apelul acesteia, ignorând

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, care sunt evidente, lăsând fără nici o

apreciere argumentele invocate și probele administrate în susținerea acțiunii.

4

Faptul preluării formale a concluziilor instanței de fond de către instanța de apel,

indică la examinarea superficială a cauzei, deoarece prezintă relevanță și folosirea

criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, rezultând din

specificul acestui și care presupune în sine lămurirea completă și pe bază de dovezi

certe, pertinente și concludente a situației de fapt și de drept. Or, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului în practica sa constantă subliniază rolul pe care motivarea unei

hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 § 1 CEDO și arată că dreptul la un proces

echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinate

de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al

mijloacelor, argumentelor și elementelor de a proba sau cel puțin de a le aprecia.

Prin urmare, se conchide că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod

incomplet, evaziv, de fapt fără a soluționa fondul cauzei preluând doar argumentele

instanței de fond, iar în consecință soluția instanței de apel, nu întrunește condițiile

unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO.

Remarcă recurenta că la examinarea cauzei au fost ignorate normele procedurale:

art. 195, 219 alin. (1), (3) din Codul administrativ, art. 239, 240 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, și anume prevederile legale enunțate impun în mod expres, obligația

instanței să verifice circumstanțele și raporturile juridice invocate, fiind obligată să

verifice legalitatea actului administrativ în întregul lui și să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate de către reclamant.

Menționează că Legea nr. 156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări

sociale de stat, cât și Hotărârea de Guvern nr. 328 din 19.03.2008 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat

tratează diferit noțiunea de Salariul Mediu mediul lunar pe țară (Sm), determinat

pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de pensionare și

salariu mediu pe țară ca indicator ce se aplică la determinarea/stabilirea coeficientului

individual al pensionarului – K în sensul în care legiuitorul a insistat că sunt noțiuni

diferite cu aplicabilitate diferită. Astfel, concluzia instanței de fond precum că,

legiuitorul și pe cale de consecință legislația Republicii Moldova nu diferențiază

coeficienții „Sm” și „K” sunt bazate pe interpretarea eronată a legislației. Aceleași

diferențe majore între coeficienții „Sm” și „K” sunt stabilite și de Casa Națională de

Asigurări Sociale prin Scrisoarea nr. T434/21 din 19 martie 2021, prin care a prezentat

modalitatea de calculare a cuantumului pensiei pentru limita de vârstă stabilită prin

Decizia nr. 1477 din 08 noiembrie 2010, or nu este sens să diferențiezi coeficienții dacă

nu există diferențe între acestea.

Reiterează că diferențele esențiale dintre coeficienți pot fi deduse și din

prevederile pct. 4 al Hotărârii Guvernului nr. 328 din 19.03.2008 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat,

în vigoare până la 24 martie 2017. Totodată reieșind din prevederile pct. 35 din

Regulamentul enunțat, consideră că concluzia instanței de apel precum că la

determinarea coeficientului Sm – era stabilit doar pentru 2 categorii de beneficiari:

agricultori și alți beneficiari de pensie pentru limită de vârstă, nu are un suport juridic

cu referire la norma materială, or este lesne de înțeles că sunt determinate două

categorii anume pentru determinarea coeficientului K.

Susține recurenta că, potrivit anexei la modul de corectare a salariului mediu

lunar, stabilit la fixarea și recalcularea pensiilor în cazul majorării mărimilor lor

5

minime, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 864 din 29.12.1992, datele statistice

privind salariile medii pe țară pentru fiecare lună a anului în curs și din anii următori

se aduc la cunoștința direcțiilor teritoriale de protecție socială de către ministerul

muncii și protecției sociale în termen de cinci zile de la publicarea de către

departamentul de stat pentru statistică a dării de seamă privind retribuirea muncii.

Astfel, reiterează certitudinea juridică bazată pe norma materială că, instanța de

fond cât și Curtea de Apel Chișinău au interpretat eronat legea materială, or Hotărârea

Guvernului nr. 864 din 29.12.1992 cu privire la perfecționarea modului de recalculare

a pensiilor și Modul de corectare a salariului mediu lunar, stabilit la fixarea și

recalcularea pensiilor în cazul majorării mărimilor lor minime, se referă la stabilirea

K – coeficientul individual al pensionarului și sub nici o formă la coeficientul Sm –

salariul mediu lunar pe țară, determinat pentru fiecare categorie de beneficiari pentru

anul anterior anului de pensionare.

