3ra-413/23 — Anularea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-413/23 (2-22062201-01-3ra-11042023) Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca Î N C H E I E R E 17 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Danila Denis, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Danila Denis împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului de constatare, împotriva hotărârii din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 04 mai 2022, Danila Denis a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea Actului de constatare nr.162/04 din 31 martie 2022, emis de inspectorul principal de integritate Ada Griciuc, prin care s-a constatat lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către Rodica Iurii-Bobeica, inspector superior în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și obligarea examinării sesizării, cu emiterea actului administrativ defavorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 21 februarie 2022, a depus cerere în adresa Serviciului Fiscal de Stat, prin care a comunicat că dna Rodica Iurii-Bobeica ar fi încălcat regimul juridic al incompatibilităților în cazul în care, concomitent cu exercitarea funcției publice, deține calitatea de administrator și fondator al GȚ „Iurii Bobeica Rodica”, desfășurând activitate de întreprinzător, incompatibilă cu funcția deținută.

Astfel, Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017 și în temeiul art. 7 alin. (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132 din 17.06.2016, a remis spre examinare, conform competenței, cererile nr. 130-p din 21 februarie 2022, nr. 140-p din 23 februarie 2022 și nr. 141-p din 24 februarie 2022 (parvenită prin intermediul Ministerului Finanțelor - nr. D-132/22 din 22 februarie 2022) pe marginea cazului de nerespectare a regimului juridic al incompatibilităților, admis de către dna Rodica Iurii-Bobeica, angajata Serviciului Fiscal de Stat.

La 14 ianuarie 2022, de către inspectorul principal de integritate Ada Griciuc a fost întocmit procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 42/02, prin care s-a dispus inițierea procedurii de control privind respectarea regimului juridic al 1 incompatibilităților de către dna Rodica Iurii-Bobeica, inspector superior în cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, informarea dnei Rodica Iurii- Bobeica despre inițierea procedurii de control, fiindu-i explicate drepturile și obligațiile prin prisma prevederilor art. 32 al Legii nr.132/2016, și informarea petiționarului în modul stabilit de lege. La 24 martie 2022, reclamantul a depus cerere către Autoritatea Națională de Integritate cu privire la informarea despre stadiul soluționării și rezultatul procedurii de control (actul de constatare) al incompatibilităților admise de către dna Rodica Iurii-Bobeica, inspector superior în cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău. Reclamantul nu a primit o copie a actului de constatare, și abia la 20 aprilie 2022, în adresa sa a fost expediat răspunsul prin care a fost informat despre stadiul soluționării și rezultatul procedurii de control, fiindu-i comunicat că, pe site-ul oficial al instituției, a fost publicat Actul de constatare nr.162/04 din 31 martie 2022, emis de către inspectorul principal de integritate Ada Griciuc, prin care s-a constatat lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către dna Rodica Iurii- Bobeica, inspector superior în cadrul Serviciului Fiscal de Stat.

Reclamantul consideră că Actul de constatare nr.162/04 din 31 martie 2022, emis de către inspectorul principal de integritate Ada Griciuc, este unul neîntemeiat și contrar normelor de drept material și procedural în partea constatării lipsei încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către dna Rodica Iurii-Bobeica, inspector superior în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, acesta fiind pasibil anulării din motivele ce urmează. Astfel, conform art. 25 din Legea nr.132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, funcționarul public nu este în drept să desfășoare activitate de întreprinzător, cu excepția calității de fondator al societății comerciale.

Totodată, Recomandarea nr. R (2000) 10 a Comitetului Miniștrilor Statelor Membre privind codurile de conduită pentru funcționarii publici la art. 15 prevede că funcționarul public nu are dreptul să se ocupe de nicio activitate sau tranzacție și nici să ocupe vreun post sau funcție, remunerată sau nu, incompatibilă cu buna exercitare a funcțiilor sale publice sau care aduce prejudiciu acestora. Atunci când nu-i este clar dacă o activitate este compatibilă, el sau ea trebuie să ceară părerea superiorului. Sub rezerva legislației aplicabile, funcționarul public este dator să informeze și să obțină aprobarea angajatorului său în funcția publică înainte de a exercita anumite activități, remunerate sau nu, sau de a accepta anumite posturi sau funcții, oricare ar fi ele, exterioare postului său în cadrul funcției publice.

