2ra-595/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin incalcarea conditiilor de detentie si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-595/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin incalcarea conditiilor de detentie si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra–595/23

2-21110571-01-2ra-25042023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Sîrbu, B. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Corjov

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Administrația Națională a

Penitenciarelor, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

condițiilor de detenție și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel depusă de Igor Corjov și s-a menținut hotărârea din 23

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 21 iulie 2021, Igor Corjov a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Administrația Națională a

Penitenciarelor, cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 124 000 de

lei, cauzat prin încălcarea condițiilor de detenție în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău,

care afectează drepturile persoanei garantate de art. 3 CEDO.

În motivare a indicat că, prin sentința din ****a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. ****

alin. ****lit. **** și **** din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă

închisoare pe un termen de **** ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor

narcotice sau psihotrope pe un termen de ****4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis. Sentința fiind menținută fără modificări prin decizia din

**** a Curții de Apel Chișinău și decizia din ****a Curții Supreme de Justiție.

A menționat că, prin încheierea din ****a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, în privința sa au fost aplicate prevederile art. 13 din Legea nr. 210 din 29

1

iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXV-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, pedeapsa stabilită fiind redusă cu 1 an 11 luni

16 zile.

A relevat că a ispășit pedeapsa în locurile de recluziune din data de 15 martie

2015 până în data de 28 ianuarie 2020, când a fost eliberat după executarea efectivă

a termenului de pedeapsă stabilit. Totodată, a fost deținut în Penitenciarul nr.13 -

Chișinău în perioadele 08 noiembrie 2013 -21 iulie 2016, or, pe parcursul executării

pedepsei, la 21 mai 2019 a înaintat, în condițiile art. 4732 din Codul de procedură

penală, în Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, o plângere împotriva administrației

instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile

condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale. Iar, prin încheierea din **** a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana s-a constatat că a fost deținut în perioada 08 noiembrie 2013-21 iulie

2016 pe parcursul a 953 de zile în Penitenciarul nr.13 - Chișinău, în condiții contrare

prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților

fundamentale, fiind redusă pedeapsa pentru perioada totală de 583 de zile în care s-

a aflat în detenție provizorie în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, cu calcularea a două

zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Astfel, termenul pedepsei stabilite a fost redus cu 1166 de zile. S-a redus

pedeapsa pentru perioada totală de 370 de zile - aflat în detenție cu statut de

condamnat în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, cu calcularea a 2 zile de reduceri

pentru 10 zile de detenție, redus cu 74 zile. În total, termenul pedepsei stabilite s-a

redus cu 1240 zile. Pornind de la premiza că, la 28 ianuarie 2020, a ispășit efectiv

termenul pedepsei stabilite, fiind eliberat din instituția penitenciară, iar soluția

instanței de fond privind reducerea pedepsei cu 1240 de zile a devenit desuetă.

A contestat cu recurs încheierea din ****a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, solicitând casarea parțială a actului, rejudecarea cauzei, conform

prevederilor at. 4734 din Codul de procedură penală, termenul redus a-l transforma

în echivalent bănesc cu titlu de despăgubire, cu încasarea a 2 unități convenționale

pentru fiecare zi în care a suferit încălcarea condițiilor de detenție, precum și a

costurilor și cheltuielilor aferente.

În context, reclamantul a notat că, prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, a fost respins recursul, fiind menținută fără modificări încheierea din

02 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Totodată, prin respectiva decizie a fost respinsă și solicitarea reclamantului de

a transforma în echivalent bănesc, cu titlu de despăgubire, termenul de 1240 de zile

al pedepsei reduse conform prevederilor art. 4734 din Codul de procedură penală și

de a încasa în favoarea acestuia suma bănească în mărime de 2 unități convenționale

pentru fiecare zi în care a suferit încălcarea condițiilor de detenție, precum și a

costurilor și cheltuielilor aferente.

A mai indicat că, instanța de recurs și-a motivat soluția prin faptul că, în cazul

constatării circumstanțelor prevăzute la art. 4732 alin. (3) din Codul de procedură

penală, preveniții sunt despăgubiți în conformitate cu art. 385 alin. (5) și (6) din

Codul de procedură penală sau, după caz, aceștia pot înainta o acțiune civilă.