Interpretarea corespunzătoare și sistemică a normei materiale indică direct asupra

faptului că, Scrisoarea nr. 01-400 din 19 martie 2010 a Ministerului muncii, protecției

sociale și familiei prin care a comunicat Casei Naționale de Asigurări Sociale că,

salariul mediu lunar al unui angajat din economia națională pentru anul 2009 a

constituit 2 747,6 lei, dar în agricultură 1 468,9 lei, se referă la determinarea K –

coeficientul individual al pensionarului.

Pe cale de consecință, coeficientului Sm – salariul mediu lunar pe țară, determinat

pentru fiecare categorie de beneficiari pentru anul anterior anului de pensionare – la

caz, constituie suma de 4 051,30 de lei determinat conform salariului mediul lunar al

unui salariat din Activități anexe și Auxiliare de transport; activități ale agențiilor de

turism în anul 2009.

Indică că, instanțele ierarhic inferioare nu au motivat sub nici o formă respingerea

probei invocate de către Valeria Timotin și anume a Raportului de Expertiză nr. 10/20

din 21 decembrie 2020 efectuat de către Biroul Individual de Expertiză Judiciară

„Ghimp Ina”, inclusiv a fost respins și demersul de audiere a expertului în cadrul

ședinței de judecată, practică contrară principiilor unui proces echitabil garantat de

Convenție prin art. 6, or expertul este o persoană cu competențe corespunzătoare,

raportul său reprezintă în sine o probă, iar partea nu a primit un răspuns clar de ce

acesta nu a fost luat în considerație în condițiile în care expertul nu a fost audiat iar

toate demersurile de audiere au fost respinse fără o motivare clară.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III-a „Procedura

contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul

administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de

recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie

2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă

care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

6

conform prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 noiembrie

2022, iar la 01 decembrie 2022 Valeria Timotin, reprezentată de avocatul Gheorghe

Sclifos a depus cererea de recurs nemotivată (f.d. 103, 104-105).

Totodată, decizia motivată din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată părților la proces la 14 martie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 167).

La data de 06 aprilie 2023, Valeria Timotin, reprezentată de avocatul Gheorghe

Sclifos a depus recursul motivat împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău (f.d.168, 169-180).

Astfel, recursul depus de către Valeria Timotin, reprezentată de avocatul

Gheorghe Sclifos împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

este în termen.

La 07 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei,

copia recursului depus de către Valeria Timotin, reprezentată de avocatul Gheorghe

Sclifos cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 183), însă părțile la

proces nu și-au valorificat dreptul său procedural și nu au depus referință.

Prin încheierea din 09 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de către Valeria Timotin, reprezentată de avocatul Gheorghe Sclifos a fost numit

pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d. 188).

După cum s-a menționat supra, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare

din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III-a „Procedura contenciosului administrativ”,

Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul administrativ.

Completul de judecată reține că, Valeria Timotin, reprezentată de avocatul

Gheorghe Sclifos a depus cererea de recurs inițială la 01 decembrie 2022, iar partea

motivată la 06 aprilie 2023, în baza temeiurilor existente până la modificările operate

prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

Astfel, conform art. 247 din Codul administrativ, până la modificările operate prin

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă

de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

7

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, în urma

examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de

judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată

să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea

omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de

stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea

în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din

09 decembrie 1994 §27).

Din materialele cauzei și a dosarului administrativ rezultă că, prin decizia privind

acordarea pensiei a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Centru nr. 147 din 08

noiembrie 2010, Valeria Timotin începând cu 27 august 2010, este beneficiară de

pensie pentru limită de vârstă stabilită în cuantum de 2229,30 de lei (f.d. 12).

La 01 martie 2021 Valeria Timotin a înaintat cererea nr. T-434/21 privind

recalcularea cuantumului pensiei prin mărirea acesteia de la suma de 2229,30 de lei la

2807,40 lei, începând cu 27 august 2010, inclusiv achitarea diferenței pensiei

recalculate (f. 1-2, dosar administrativ).