Funcționarul public trebuie să se conformeze oricărei obligații legale de declarare a filiației sau apartenenței la organizații susceptibile de a dăuna funcției sale sau bunei practici funcțiunilor sale ca agent.

Reclamantul a subliniat că, din materialele prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, prin răspunsul nr.26-04/1-43/6299 din 01 februarie 2022, rezultă că subiectul controlului activează în cadrul organelor fiscale din anul 2010, cu suspendarea raporturilor de serviciu pentru perioada de îngrijire a copilului și reîncadrare în funcție prin ordinul nr.968-p din 08 septembrie 2018. Totodată, prin ordinul nr.2706- p din 31 decembrie 2021, subiectul controlului a fost transferată în funcția de inspector superior în cadrul Direcției generale conformare a Serviciului Fiscal de Stat, funcție exercitată la data efectuării prezentei proceduri de control și care denotă 2 deținerea calității de subiect al declarării, conform art. 3 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 133/2016.

În accepțiunea art. 16 din Legea 133/2016, subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în cazul în care, pe lângă funcția publică sau de demnitate publică, deține/exercită simultan o altă funcție, calitate sau activitate, fapt care este interzis prin Constituția Republicii Moldova și/sau prin alte acte legislative. Mai mult, regimul juridic al incompatibilităților, aplicabil funcționarului public, este reglementat de Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Potrivit art. 25 alin. (21) din legea menționată, funcționarul public nu este în drept să desfășoare activitate de întreprinzător, cu excepția calității de fondator al societății comerciale, iar potrivit art. 25 alin. (6) din aceeași lege, funcționarul public este destituit din funcție, dacă nu a eliminat situația de incompatibilitate pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia.

Respectiv, întru stabilirea elementelor constitutive ale stării de incompatibilitate specifice obiectului supus controlului, inspectorul de integritate urmează să rețină prevederile legale statuate la art. 245 alin. (1)-(2) din Codul civil, potrivit căruia, societate comercială este organizația comercială cu capital social constituit din participațiuni ale membrilor (asociaților). Patrimoniul creat din aportul asociaților și cel dobândit de societatea comercială în proces de activitate, aparține acesteia cu drept de proprietate. În cazurile prevăzute de prezentul cod, societatea comercială poate fi fondată de o singură persoană. Societatea comercială poate fi constituită doar sub formă de societate în nume colectiv de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată și de societate pe acțiuni.

De asemenea, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-juridice: a) întreprindere individuală; b) societate în nume colectiv; c)societate în comandită; d) societate pe acțiuni; e) societate cu răspundere limitată; f) cooperativă de producție; g) cooperativă de întreprinzător; h) întreprindere de arendă; i) întreprindere de stat și întreprindere municipală.

În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), gospodăria țărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei țărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole. Reclamantul a menționat că, prin răspunsul din 24 martie 2022, Primăria sat.

Milești, r-l Nisporeni, a informat că, la 25 septembrie 2017, sub nr. 503649870, în Registrul de evidență a fost înregistrată Gospodăria Țărănească „Iurii-Bobeica Rodica”, IDNO 38144716. Suplimentar, potrivit documentului nr.1588 din la 01 martie 2022, GȚ „Iurii- Bobeica Rodica”, pentru perioada 2018-2021, confirmă că gospodăria a desfășurat activitate, înregistrând venituri anuale din vânzări: în anul 2018 – 162 082 lei, în anul 2020 – 55 791 lei, iar pentru anul 2019 declarând pierderi de 16 569 lei. Reclamantul a atras atenția asupra faptului că, dările de seamă prezentate organului fiscal în această perioadă sunt semnate de către subiectul controlului, în calitate de administrator al GȚ „Iurii-Bobeica Rodica”.

