2ra-652/23 — incasarea prejudiciului moral

2ra-652/23 — incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-652/23

2-21186887-01-2ra-04052023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești (jud. I. Hîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Marcel Smochin, reprezentat

de avocatul Valentin Fediuc,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel

Smochin împotriva lui Constantin Lungu, cu privire la încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

a c o n s t a t a t:

La 16 decembrie 2021, Marcel Smochin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Constantin Lungu cu privire la încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la data de

30 martie 2018, agentul constatator executorul judecătoresc Ruslan Cernica a

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție debitorului Constantin Lungu,

prin care a fost recunoscut vinovat în săvârșirea contravenției prevăzută de art.318

alin. (l) din Codul contravențional.

Constantin Lungu a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție în

instanța de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești s-a respins integral

contestația depusă de Constantin Lungu, iar hotărârea a devenit irevocabilă, prin

neatacarea ei.

Astfel, întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.45 din

Codul contravențional, art.1998, 2025, 2036, 2037, Marcel Smochin a solicitat

încasarea din contul lui Constantin Lungu a prejudiciului moral în sumă de 50 000

lei pentru suferințele psifice și fizice la care a fost supus în legătură cu contravenția

săvârșită de către pârât, la fel și compensarea cheltuielilor de judecată.

1

Prin hotărârea din 12 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Marcel Smochin

împotriva lui Constantin Lungu cu privire la încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

S-a admis parțial cerința privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică

a reprezentantului pârâtului și s-a încasat de la Marcel Smochin în beneficiul lui

Constantin Lungu cheltuieli de asistență juridică suportate în sumă de 4 000 lei. În

rest, pretenția s-a respins. (f.d.46, 53-56).

La 23 mai 2022, Marcel Smochin a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 12 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală

a pretențiilor sale din cererea de chemare în judecată (f.d.51).

La 18 august 2022, Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc

a depus apel motivat împotriva hotărârii din 12 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul

Telenești, prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.63-66).

Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc și s-a menținut

hotărârea din 12 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești (f.d.126-136).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, invocând dispozițiile art.45

alin.(1), (2) din Codul contravențional, art. 1422, 1423 ale Codului civil (până la

intervenirea modificărilor introduse prin Lege nr. 133 din 15 noiembrie 2018 privind

modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, în vigoare din

01 martie 2019), și reieșind din materialele cauzei, precum și argumentele

participanților la proces, a conchis că prima instanță just a respins acțiunea, or, prin

comiterea contravenției prevăzute de art. 318 alin. (1) Cod contravențional,

Constantin Lungu în niciun mod nu a prejudiciat drepturile personale nepatrimoniale

ale apelantului Marcel Smochin și astfel nu i-a cauzat suferințe morale.

De altfel, instanța de apel a reținut că, din procesul-verbal cu privire la

contravenție și decizia instanței de judecată cu privire la atragerea la răspundere

contravențională a lui Constantin Lungu nu rezultă că, apelantul Marcel Smochin

are calitatea procesuală de victima în procesul contravențional și prin comiterea

contravenției i-a fost cauzat un prejudiciu.

La fel, Marcel Smochin nici ca succesor în drepturi a Tamarei Smochin nu

poate beneficia de despăgubiri în urma contravenției prevăzute de art.318 alin. (1)

din Codul contravențional, comise de Constantin Lungu, așa cum o solicită.

Instanța de apel a respins solicitarea apelantului Marcel Smochin privind

restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță pe motiv că judecătorul și-a expus

opinia asupra cauzei care se judecă, deoarece nu a constatat prezența motivelor

prevăzute la art. 49, 50 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, instanța ierarhic inferioară a respins afirmațiile apelantului

precum că, prima instanță nu a concluzionat că victima Tamara Smochin nu ar fi

avut dreptul de a înainta acțiune civilă în repararea prejudiciului cauzat prin

neexecutarea hotăririi judecătorești, iar succesorul său Marcel Smochin nu ar fi fost

în drept să preia și să realizeze un drept al predecesorului, prin înaintarea unei acțiuni

civile, în interesul său ca creditor succesor, deoarece acesta interpretează eronat

2

normele de drept și situația de fapt, iar soluția primei instanțe este rezultatul unei

interpretări corecte a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a

probelor în conformitate cu art.130 din Codul de procedură civilă și respectării

prevederilor art.121, 122 din Codul de procedură civilă.