La baza solicitării sale Valeria Timotin a prezentat raportul de expertiză nr. 10/20

din 21 decembrie 2020, executat de Biroul Individual de Expertiză Judiciară Ghimp

Ina, potrivit căruia cuantumul pensiei pentru limită de vârstă ce urma a fi stabilit dnei

8

Valeria Timotin la data îndeplinirii condițiilor de pensionare constituia 2807,40 lei

(f.d.16-40, f. 10-20, dosar administrativ).

Conform notei de informare din 09 februarie 2021 cu privire la indexarea și

valorizarea pensiei pentru limită de vârstă care i-a fost stabilită dnei Valeria Timotin,

prin decizia CTAS nr. 147 din 08 noiembrie 2010, în cuantum de 2229,30 lei, începând

cu 27 august 2010 prezentată de expertul Ina Ghimp, modul de valorizare al pensiei

pentru limită de vîrstă stabilită beneficiarului, începând cu 27 august 2010, în cuantum

de 2229,30 de lei, corespunde întru totul prevederilor legale. Concomitent, rezultatele

obținute în urma examinărilor efectuate, atestă faptul că, în cazul în care cuantumul

pensiei pentru limită de vârstă stabilit beneficiarului la data îndeplinirii condițiilor de

pensionare ar constitui 2807,40 lei, mărimea pensiei în plată după valorizare ar fi mai

mare cu 982,43 lei. (f. 30-34, dosar administrativ).

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-434/21 din 10 martie

2021, s-a menționat că, pensia dnei Timotin Valeria a fost calculată conform anexei 4

a Legii nr. 156/1998, fiindu-i prezentate formulele și calculele corespunzătoare (f.d.

41-43, f. 3-5, dosar administrativ)

La 21 mai 2021, Valeria Timotin și avocatul acesteia Gheorghe Sclifos a înaintat

Casei Naționale de Asigurări Sociale cererea nr. T-1019/21, solicitând emiterea actului

administrativ individual favorabil privind recalcularea cuantumului pensiei prin

mărirea acesteia de la suma de 2229,30 de lei la suma de 2807,40 lei, începând cu 27

august 2010, inclusiv achitarea diferenței pensiei recalculate (f. 6-8, dosar

administrativ).

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-1019/21 din 17 iunie

2021, a fost respinsă cererea de recalculare a cuantumului pensiei stabilite la 27 august

2010, menționând că pensia dnei Valeria Timotin a fost calculată în strictă

conformitate cu prevederile legislației în vigoare și temei de a revedea cuantumul ei

nu sunt (f.d. 48-49, f. 35-36, dosar administrativ).

La 15 iulie 2021 reprezentantul Valeriei Timotin, avocatul Gheorghe Sclifos, a

înaintat cerere prealabilă nr. T-1369/21, solicitând anularea deciziei de refuz în

recalcularea/reexaminarea dreptului la pensie, expusă prin răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. T-1019/21 din 17 iunie 2021 și emiterea deciziei privind

recalcularea cuantumului pensiei prin mărirea acesteia de la suma de 2229,30 de lei la

2807,40 lei, începând cu 27 august 2010, inclusiv achitarea diferenței pensiei

recalculate (f.d. 50-54, f. 38-40, dosar administrativ).

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-1369/21 din 29 iulie

2021 s-a respins cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată, fiind informați despre

posibilitatea de a-l contesta în termen de 30 de zile în instanța de contencios

administrativ (f.d. 55-56, f. 44-45, dosar administrativ).

La 23 august 2021, Valeria Timotin, reprezentată de avocatul Gheorghe Sclifos,

a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea deciziei de refuz,

expusă în scrisoarea nr. T-1019/21 din 17 iunie 2021; anularea deciziei de refuz,

expusă în scrisoarea nr. T-1369/21 din 29 iulie 2021 și obligarea emiterii actului

administrativ privind recalcularea cuantumului pensiei prin mărirea acesteia de la suma

de 2 229,30 de lei la 2 807,40 lei la situația din 27 august 2010, cu achitarea diferenței

pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară începând cu

9

data de 27 august 2010 (f.d. 4-10).

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani

prin hotărârea din 27 aprilie 2022 a respins acțiunea depusă de Valeria Timotin, ca

fiind neîntemeiată (f.d. 89, 96-104).

Curtea de Apel Chișinău judecând apelul declarat de Valeria Timotin, prin

intermediul avocatului Gheorghe Sclifos, prin decizia din 22 noiembrie 2022 a apreciat

ca fiind legală și întemeiată hotărârea primei instanțe, considerând necesar de a

respinge apelul declarat și a menține hotărârea din 27 aprilie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 156, 157-161).