Pe de altă parte, extrasul din 3 baza de date fisc.md, atestă că, la 23 februarie 2022, subiectul controlului a fost demis din funcția de administrator al GȚ „Iurii-Bobeica Rodica”, fiind numit un nou administrator (socrul acesteia). Astfel, fiind analizate prin prisma art. 25 alin. (21) din Legea nr.158/2008, circumstanțele descrise supra, denotă aflarea subiectului controlului în stare de incompatibilitate, generată de exercitarea funcției publice concomitent cu desfășurarea activității de întreprinzător în cadrul GȚ „Iurii-Bobeica Rodica”, care urma a fi soluționată în termen de o lună de la reîncadrarea acestuia în funcție, la data de 18 septembrie 2018. În așa mod, conform Legii nr. 1353 din 03.11.2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), în capitolul 4, sunt reglementate normele cu privire la conducătorul gospodăriei țărănești și membrii acesteia.

Potrivit art. 16 din legea enunțată supra, pot fi membri ai gospodăriei țărănești, în afară de conducător, următoarele persoane apte de muncă: soțul (soția), părinții, copiii, inclusiv adoptivi, frații, surorile și nepoții lui care au atins vârsta de 16 ani, precum și alte persoane care sunt membri ai familiei respective, iar art. 15 din lege prevede expres că, conducător al gospodăriei țărănești este fondatorul, iar în cazul eliberării fondatorului din funcție, unul dintre membri care a atins vârsta de 18 ani și are capacitate de exercițiu deplină, ales de ceilalți membri ai gospodăriei.

Suplimentar, conducătorul gospodăriei țărănești are următoarele atribuții: reprezintă gospodăria în instanța de judecată, în relațiile cu alte autorități publice, precum și cu persoane fizice și juridice; organizează activitatea gospodăriei; efectuează, în numele gospodăriei, tranzacții, eliberează procuri pentru efectuarea de tranzacții; angajează și eliberează lucrători; ține evidența timpului de lucru și salariilor persoanelor care lucrează în bază de contract, efectuează înscrieri în carnetul lor de muncă, precum și al membrilor gospodăriei; stabilește politica de evidență în gospodărie, asigură evidența contabilă și prezentarea rapoartelor în conformitate cu legislația; asigură predarea în arhivă a documentelor de plată a salariilor și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat, precum și a documentelor prevăzute la art. 14 alin. (2); exercită alte atribuții neinterzise de lege.

În cazul incapacității temporare de muncă sau absenței sale îndelungate, conducătorul gospodăriei țărănești are dreptul să încredințeze îndeplinirea obligațiilor sale unui membru cu capacitate deplină de exercițiu, iar în cazul constituirii gospodăriei țărănești dintr-o singură persoană, unei alte persoane, faptul consemnându-se în Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier). Conducătorul gospodăriei țărănești își poate da demisia ori poate fi destituit prin hotărârea membrilor ei, în cazul executării necorespunzătoare sau neexecutării îndelungate a atribuțiilor. În cazul înlocuirii conducătorului gospodăriei țărănești, membrii ei anunță în scris, în decursul unei săptămâni, Primăria care a înregistrat gospodăria.

Astfel, în opinia reclamantului, Rodica Iurii-Bobeica, urma să încredințeze funcția de conducător a gospodăriei țărănești unei alte persoane, pentru a nu fi în situație de incompatibilitate. Reclamantul a precizat că, unul din argumentele pentru care a fost constată lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilității a fost că, pe parcursul unei perioade de 5 ani, beneficiarii de subvenții sunt obligați să nu admită înstrăinarea/darea în folosință sub orice formă a obiectivului investiției. Potrivit reclamantului, dacă 4 Rodica Iurii-Bobeica încredința funcția de conducător al gospodăriei țărănești unei alte persoane, nu încălca normele contractuale, la caz fiind constatat că, gospodăria țărănească a rămas cu același fondator, dar cu un alt conducător, astfel nefiind în situația de incompatibilitate.