2

La fel, instanța de recurs a reținut că, deși condamnatul a fost prezent la

examinarea cauzei și cunoștea cu certitudine că sfârșitul executării pedepsei este 28

ianuarie 2020, asemenea cerințe nu au fost înaintate în instanța de fond, iar instanța

de recurs nu poate substitui instanța inferioară, altfel va fi lezat dreptul petiționarului

la un recurs efectiv.

Reclamantul a solicitat încasarea din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției despăgubirea în mărime de 124 000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral, cauzat prin încălcarea condițiilor de detenție în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău

în perioada 08 noiembrie 2013-21 iulie 2016, care, conform jurisprudenței CtEDO,

afectează drepturile persoanei garantate de art. 3 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încasarea cheltuielilor de

judecată, inclusiv de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Corjov. S-a încasat

din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Igor

Corjov prejudiciu moral în cuantum de 50 000 de lei, cauzat prin încălcarea

condițiilor de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, afectează drepturile garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cheltuielile de asistență juridică

în mărime de 5 000 de lei. În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

La 01 decembrie 2021, Igor Corjov, reprezentat de avocatul Ina Bodean, a

declarat apel împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a hotărârii instanței de

fond în partea respingerii acțiunii cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri

privind admiterea integrală a acțiunii.

La 13 decembrie 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat

apel împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a acțiunii.

La 20 decembrie 2021, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii

din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri privind

respingerea integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

ca fiind neîntemeiată, cererea depusă de Administrația Națională a Penitenciarelor

privind repunerea în termen a cererii de apel motivat și primirea cererii de apel

declarată împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru. S-a restituit apelul declarat de Administrația Națională a Penitenciarelor

împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

din motivul neînlăturării, în interiorul termenului acordat de instanță a neajunsurilor

indicate în încheierea din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit

cererea de apel declarată de Ministerul Justiției împotriva hotărârii din 23 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul neînlăturării, în interiorul

termenului acordat de instanță, a neajunsurilor indicate în încheierea din 13 iulie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

3

Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Igor Corjov și s-a menținut hotărârea din 23 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că, prin încheierea din

02 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, menținută prin decizia din

09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a constatat faptul că Igor Corjov a fost

deținut pe parcursul a 953 de zile, în perioada 08 noiembrie 2013 – 21 iulie 2016 în

Penitenciarul nr.13 Chișinău, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind dispusă și

reducerea compensatorie de 1240 de zile, însă fără ca ultimul să beneficieze de

efectele recompensei stabilite, și-a executat integral pedeapsa.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect, pe de o parte, a reținut

că Igor Corjov în perioada de executare a pedepsei penale a fost deținut în condiții

inumane și degradante, iar pe de altă parte corect a încasat suma de 50 000 lei cu

titlu de prejudiciul moral, care satisface criteriul echității, ce presupune că

despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile,

adică trebuie stabilite în așa mod încât să asigure efectiv o compensare suficientă a

prejudiciului moral cauzat, astfel fiind menținut echilibrul între daunele efectiv

pricinuite și suma acordată.

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că suma de 124 000 de lei solicitată de

reclamant/apelant, pentru încălcarea condițiilor de detenție, ca fiind excesivă și

disproporțională principiilor compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului

moral. Or, acordarea în întregime a sumei de 124 000 de lei, ar înlătura caracterul de

satisfacție echitabilă al despăgubirilor, devenind astfel venituri nejustificate.

Instanța de apel a apreciat că suma de 50 000 de lei reprezintă o reparație

echitabilă suficientă pentru repararea prejudiciului suferit de Igor Corjov, ca urmare

a deținerii în condițiile de detenție nefavorabile, inumane și degradante în perioada

08 noiembrie 2013- 21 iulie 2016, or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către

Igor Corjov în mărime de 124 000 de lei este vădit disproporțional și excesiv în

raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

La 11 aprilie 2023, Ministerul Justiției a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în

judecată.

În motivarea cererii a invocat că aspectele privind condițiile de detenție,

inclusiv prin prisma acordării unor despăgubiri, se examinează exclusiv de către

judecătorul de instrucție, cu excepția cazului de pronunțare a unei sentințe de

achitare, unde reclamantul nu are un alt remediu decât acțiunea civilă, circumstanță

ce a fost ignorată de către instanțele ierarhic inferioare.

Mai mult ca atât, emiterea unei alte hotărâri cu privire la aceleași aspecte, în

condițiile în care în privința pretențiilor reclamantului a fost emisă o hotărâre

definitivă privind forma compensării pentru constatarea deținerii în condiții contrare

art. 3 din Convenție, afectează principiul securității raporturilor juridice. În astfel de

circumstanțe, recurentul a opinat că instanța de judecată a admis o dublă

despăgubire, atât prin reducerea pedepsei, cât și pecuniar.