Această concluzie este considerată de către completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție întemeiată și urmează a fi menținută.

În continuare, completul de judecată notează că potrivit art. 53 alin. (1) al Legii

privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14.10.1998 (în vigoare la momentul

stabilirii pensiei), pensia pentru limită de vârstă se determină prin cumularea

drepturilor la pensie din perioada anterioară și cea posterioară intrării în vigoare a

prezentei legi. Formula de calcul a pensiei în aceste cazuri este redată în anexa nr. 4,

parte integrantă a prezentei legi.

Conform anexei nr. 4 la Legea nr. 156/1998, (2) pensia pentru perioada anterioară

intrării în vigoare a prezentei legi se calculează după următoarele formule 1) pentru

lucrătorii din agricultură: Pv = Pm1 + 0,005 × Vt × Sm × K; 2) pentru alți beneficiari

de pensii pentru limită de vîrstă: Pv = Pm2 + 0,005 × Vt × Sm × K, în care: Pv –

cuantumul pensiei; Pm1 – mărimea minimă de calcul a pensiei pentru limită de vîrstă

pentru lucrătorii din agricultură; Pm2 – mărimea minimă de calcul a pensiei pentru

limită de vîrstă pentru alți beneficiari ai acestei pensii; Vt – stagiul de cotizare realizat

în întreaga perioadă a activare; Sm – salariul mediu lunar pe țară, determinat pentru

fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de pensionare, iar în cazul

stabilirii pensiei în perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 martie inclusiv – salariul mediu

lunar pe țară din care s-au plătit contribuțiile pentru anul anterior anului precedent

anului de pensionare; K – coeficientul individual al pensionarului, calculat conform

alin. (3).

Potrivit pct. 4 al Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire

la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat nr. 328 din 19.03.2008, în

vigoare până la 24.03.2017, în cazul în care cuantumul pensiei pentru limită de vîrstă

se calculează pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii privind pensiile,

adică pînă la 1 ianuarie 1999, pentru calcularea cuantumului pensiei se ia în considerare

venitul asigurat pentru oricare 60 de luni consecutive (indiferent de durata întreruperii

în muncă) din ultimii 15 ani de muncă înainte de intrarea în vigoare a Legii privind

pensiile și se calculează cu aplicarea formulelor: b) pentru alți beneficiari de pensie

pentru limită de vîrstă: Pv = 125 + 0,005 × Vt × Sm × K ; în care: Pv – cuantumul

pensiei calculate din venitul asigurat, realizat înainte de 1 ianuarie 1999; 110, 125 –

suma fixă minimă garantată de stat, dacă se confirmă stagiul de cotizare complet. În

cazul stagiului de cotizare incomplet, minimul garantat în sumă fixă se stabilește

proporțional stagiului de cotizare confirmat; 0,005 – costul unui an de cotizare realizat

înainte de 1 ianuarie 1999; Sm – salariul mediu lunar pe țară, determinat pentru fiecare

categorie de beneficiari pentru anul anterior anului de pensionare, iar în cazul stabilirii

pensiei în perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 martie inclusiv – salariul mediu lunar pe

10

țară din care s-au plătit contribuțiile pentru anul anterior anului precedent anului de

pensionare; Vt – stagiul de cotizare total realizat în întreaga perioadă de activitate,

exprimat în ani, cu o precizie de pînă la o unitate după virgulă; K – coeficientul

individual al pensionarului, determinat în modul prevăzut la punctul 35 din prezentul

Regulament.

Conform pct. 34-37 din Regulamentul enunțat, venitul asigurat aplicat la

calcularea pensiei, realizat anterior intrării în vigoare a Legii privind pensiile (înainte

de 1 ianuarie 1999), este venitul asigurat (salariul), actualizat prin intermediul

coeficientului individual al pensionarului, în formulele de calcul, în care venitul

asigurat are semnificația Sm × K. La determinarea coeficientului individual (K) se ia

în considerare venitul asigurat real, acumulat anterior datei de 1 ianuarie 1999.