De asemenea, un alt argument pentru care a fost constată lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilității, este faptul că, Gospodăria Țărănească „Iurii Bobeica Rodica” nu a ridicat venituri de la gospodăria țărănească, deși acesta a înregistrat venituri anuale din vânzări în anul 2018 în sumă de 162 082 lei, iar în anul 2020 - 55 791 lei. Respectiv, funcționarul public nu are dreptul să se ocupe de nicio activitate sau tranzacție și nici să ocupe vreun post sau funcție, remunerată sau nu, incompatibilă cu buna exercitare a funcțiilor sale publice sau care aduce prejudiciu acestora. În opinia reclamantului, faptul că Rodica Iurii-Bobeica nu a încasat mijloace financiare în urma activității desfășurate în GȚ „Iurii-Bobeica Rodica”, iar banii au fost utilizați pentru stingerea creditelor pentru care ultima era fidejusor, nu constituie temei pentru constatarea lipsei încălcării regimului juridic al incompatibilității.

Or, funcționarul public nu este în drept să desfășoare activitate de întreprinzător, cu excepția calității de fondator al societății comerciale, adițional funcționarul public nu are dreptul să se ocupe de nicio activitate sau tranzacție și nici să ocupe vreun post sau funcție, remunerată sau nu, incompatibilă cu buna exercitare a funcțiilor sale publice sau care aduce prejudiciu acestora. Totodată, din cele declarate de către Rodica Iurii-Bobeica, întrucât erau promovate diverse proiecte pentru femei cu vârsta de până la 35 ani, la rugămintea socrilor care activau de mai mulți ani peste hotarele țării, ultima a fondat o gospodărie țărănească în satul de baștină al soțului său, având drept gen de activitate apicultura, acesta beneficiind de subvențiile de la AIPA.

Tot din afirmațiile Rodicăi Iurii-Bobeica rezidă că, aceasta a înființat o gospodărie țărănească pentru socrii săi, fapt pe care îl confirmă prin transmiterea funcției de administrator socrului său, iar cu privire la subvenții, motivând că anume Rodica Iurii-Bobeica putea obține subvențiile în cauză. Astfel, reclamantul a concluzionat că subvențiile au fost obținute în mod fraudulos. Reieșind din cele expuse, reclamantul a conchis că, actul de constatare nr.162/04 din 31 martie 2022, emis de către inspectorul principal de integritate Ada Griciuc, este neîntemeiat și ilegal, fiind emis cu încălcarea normelor de drept material și procedural. Din aceste considerente, reclamantul a solicitat anularea Actului de constatare nr.162/04 din 31 martie 2022, cu emiterea actului administrativ defavorabil.

Prin hotărârea din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Danila Denis împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului de constatare.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat aflarea subiectului controlului în stare de incompatibilitate generată de exercitarea funcției publice concomitent cu desfășurarea activității de întreprinzător în cadrul GȚ „Iurii-Bobeica Rodica Ion”, aceasta urmând a fi soluționată în termen de o lună de la reîncadrarea în funcție, la data de 18 septembrie 2018. Corespunzător, în temeiul art. 25 alin. (6) din Legea enunțată supra, Rodica Iurii-Bobeica, în calitate de subiect al controlului, a avut obligația să înlăture această 5 stare de incompatibilitate în termen de o lună de la reîncadrare în funcție publică, și anume, până la data de 18 octombrie 2018, or, în caz de nerespectare a acestei cerințe imperative, ultima urma să fie destituită din funcția publică ocupată.

Instanța a reținut că, la 01 martie 2022 și la 23 martie 2022, Rodica Iurii- Bobeica a prezentat inspectorului de integritate explicații, iar în susținerea poziției sale a prezentat un set de acte.

