2ra-1365/23 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral

2ra-1365/23 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1365/2023

2-22107691-01-2ra-07092023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Silivestru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Braga, V. Mihaila, A. Panov)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Popovici, reprezentat

de avocatul Natalia Vladimirov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Popovici

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 25 iulie 2022, Valeriu Popovici, reprezentat de avocatul Natalia

Vladimirov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției

al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

a cauzei și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 16 mai 2014 Valeriu Popovici a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun.

Chișinău, terț Pavel Rodița cu privire la anularea actelor administrative.

A menționat că, în fapt, în temeiul contractului nr.18149 din 20 septembrie

2000, a contractului de vânzare-cumpărare nr.1/3-1644 din 18 decembrie 1984 și a

contractului de vânzare-cumpărare nr.1631 din 02 iunie 2008, Valeriu Popovici, a

devenit proprietarul casei nr. XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX.

Astfel, în scopul realizării drepturilor civile, s-a adresat către Direcția

Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, cu o cerere referitor la

privatizarea terenului din str. XXXXX, mun. XXXXX. Ca urmare, i-a fost

comunicat că hotarele terenului privatizat din str. XXXXX, se suprapun pe

imobilul care se află în proprietatea reclamantului, iar pentru operarea

modificărilor este necesar acordul proprietarului din adresa dată, autentificat

notarial. Prin notificarea din 15 noiembrie 2013 proprietarului imobilului din str.

XXXXX, i s-a propus întocmirea unui acord notarial autentificat, ce ar viza

1

operarea modificărilor necesare. Iar, prin răspunsul din 15 noiembrie 2014, Pavel

Rodița a refuzat oferirea acordului, indicând că este proprietarul terenului. După

adresarea către Primăria mun. Chișinău la 17 martie 2014, a primit copia deciziei

nr.14/21 din 08 iunie 2001, prin care a fost autentificat dreptul deținătorilor de

teren, printre care și dreptul lui Pavel Rodița asupra terenului din str. XXXXX,

mun. XXXXX.

În acest context, a menționat că în baza informației prezentate, Primăria

municipiului Chișinău a adoptat decizia cu privire la autentificarea dreptului

deținătorului de teren asupra loturilor de pământ aferente caselor de locuit

particulare în cadrul lucrărilor de înregistrare primară masivă nr.14/21 din 08 iunie

2001, prin care a fost transmis în proprietate privată lotul de pământ aferent

imobilelor din str. XXXXX. Deoarece hotarele terenului privatizat din XXXXX, se

suprapun pe imobilul care se află în proprietatea lui Valeriu Popovici, a indicat că

prin decizia nr.14/21 din 08 iunie 2001, i-a fost încălcat dreptul de proprietate.

În acest sens, la 11 aprilie 2014, a depus o cerere prealabilă în conformitate cu

prevederile articolelor 14, 15 a Legii contenciosului administrativ către Primăria

municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, solicitând admiterea cererii

prealabile și revocarea deciziei nr.14/21 din 08 iunie 2001 a Consiliului municipal

Chișinău, în partea ce ține de autentificarea dreptului deținătorului de teren asupra

lotului de pământ din str. XXXXX, mun. XXXXX, de pe lângă casa de locuit

particulară a beneficiarului Rodița Pavel.

Prin răspunsul nr. 01/1-09-959 din 22 aprilie 2014, recepționat la data de 24

aprilie 2014, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

comunicat că, pretențiile înaintate nu pot fi examinate, deoarece sunt depuse tardiv.

Valeriu Popovici a solicitat anularea deciziei nr.14/21 din 08 iunie 2001 a

Consiliului municipal Chișinău, ca fiind emisă cu încălcarea normelor de fapt și de

drept, or, la adoptarea deciziei au fost încălcate prevederile Legii nr.1308 din 25

iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,

Codului funciar, Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor

aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului RM nr.562 din 23 octombrie 1996, și

totodată normele ce reglementează regulile de construcție și deservire a clădirilor,

în temeiul art.27 din Legea privind privatizarea fondului de locuințe, articolele 3,

14-17, 25-26 a Legii contenciosului administrativ, articolele 166-167, 277-278 Cod

de procedură civilă.

A menționat că nefiind de acord cu legalitatea și temeinicia actului, a solicitat

revocarea deciziei nr.14/21 din 08 iunie 2001 a Consiliului municipal Chișinău, și

anume, în partea ce se ține de autentificarea dreptului deținătorului de teren asupra

lotului de pământ din str. XXXXX, mun. XXXXX, de pe lângă casa de locuit

particulară a beneficiarului Rodița Pavel.