Coeficientul individual al pensionarului reprezintă raportul dintre suma salariului

pentru oricare 60 de luni consecutive (indiferent de durata întreruperii în muncă), din

ultimii 15 ani de muncă anteriori intrării în vigoare a Legii privind pensiile, și suma

salariului mediu pe țară pentru aceeași perioadă și se ia în calcul mărimea lui ce nu

depășește 5,0. Mărimile salariului mediu lunar pe țară, în economia națională și în

agricultură, aplicate la calcularea coeficientului individual al pensionarului, se expun

în anexa la prezentul Regulament. În cazul în care perioada din care urmează a fi

determinat coeficientul individual al pensionarului este mai mică de 60 de luni de

cotizare, coeficientul individual se determină reieșind din timpul real lucrat și se ia în

calcul în mărimea ce nu depășește 2,0. Coeficientul individual se determină cu o

precizie de pînă la 5 unități după virgulă.

În venitul asigurat, realizat anterior datei implementării evidenței individuale, se

includ toate tipurile de remunerare a muncii, premiile și alte plăți asigurate, din care s-

au plătit contribuțiile de asigurări sociale de stat, inclusiv toate tipurile de remunerare

a muncii colhoznicilor în gospodăriile colective, plata în natură.

Toate tipurile de remunerare a muncii, premiile și alte plăți asigurate din care au

fost achitate contribuțiile de asigurări sociale de stat, care urmează a fi incluse în

venitul asigurat pentru calcularea pensiei, se iau în considerare indiferent de numărul

lor, dacă sînt plătite pentru perioada ce se ia în calcul. La calcularea pensiei se iau în

considerare sumele recalculate ale salariului, în conformitate cu legislația privind

salarizarea, pentru perioada anticipată stabilirii pensiei

Potrivit anexei la modul de corectare a salariului mediu lunar, stabilit la fixarea și

recalcularea pensiilor în cazul majorării mărimilor lor minime, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 864 din 29.12.1992, datele statistice privind salariile medii pe țară

pentru fiecare lună a anului în curs și din anii următori se aduc la cunoștința direcțiilor

teritoriale de protecție socială de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale în termen

de cinci zile de la publicarea de către Departamentul de Stat pentru Statistică a dării de

seamă privind retribuirea muncii.

La caz, potrivit scrisorii nr. 01-400 din 19 martie 2010, Ministerul muncii,

protecției sociale și familiei a comunicat Casei Naționale de Asigurări Sociale că,

salariul mediu lunar al unui angajat din economia națională pentru anul 2009 a

constituit 2747,6 de lei, dar în agricultură 1468,9 de lei (f.d. 50, f. 37, dosar

administrativ).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, constată că

instanța de apel corect a respins ca neîntemeiate alegațiile recurentei precum că,

11

potrivit Raportului de expertiză nr. 10/20 din 21 decembrie 2020, cuantumul pentru

limită de vârstă care urma a fi stabilit Valeriei Timotin la data îndeplinirii condițiilor

de pensionare, constituie 2807,40 lei. Or, potrivit pct. 4 al Hotărârii Guvernului pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări

sociale de stat nr. 328 din 19.03.2008, în vigoare până la 24.03.2017 și anexei nr. 4

pct. (2) la Legea nr. 156/1998, pensia pentru perioada anterioară intrării în vigoare a

prezentei legi se calculează după următoarele formule: 2) pentru alți beneficiari de

pensii pentru limită de vîrstă: Pv = Pm2 + 0,005 × Vt × Sm × K, în care: Sm – salariul

mediu lunar pe țară, determinat pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul

anterior anului de pensionare, iar în cazul stabilirii pensiei în perioada de la 1 ianuarie

pînă la 31 martie inclusiv – salariul mediu lunar pe țară din care s-au plătit contribuțiile

pentru anul anterior anului precedent anului de pensionare.

Subsidiar, conform anexei la modul de corectare a salariului mediu lunar, stabilit

la fixarea și recalcularea pensiilor în cazul majorării mărimilor lor minime, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 864 din 29.12.1992, datele statistice privind salariile

medii pe țară pentru fiecare lună a anului în curs și din anii următori se aduc la

cunoștința direcțiilor teritoriale de protecție socială de către Ministerul Muncii și

Protecției Sociale în termen de cinci zile de la publicarea de către Departamentul de

Stat pentru Statistică a dării de seamă privind retribuirea muncii.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că, pensia pentru limită de vârstă a

Valeriei Timotin, începând cu 27 august 2010 a fost calculată în mărime de 2229,30 lei

lunar în strictă conformitate cu prevederile legislației de pensionare aplicate unitar la

stabilirea și calcularea pensiilor, nefiind stabilite careva circumstanțe care ar constitui

temei de a revizui cuantumul calculat.