Totodată, instanța de apel a subliniat că Marcel Smochin, în calitate de

successor al creditorului Tamara Smochin este în drept să se adreseze în instanța de

judecată cu cerere de chemare în judecată potrivit Legii Nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Subsecvent, având în vedere dispozițiile art. 82, art.94 alin. (1), art.96 alin. (1)

și (11) din Codul de procedură civilă, instanța ierarhic inferioară a concluzionat că

instanța de fond corect a admis cheltuielile de asistență juridică suportate de către

Lungu Constantin în mărime de 4 000 lei, acestea fiind reale, necesare și rezonabile

reieșind din volumul de muncă realizat.

Așadar, din considerentele menționate și având în vedere faptul că prima

instanță a emis o hotărâre legală și întemeiată cu aplicarea și interpretarea corectă a

normelor de drept material și procedural, iar argumentele invocate în cererea de apel

sunt nefondate, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea instanței de

fond fără modificări.

La 03 martie 2023, Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală

a pretențiilor cererii sale de chemare în judecată (f.d.112-146).

În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept

invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând dezacordul cu deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 12 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești pe care

le consideră pasibile de a fi casate în temeiul art.432 alin.(2) lit.c) și alin.(3) lit.a) din

Codul de procedură civilă.

Astfel, în argumentarea opiniei enunțate, recurentul a invocat că la caz, de la

data înlocuirii creditorului Tamara Smochin cu succesorul Marcel Smochin –

21 februarie 2019 și până la 20 noiembrie 2019, când Constantin Lungu a fost

recunoscut de instanța de judecată vinovat de comiterea contravenției prevăzute de

art.318 Cod contravențional, deja creanța trebuia să fie executată față de el. Totodată,

el a preluat și dreptul de a cere despăgubirile pentru neexecutarea documentului

executoriu de debitorul Constantin Lungu pentru perioada precedentă succesiunii,

or, succesiunea s-a dispus în volum deplin. Însă, prima instanță și instanța de apel,

nu au constatat cert, dacă el, devenind succesor în drepturi a creditorului, obiectiv și

retroactiv, putea fi inclus în procesul-verbal cu privire la contravenție, întocmit în

baza art.318 din Codul contravențional în privința lui Constantin Lungu, cu statut

procesual de victimă.

De altfel, recurentul a susținut că nu este relevant dacă succesorul în drepturi a

fost sau nu indicat în procesul-verbal cu privire la contravenție cu statut de victimă,

deoarece este importantă soluția în fond emisă pe cauza contravențională - stabilirea

3

vinovăției lui Constantin Lungu de neexecutare în termenul stabilit a documentului

executoriu nr.2-756/10 din 13 august 2010, eliberat de Judecătoria Telenești, de care

beneficiază creditorului actual, adică el.

Subsecvent, invocând dispozițiile art.45 alin.(1) din Codul contravențional,

recurentul a precizat că norma legală enunțată nu reduce dreptul său la acțiune civilă

în repararea prejudiciului cauzat prin contravenție exclusiv la deținerea statutului de

victimă în procesul contravențional, așa cum eronat a fost interpretat de instanțele

ierarhic inferioare, dar soluția ar trebui să aibă la bază o concluzie privind legătura

pretențiilor reclamantului cu fapta contravențională.

De altfel, Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc a notat că,

în fața instanței de apel a ridicat obiecții privind insuficiența motivării soluției primei

instanțe și inadmisibilitatea interpretării restrictive a statutului ce necesită a fi deținut

de reclamant, pe o altă cauză, ca impediment în obținerea protecției judiciare a

dreptului încălcat, însă niciuna din instanțele inferioare nu au făcut un exercițiu

juridic, pentru a constata dacă sânt întrunite condițiile pentru răspunderea delictuală

a lui Constantin Lungu față de el, ceea ce a condus la o cercetare vădit insuficientă,

atât în prima instanță, cât și în apel.