A comunicat că, la 18 noiembrie 2015, a depus cerere de concretizare

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău, Pavel Rodița,

intervenient accesoriu OCT Chișinău, BC „Moldova-Agroindbank” SA privind

anularea actului administrativ.

La 01 aprilie 2016, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a examinat cauza civilă

nr.3-1897/14, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de către Valeriu

Popovici împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău, Rodița

Pavel, intervenienții accesorii Î.S. „Cadastru”, BC „Moldova-Agroindbank” SA

privind anularea Deciziei nr.14/21 din 08 iunie 2001 a Consiliului municipal

2

Chișinău, în partea ce ține de autentificarea dreptului deținătorului de teren asupra

lotului de pământ din str. XXXXX, mun. XXXXX, de pe lângă casa de locuit

particulară a beneficiarului Rodița Pavel, anularea parțială a Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX eliberat în baza

Deciziei nr. 14/21 din 08 iunie 2001 la data de 26 februarie 2002, în partea

stabilirii suprafeței de 0,048 ha și a hotarelor indicate în plan, modificarea

hotarelor terenului din str. XXXXX, mun. XXXXX, în limita hotarelor real

existente la data de 08 iunie 2001, cu luarea în considerație normelor de drept și

construcțiilor real existente la 08 iunie 2001 din str. XXXXX, mun. XXXXX,

obligarea lui Rodița Pavel la întocmirea actului de constatare a hotarelor pe teren,

cu luarea în considerație a normelor de drept și construcțiilor real existente din str.

XXXXX, mun. XXXXX u, cu stabilirea hotarelor terenurilor din str. XXXXX și

str. XXXXX conform situației real existente pentru anul 2001, și a dispus

respingerea acțiunii ca fiind tardivă.

A indicat că, prin decizia din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a

admis apelul declarat de Valeriu Popovici. S-a casat hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 01 aprilie 2016, adoptată în cauza civilă la cerea de chemare în

judecată înaintată de Valeriu Popovici împotriva Primăriei mun. Chișinău,

Consiliul mun. Chișinău, Pavel Rodița, intervenienții accesorii Î.S. „Cadastru”, BC

„Moldova-Agroindbank” SA privind anularea Deciziei nr.14/21 din 08 iunie 2001

a Consiliului municipal Chișinău, în partea ce ține de autentificarea dreptului

deținătorului de teren asupra lotului de pământ din str. XXXXX, mun. XXXXX, de

pe lângă casa de locuit particulară beneficiarului Rodița Pavel, anularea parțială a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX eliberat în

baza deciziei nr.14/21 din 08 iunie 2001 la data de 26 februarie 2002, în partea

stabilirii suprafeței de 0,048 ha și a hotarelor indicate în plan, modificarea

hotarelor terenului din str. XXXXX, mun. XXXXX, în limita hotarelor real

existente la data de 08 iunie 2001, din str. XXXXX, mun. XXXXX, obligarea lui

Rodița Pavel la întocmirea actului de constatare a hotarelor pe teren cu luarea în

considerație normelor de drept și construcțiilor real existente din str. XXXXX,

mun. XXXXX, cu stabilirea hotarelor terenurilor din str. XXXXX și str. XXXXX

conform situației real existente pentru anul 2001, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în prima instanță.

La 25 noiembrie 2020 Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, a emis hotărârea

nr.3-1814/19, prin care a dispus respingerea acțiunii înaintate de Valeriu Popovici

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău, terț Pavel Rodița,

Eugeniu Rodița, Agenția Servicii Publica, „Moldova-Agroindbank” SA privind

anularea actelor administrative, ca neîntemeiată.

La 20 octombrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a emis decizia nr.3a-407/21,

prin care a dispus respingerea cererii de apel declarată de Valeriu Popovici

împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție nr.3ra-1289/2021 din 11 mai 2022 a

fost declarat inadmisibil recursul depus de avocatul Natalia Vladimirov, în

interesele lui Valeriu Popovici.

Drept urmare, a relevat că întregul proces a durat 8 ani. Tergiversarea

procesului a fost cauzată de încălcarea termenelor rezonabile de examinare a

cauzei.

A indicat că încălcarea termenelor rezonabile de examinare a cauzei au lezat

3

drepturile și libertățile fundamentale ale reclamantului, iar suferințele morale

provocate trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri morale echitabile

pentru a-i aduce deplina satisfacție pentru suferințele psihice suportate.

În acest context, reclamantul a menționat că i-a fost cauzat un anumit nivel de

stres și frustrare, ca urmare a duratei excesive a procedurii de examinare a cauzei,

fiind justificat și dreptul acestuia la repararea prejudiciului moral cauzat.