Or, instanța relevă cu certitudine că mărimile salariului mediu lunar pe țară se

regăsesc și în anexa nr. 3 al Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor

și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017, în corespundere cu care sunt determinați

coeficienții de valorizare a venitului asigurat utilizați la valorizarea venitului asigurat

pentru calcularea pensiei.

În context, Completul de judecată specifică că, Sm – salariul mediu lunar pe țară,

determinat pentru fiecare categorie de beneficiari, pentru anul anterior anului de

pensionare – 2009 constituie 2747,60 lei, fapt indicat atât în scrisoarea Ministerul

muncii, protecției sociale și familiei nr. 01-400 din 19 martie 2010, cât și potrivit anexei

nr. 3 al Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de

confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 165/2017.

Potrivit anexei nr. 4 la Legea nr. 156/1998, (2) pensia pentru perioada anterioară

intrării în vigoare a prezentei legi se calculează după următoarele formule: 1) pentru

lucrătorii din agricultură; 2) pentru alți beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă.

La caz, potrivit Legii nr. 156/1998 instanța relevă că, la data stabilirii pensiei

Valeriei Timotin, salariul mediul lunar pe țară era stabilit doar pentru două categorii de

beneficiari: agricultori și alți beneficiari de pensie pentru limită de vârstă, și nu pentru

fiecare domeniu de activitate în parte, fapt ce reiese și din scrisoarea Ministerului

muncii, protecției sociale și familiei nr. 01-400 din 19 martie 2010.

12

Completul de judecată, reține și răspunsul nr. T-434/21 din 10 martie 2021 și nr.

T-1019/21 din 17 iunie 2021, prin care Casa Națională de Asigurări Sociale a informat

că cererea de reexaminare a pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea

pensiei, depusă în formă electronică la 25 februarie 2021, pensia dnei Timotin Valeria

a fost reexaminată conform formulelor de calcul în vigoare de la 01 aprilie 2017 pe

baza venitului mediul lunar asigurat valorizat de 33 930,68 de lei, luând în considerare

stagiul total de cotizare de 47,7 ani, cuantumul căreia constituie după indexare de la 01

aprilie 2021– 22 699,61 lei lunar, legitim (f. 3-5, 35-36, dosar administrativ).

Corespunzător, instanța de apel corect a dedus că în condițiile speței, acțiunea

depusă de Valeria Timotin este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, pensia pentru limită

de vârstă a recurentei, începând cu 27 august 2010 a fost calculată în mărime de

2229,30 lei lunar în strictă conformitate cu prevederile legislației de pensionare

aplicate unitar la stabilirea și calcularea pensiilor, nefiind stabilite careva circumstanțe

care ar constitui temei de a revizui cuantumul calculat.

În conjunctura dată, instanța de recurs menționează că nu poate fi reținut Raportul

de expertiză nr. 10/20 din 21 decembrie 2020, prezentat de către Valeria Timotin drept

temei de recalculare a cuantumului pensiei, acesta fiind irelevant cazului, or legislația

prevede modalitatea și procedura strictă de stabilire și calculare a pensiilor

solicitanților.

Așa fiind, completul de judecată consideră soluția instanței de apel, ca fiind legală

și întemeiată, nefiind constatate careva încălcări la examinarea cauzei în ordine de apel,

iar criticile formulate de către recurentă în susținerea netemeiniciei deciziei contestate

sunt apreciate ca fiind nefondate.

Completul de judecată consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania

(Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)

(Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentei nu

constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai sus

și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de

către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea

normelor de drept material și procedural.

În context, instanța de recurs menționează, că argumentele recursului, coincid cu

argumentele Valeriei Timotin indicate în cererea de chemare în judecată, cât și cererea

de apel, cărora atât instanța de fond, cât și instanța de apel le-a dat o apreciere

corespunzătoare.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CEDO

și anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde

Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și restul argumentelor

invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

13

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele de drept material,

decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt

nejustificate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Valeria Timotin, reprezentată de avocatul

Gheorghe Sclifos.

Se menține decizia 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Valeria Timotin împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

14