Complementar, recurentul a indicat că soluția privind încasarea cheltuielilor de

judecată suportate de Constantin Lungu pentru asistența juridică contravine

circumstanțelor cauzei. Or, prima instanță a constatat cu certitudine că Constantin

Lungu nu a beneficiat de asistență juridică gratuită, garantată de stat, dar a avut

posibilitatea să suporte cheltuieli în sumă de 5000 lei pentru asistența juridică

acordată de avocatul ales, ce se confirmă prin bonul de plată seria DAA nr.32434184

din 03 februarie 2022. Adică, în coroborare cu hotărârea din 20 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, prin care Constantin Lungu a fost recunoscut

vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.318 Cod contravențional, este

evident că comportamentul debitorului și desconsiderarea de el a obligației legale de

a stinge datoria față de creditor, este prejudiciabilă prin cauzarea pagubelor morale,

un timp îndelungat.

Suplimentar, prima instanță a indicat că pentru determinarea cuantumului

adjudecat, ar fi luat în considerație o serie de condiții, însă nu a explicat în niciun

mod probarea și pertinența fiecăreia pentru soluția adoptată. Iar, o asemenea

motivare netransparentă, indică în opinia sa la nesoluționarea deplină a fondului

cauzei.

În aceeași ordine de idei, recurentul a punctat că deși în cadrul examinării

cauzei în instanța de apel a invocat prin prisma art.50 alin.(1) lit.d) din Codul de

procedură civilă incompatibilitatea judecătorului primei instanțe la judecarea

cauzei în fond, prezentând și probe în acest sens, Curtea de Apel Chișinău, prin

negarea evidentului, a decis că nu a fost dat niciun indiciu. Prin urmare, recurentul

a opinat că prima instanță nu a fost compusă în mod legal, iar instanța de apel nu a

fost în drept să nege acest fapt.

Așadar, Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc a conchis că

la judecarea cauzei în instanța de apel, i s-a obstrucționat posibilitatea de susținere a

poziției procesuale, prin limitarea nejustificată a dreptului de a se expune în fața

instanței. De asemenea, admisibilitatea probelor a fost greșit dispusă de instanța de

apel, or, o hotărâre judecătorească, prin definiție este un act public și respectiv, se

4

bucură de prezumția notorietății, prin urmare, admisibilitatea în privința acestei

categorii de înscrisuri nu poate fi aplicată.

Mai mult, prezența la materialele cauzei a unor hotărâri judecătorești, prin care

deja au fost stabilite unele circumstanțe ce fac obiect de examinare, evident

facilitează hotărârea instanței și împiedică adoptarea unor soluții contradictorii.

În final, recurentul a concluzionat că instanțele ierarhic inferioare au emis

soluții afectate de formalism exagerat și insuficient motivate, iar instanța de apel nu

s-a expus asupra tuturor motivelor apelantului, a interpretat eronat legea și a încălcat

sau aplicat eronat normele de drept material și procedural.

La 17 mai 2023, în adresa lui Constantin Lungu a fost expediată copia

recursului declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului declarat de

Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, intimatul nu a depus

referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 24 ianuarie 2023 și expediată recurentului Marcel Smochin și reprezentantului

acestuia, avocatului Valentin Fediuc, prin e-mail la 03 februarie 2023, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.137).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Marcel Smochin, reprezentat de

avocatul Valentin Fediuc, la data de 03 martie 2023, se consideră în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc,

a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Marcel Smochin, reprezentat de

avocatul Valentin Fediuc, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 03 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Din analiza recursului declarat rezultă că Marcel Smochin, reprezentat de

avocatul Valentin Fediuc a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432

alin.(2) lit. c) și alin. (3) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurentul a

făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit. c) – interpretarea

eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau

instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de

ipotezele la care se aplică sau invers.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând

existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la 03 martie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care

nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența

unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

De altfel, obiectul acțiunii soluționate prin hotărârea din 13 iunie 2012 a

Judecătoriei Telenești este distinct de obiectul prezentului litigiu, cauzele respective

nefiind conexe, iar temeiul art. 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă

irelevant.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

6

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază recursul declarat de către Marcel Smochin, reprezentat de avocatul

Valentin Fediuc, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Marcel Smochin, reprezentat de

avocatul Valentin Fediuc împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7