Astfel, potrivit scrisorii Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură nr.255/13 din 22 martie 2022, ultima a confirmat că, în perioada 2018-2021, GȚ „Iurii-Bobeica Rodica Ion” a beneficiat de subvenții în valoare totală de 261 317 lei, care, potrivit pct. 11 al Regulamentului despre condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin HG nr.455/2017, pe parcursul unei perioade de 5 ani, calculate din ziua autorizării spre plată a cererii de acordare a sprijinului financiar, beneficiarii de subvenții sunt obligați să utilizeze conform destinației și să întrețină obiectul investiției conform celor mai bune practici în domeniul vizat, să realizeze obiectivele asumate prin planul de afaceri anexat la cererea de acordare a sprijinului financiar, să nu admită înstrăinarea/darea în folosință sub orice formă a obiectului investiției.

Totodată, instanța a constatat că, prin contractul de credit bancar nr.S180141/832 din 11 aprilie 2018, încheiat între BC „Moldova-Agroindbank” SA și GȚ „Iurii-Bobeica Rodica Ion”, ultima a beneficiat de un credit în mărime de 201 320 lei, pe termen mediu, până la 24 decembrie 2022, iar potrivit pct.2.3 din Contract, Banca este în drept să refuze eliberarea creditului dacă Debitorul încalcă careva obligații, inclusiv înstrăinarea bunurilor gajate fără acordul scris al Creditorului. Instanța a reținut că, în vederea garantării obligațiilor asumate de GȚ „Iurii- Bobeica Rodica Ion”, a fost încheiat Contractul de fidejusiune nr.S180141/832-g din 11 aprilie 2018, fidejusorul asumându-și obligația de a răspunde solidar cu Debitorul în fața Creditorului, pentru onorarea integrală a obligațiilor aferente contractului de credit în sumă de 201 320 lei.

Astfel, ținând cont de clauzele contractuale și de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr.455/2017, care au stat la baza acțiunilor subiectului supus controlului de soluționare conformă și în termen a stării de incompatibilitate, instanța a remarcat că, începând cu data de 24 decembrie 2022, după expirarea contractelor de credit bancar și de fidejusiune încheiate cu BC „Moldova-Agroindbank” SA și având acordul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Rodica Iurii-Bobeica a avut obligația de a întreprinde acțiuni întru soluționarea stării de incompatibilitate, inclusiv prin demararea procedurii de încetare a calității sale de fondator al GȚ „Iurii-Bobeica Rodica”, ultima conformându-se reglementărilor legale prevăzute de legislator, fiind înlăturate circumstanțele care au dus la încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Rodica Iurii-Bobeica.

La 24 februarie 2023, Danila Denis a înregistrat recursul nemotivat împotriva hotărârii din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău. La 26 aprilie 2023, Danila Denis a expediat prin poșta electronică recursul motivat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii. În motivarea recursului au fost invocate argumente și motive similare celor din cererea de chemare în judecată. Suplimentar s-a indicat că prima instanță, la 6 adoptarea soluției, nu a raportat starea de fapt la starea de drept aplicabilă speței, a încălcat flagrant regulile de apreciere a probelor, acționând după judecată proprie, neglijând unele probe decisive prezentate și susținute de partea reclamantă, precum și a ignorant exigențele legii materiale, fapt ce a condus la adoptarea unei soluții contradictorii și ilegale.

La 28 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs Autorității Naționale de Integritate (f.d. 98). La 22 mai 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia (f.d. 103-113). Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Instanța de recurs constată că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta electronică la 06 februarie 2023 (f.d.

84), iar hotărârea motivată la 27 martie 2023 (f.d. 88). Astfel, depunerea recursului nemotivat la 24 februarie 2023 (f.d. 86) și a motivării recursului la 26 aprilie 2023 (f.d. 90-96), este în termen. Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Danila Denis, completul de judecată îl consideră drept inadmisibil. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este 7 inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într- o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 8 În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul înaintat de Danila Denis. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată d i s p u n e: Recursul înaintat de Danila Denis se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9