Urmare a modului în care s-a derulat procesul, scopului urmărit de reclamant,

aspirațiilor și așteptărilor în rezultatul soluționării litigiului și importanța

procesului, evaluează prejudiciul cauzat la suma de 500 000 de lei, sumă care în

opinia reclamantului va constitui un remediu eficient și echitabil încălcării comise

și care solicită a fi încasată de la bugetul de stat.

Totodată a indicat cu referire la prevederile art.22 alin. (2) lit. c) și art. 23 alin.

(1) din Legea Contenciosului administrativ că, instanța nu a dispus efectuarea unor

expertize judiciare, precum nu au fost invitați specialiști din cadrul organelor de

stat competente, pentru a formula concluzii pe marginea cauzei, astfel, este

evidentă încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei. Or, caracterul

rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanțelor cauzei, în

special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a cauzei, cum

sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părților, precum și miza (interesul)

pentru reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr.30979/96, §43, ECHR

2000-VII și Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15.01.2008). 97.

A remarcat că, aflarea cauzei spre examinare în cele trei nivele de jurisdicție

mai mult de 8 ani, nu poate fi privită ca o neîncălcare a dreptului la examinarea în

termen rezonabil a cauzei. De asemenea, a remarcat că întinderea duratei de aflare

pe rol a cauzei a fost și rezultatul incorectitudinii aplicării legii procedurale de

către instanța de judecată, deoarece prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02

februarie 2017 cauza a fost remisă spre rejudecare în prima instanță. Or, în situații

similare, CtEDO menționează că, chiar dacă nu este în măsură să analizeze

calitatea jurisprudenței instanțelor judecătorești naționale, ea consideră că deoarece

remiterea cauzelor spre reexaminare este de obicei dispusă ca urmare a erorilor

comise de către instanțele judecătorești inferioare, repetarea unor astfel de

procedee în cadrul unui set de proceduri dezvăluie o deficiență serioasă în sistemul

judiciar (c.Wierciszewska v. Poland, nr. 41431/98, § 46, 25.11.2003; c.

Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, § 51,6.09.2005).

A evidențiat că, că miza pentru Valeriu Popovici este una evidentă, în situația

în care judecarea cauzei civile a avut ca obiect inclusiv dreptul de proprietate al

reclamantului asupra bunurilor imobile. Reținând circumstanțele stabilite, reieșind

din perioada examinării cauzei civile de circa 8 ani, conduita participanților la

judecarea cauzei, complexitatea acesteia, precum și interesul pentru reclamant.

Drept urmare, a relevat că, cerința cu privire la judecarea în termen rezonabil

a cauzei civile, prevăzută de legea națională și articolul 6§1 al Convenției, nu a fost

respectată, aspect care generează constatarea acestei încălcări.

Astfel, prin cerere, în conformitate cu prevederile din Legii nr.87 din 21

aprilie 2011, reclamantul a solicitat constatarea încălcării de către instanțele

naționale a termenului rezonabil de examinare a cauzei civile la cererea de

chemare în judecată depusă de Valeriu Popovici împotriva lui Rodița Pavel,

Primăria municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și intervenienții

accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău și BC „Moldova-Agroindbank” SA

4

privind anularea deciziei nr.14/21 din 08 iunie 2001 a Consiliului municipal

Chișinău, în partea ce se ține de autentificarea dreptului deținătorului de teren

asupra lotului de pământ din str. XXXXX, mun. XXXXX, de pe lângă casa de

locuit particulară a beneficiarului Pavel Rodița, anularea parțială a Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.0100411270 eliberat în baza

Deciziei nr.14/21 din 08 februarie 2001, la data de 26 februarie 2002, în partea

stabilirii suprafeței de 0,048 ha și a hotarelor indicate în plan, modificarea

hotarelor terenului din str. XXXXX, mun. XXXXX, în limita hotarelor real

existente la data de 08 iunie 2001, cu luarea în considerație normelor de drept și

construcțiilor real existente la data de 08 iunie 2001 din str. XXXXX, mun.

Chișinău, obligarea lui Pavel Rodița la întocmirea actului de constatare a hotarelor

pe teren, cu luarea în considerație normelor de drept și construcțiilor real existente

din str. XXXXX, mun. XXXXX, cu stabilirea hotarelor terenurilor din str.

XXXXX și str. XXXXX conform situației real existente pentru anul 2001,

încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul reclamantului Valeriu Popovici, a prejudiciului moral

cauzat, echivalat la suma de 500 000 de lei și încasarea din contul bugetului public

național în beneficiul reclamantului Valeriu Popovici, a tuturor cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 28 noiembrie 2022,

avocatul Natalia Vladimirov, în interesele lui Valeriu Popovici, a depus cerere de

apel împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

Prin decizia din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel declarată de avocatul Natalia Vladimirov, în interesele lui Valeriu

Popovici, și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale

participanților la proces.