4

A punctat că instanța de judecată nu a luat în considerare și acel fapt că Igor

Corjov nu a prezentat probe pertinente și concludente ce ar confirma faptul admiterii

de către recurent sau Administrația Națională a Penitenciarilor a unor încălcări în

acest sens sau din care să rezulte legătura de cauzalitate ce a dus la imposibilitatea

de a beneficia de remediul compensator aplicat în privința sa.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 30

noiembrie 2022. Decizia motivată din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

a fost expediată Ministerului Justiției, prin intermediul poștei electronice, la 13

februarie 2023, fapt ce se probează prin extrasul din poșta electronică atașat la

materialele cauzei (vol. f.d. 140).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 11 aprilie 2024.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Ministerul Justiției, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul

de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs este

inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, un stat care

dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură

5

de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 § 1 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a se vedea cauza

Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015, § 32; cauza Sultan v.

Republica Moldova, 05 iunie 2018, § 24).

În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi efectuată

și analizată prin prisma articolului precitat, care cuprinde, în mod particular, dreptul

de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

Cu privire la primul aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

observă că dreptul de acces la un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul

admisibilității contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin

însăși natura sa, recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de atac

extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea inter alia cauzele Marc Brauer v. Germania, 01 septembrie 2016,

2017, § 28; Zubac v. Croația (Marea Cameră), 05 aprilie 2018, § 82).

La capitolul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

învederează prevederile art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care stipulau

(în redacția până la modificările intrate în vigoare la 01 septembrie 2023) că nu pot

fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au

folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca

cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se

referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi

atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în

fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată

expres în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru

încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

Astfel, conform regulilor recursului în Secțiunea a II-a, titularii dreptului de

apel, care nu au folosit calea de atac a apelului, pot declara recurs numai dacă prin

hotărârea atacată a fost modificată soluția primei instanțe și prin aceasta s-a înrăutățit

situația recurentului. Respectiv, hotărârile în a căror privință nu a fost folosită calea

de atac a apelului, odată ce legea prevede această cale de atac, nu pot fi atacate cu

recurs.

În condițiile speței, prin încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost restituit apelul declarat de către Ministerul Justiției împotriva

hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul

art. 369 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă, din motiv că

apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă

în conformitate cu art. 368 alin. (1). (vol. II, f.d. 114-117).

Completul de judecată atestă că, Ministerul de Justiție nu a făcut uz de dreptul

său procedural și nu a contestat cu recurs încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, prin care i-a fost restituit apelul împotriva hotărârii din 23

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În atare circumstanțe, Ministerul de Justiție este considerat ca titular al

dreptului de apel, dar care nu a folosit calea de atac a apelului. Respectiv, recursul

6

acesteia împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este

formulat omissio medio. Or, în situația în care hotărârea primei instanțe este

menținută de către instanța de apel, recurentul, nefiind de acord nici cu hotărârea

judecătoriei, nici cu decizia curții de apel, poate formula în recurs numai acele

temeiuri care au fost invocate și examinate în instanța de apel. Recurentul nu poate

formula temeiuri de recurs, neinvocate în apel și asupra cărora instanța de apel nu s-

a pronunțat.

Această interdicție garantează respectarea principiului ierarhiei căilor de atac,

potrivit căruia recursul ca o cale ordinară de atac nu poate fi exercitat omissio medio,

adică fără să se fi exercitat în prealabil calea de atac a apelului.

Respectiv, argumentele formulate de Ministerul Justiției în recurs nu pot fi

examinate, deoarece nu au format obiectul examinării în apel, iar instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra acestora.

La fel, prin decizia recurată nu a fost modificată soluția primei instanțe adoptată

asupra fondului cauzei, respectiv, prin aceasta nu s-a înrăutățit situația recurentei

Ministerul Justiției.

Ipoteza relevată certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

declarat de Ministerul de Justiție, deoarece aceasta a folosit calea de atac cu recurs

fără a folosi calea de atac a apelului. Astfel, circumstanța dată evidențiază lipsa

temeiurilor legale de declarare a recursului, fapt ce impune necesitatea de a-l

considera inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul de Justiție împotriva

deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7