În contextul pretențiilor înaintate în acțiune, instanța de apel a notat că

instanța de fond corect a conchis asupra netemeiniciei pretenției din acțiune privind

constatarea încălcării de către instanțele naționale a termenului rezonabil de

examinare a cauzei. Or, justificarea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina

circumstanțelor cauzei și cu referire la următoarele criterii de apreciere:

complexitatea cauzei, comportamentul părților, care include aprecierea

comportamentului reclamantului și a autorităților și miza (interesul) pentru

reclamant.

Totodată, instanța de apel a reținut că prima instanță just a respins acțiunea,

constatând că ședințele au fost stabilite în termeni reduși, amânări din vina

instanței nu au fost admise. Astfel, corespunzător a reținut existența aspectelor

5

importante, ce consideră că justifică durata procedurilor: cereri de amânare sau

circumstanțe care au determinat amânarea ședințelor.

Pe cale de consecință, instanța de apel a remarcat că instanța de fond corect a

reținut că din raportul anexat se mai atestă că instanțele judecătorești au respectat

dreptul părților litigioase la examinare în termen rezonabil a cauzei, precum și în

comportamentul acestora nu se denotă o oarecare lipsă de diligență.

La fel, instanța de apel a conchis că nu a fost încălcat termenul rezonabil de

examinare a cauzei, or, comportamentul părților, în calitate de criteriu de

examinare a termenului rezonabil, constituie un punct determinant în ceea ce

vizează prolongația examinării cauzei respective, fapt ce însă nu urmează a fi

concluzionat drept tergiversare, în urma analizei duratei procedurilor prin prisma

imputabilității perioadei de examinare, anume instanței de judecată.

Totodată, la subiectul criteriului comportamentului părților și autorității

judecătorești, instanța de apel a atestat că instanțele au rămas imparțiale permanent,

dispunând amânări în favoarea tuturor părților. Or, la caz, instanța a fost pusă în

situația de a amâna examinarea cauzei, anume din considerentul neprezentării unor

participanți la proces sau urmare a unor cereri ce au determinat amânarea.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că în speță nu există careva motive de

tergiversare a examinării cauzei, or, însăși respectarea întocmai a procedurii din

partea instanțelor de judecată naționale, cu asigurarea respectării drepturilor

participanților la proces, nu poate fi privită drept tergiversare a examinării cauzei,

motiv din care a notat că nu pot fi reținute argumentele reclamantului-apelant în

acest sens.

La fel, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a acordat o apreciere

corectă circumstanțelor speței și just a constatat lipsa încălcării dreptului

reclamantului-apelant Valeriu Popovici la judecarea în termen rezonabil a cauzei

nominalizate cât și faptul suportării unui prejudiciu în urma încălcării dreptului

garantat de lege, sarcina probațiunii în acest sens fiind pusă pe seama apelantului.

Or, simpla nemulțumire a apelantului, de examinare a cauzei, fără a motiva

circumstanțele care justifică acordarea unei reparații și fără a prezenta probe în

acest sens nu poate fi reținută de instanță.

La 30 august 2023, Valeriu Popovici, reprezentat de avocatul Natalia

Vladimirov, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii din 08 noiembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii (f.d. 216-227).

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că instanțele judecătorești ierarhic inferioare au interpretat și aplicat

în mod eronat normele de drept material, precum și că nu au luat în considerație

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii pe care le consideră constate

și nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 26

6

aprilie 2023.

Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc (f.d. 212), la 07

iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin intermediul poștei

electronice, copia deciziei din 26 aprilie 2023.

Astfel, recursul declarat de către Valeriu Popovici, reprezentat de avocatul

Natalia Vladimirov la 30 august 2023, se consideră depus în termenul stabilit de

lege.

La 24 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimatului Ministerul Justiției al RM, copia recursului

declarat de către Valeriu Popovici, reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii

în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a

referinței, fapt ce se confirmă prin încheierea din 24 octombrie 2023 (f.d.230).

Până la examinarea recursului, intimatul nu și-a valorificat drepturile sale

procedurale și nu a depus referință la recursul declarat de către Valeriu Popovici,

reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov,.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Valeriu Popovici, reprezentat de avocatul Natalia

Vladimirov, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie

2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Valeriu Popovici,

reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

7

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Valeriu Popovici, reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter neevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie

capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții

contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Valeriu

Popovici, reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Valeriu

Popovici, reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov, ca inadmisibil.

8

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Valeriu Popovici, reprezentat de avocatul Natalia

Vladimirov, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

9