2ra-645/23 — incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-645/23 2-19089526-01-2ra-04052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O. Dvornic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 24 aprilie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului declarat de Serghei Mocanu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Balagura împotriva lui Serghei Mocanu, cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a c o n s t a t a t: La 21 februarie 2018, Marcel Balagura a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Mocanu cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, la 22 septembrie 2016, ora 09.55, aflându-se pe coridorul Judecătoriei Centru, Serghei Mocanu l-a numit cu cuvinte necenzurate și anume (rapîn și potlogari) față de mai mulți cetățeni ce se aflau acolo, lezându-i astfel onoarea și demnitatea de cetățean și cauzându-i imense suferințe psihice și morale care urmează a fi recuperate. Aici, reclamantul a relevat că, în legătură cu acest fapt, la 09 noiembrie 2016, în privința lui Serghei Mocanu de către Inspectoratul de Poliție Centru, mun. Chișinău a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție, în baza art.69 alin.(1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 30 u.c., fapt confirmat prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru, mun Chișinău nr.17215 din aceeași dată.

La 17 noiembrie 2016, Serghei Mocanu a contestat legalitatea procesului contravențional inițiat la 09 noiembrie 2016 în privința sa pentru comiterea contravenției prevăzute de art.69 alin. (1) Cod contravențional și a deciziei de sancționare. Prin hotărârea nr. 5r-945/2017 din 09 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, contestația lui Serghei Mocanu împotriva procesului-verbal cu 1 privire la contravenție și deciziei agentului constatator privind aplicarea sancțiunii contravenționale față de acesta, sub formă amendă în mărime de 30 u.c. a fost respinsă. Prin decizia nr. 4r-3236/17 din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul lui Serghei Mocanu asupra hotărârii din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, pronunțată pe cauza contravențională intentată în privința lui Serghei Mocanu învinuit în comiterea contravenției prevăzute de art.69 alin (1) Cod contravențional, astfel vinovăția pârâtului în comiterea contravenției prevăzute de art.69 alin.(1) Cod contravențional, fiind stabilită pe deplin. Cu titlu subsidiar, Marcel Balagura a notat că activează de circa 32 ani în calitate de medic și 21 ani în calitate de lector universitar, în virtutea cărui fapt este cunoscut de multă lume, colegi de breaslă, studenți, pacienți. De altfel, reclamantul a susținut că Serghei Mocanu a mai atentat la onoarea și demnitatea sa, cauzându-i de mai multe ori imense suferințe morale și psihice pentru care a fost sancționat contravențional.

Astfel, întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.45 alin.(1) din Codul contravențional, art. 1398 alin.(1), art.1422 alin.(1) și alin.(2), art.1423 alin.(l) și alin.(2) ale Codului civil Marcel Balagura a solicitat încasarea din contul pârâtului Serghei Mocanu a recompensei bănești în sumă de 30000 lei pentru suferințele repetate psihice și morale cauzate prin injurie, calificată ca faptă contravențională prevăzută de art. 69 alin (1) din Codul contravențional. Prin hotărârea din 05 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Marcel Balagura. S-a încasat din contul lui Serghei Mocanu în beneficiul lui Marcel Balagura prejudiciul moral cauzat în mărime de 8000 lei (f.d.68 A, 74-77, Vol.I).

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Serghei Mocanu și s-a casat hotărârea din 05 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central cu restituirea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată (f.d.89-97, Vol.I). Prin decizia suplimentară din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a anulat încheierea protocolară din 06 iunie 2018 (f.d.62) a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu privire la amânarea ședinței de judecată stabilită pentru data de 05 septembrie 2018 ora 10:00 și concomitent pentru 06 septembrie 2018 ora 10:00 (f.d.102-105, Vol.I). Prin încheierea din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea privind excepția de tardivitate invocată de către pârâtul Serghei Mocanu și s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Marcel Balagura, ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție (f.d.133-138, Vol.I).

Prin încheierea din 18 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul declarat de Marcel Balagura și s-a casat integral încheierea din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru în același complet de judecată (f.d.153-160, Vol.I). 2 Prin hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Balagura împotriva lui Serghei Mocanu privind încasarea prejudiciului. S-a încasat de la Serghei Mocanu, în beneficiul lui Marcel Balagura prejudiciul moral cauzat în mărime de 8000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. (f.d.211, 214-220, Vol.I). La 16 noiembrie 2021, Serghei Mocanu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea acesteia (f.d.213, Vol.I). La 06 ianuarie 2022, Serghei Mocanu a depus apel motivat împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.228-231, Vol.I). Prin decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Serghei Mocanu și s-a menținut hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.77-88, Vol.II).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, invocând dispozițiile art.45 al.(1), art. 69 alin. (1) din Codul contravențional (în vigoare la data producerii evenimentelor 2016), art. 14 alin. (1), (2), art. 1398 alin. (1), art.1422, 1423 ale Codului civil (în redacția până la 01 martie 2019), și reieșind din materialele cauzei, precum și argumentele participanților la proces, a conchis asupra temeiniciei pretenției reclamantului privind încasarea prejudiciului moral și a soluției instanței de fond de încasare din contul lui Sergiu Mocanu în beneficiul lui Marcel Balagura a prejudiciului moral în mărime de 8 000 lei. Or, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare, instanța ierarhic inferioară a ținut cont nemijlocit de consecințele acțiunilor ilicite ale pârâtului Serghei Mocanu și de urmările prejudiciabile care au survenit pentru Marcel Balagura la data de 22 septembrie 2016, reclamantului fiindu-i cauzate suferințe psihice.

Astfel, cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare a fost determinat de către instanța de fond cu respectarea criteriului echității, care presupune că, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale, echitabile, adică în așa fel trebuie stabilite încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a cuantumului prejudiciului moral.

Subsecvent, la argumentele apelantului indicate în cererea de apel precum că, în temeiul art.271 din Codul civil (redacția până la 01 martie 2019), instanța de judecată era obligată să respingă acțiunea ca fiind depusă tardiv, instanța de apel, făcând trimitere la dispozițiile art. 1, 7 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 privind libertatea de exprimare, a notat că obiectul prezentului litigiu constituie repararea prejudiciului moral cauzat prin injurie, calificată ca faptă contravențională prevăzută de art. 69 alin. (1) din Codul contravențional, ce se confirmă prin procesul-verbal cu privire la contravenție, întocmit la data de 09 noiembrie 2016 în privința lui Serghei Mocanu. Astfel, prevederile Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 privind libertatea de exprimare nu sunt aplicabile speței.

Or, în cazul dat, referitor la prescripția extinctivă pentru răspundere delictuală, sunt aplicabile prevederile art. 267 din Codul civil, coroborat cu art.280 al Codului civil (în redacția până la 01 martie 2019). 3 Prin urmare, apelantul Serghei Mocanu a tratat eronat normele de drept material, susținând că litigiului îi sunt aplicabile prevederile art. 15 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 privind libertatea de exprimare, or, Marcel Balagura și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza prevederilor art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, art. 1398 alin. (1), art.1422 alin. (1) și art. 1423 ale Codului civil.

De altfel, prin prisma prevederilor art. 94 alin. (1), art.96 alin. (1) din Codul de procedură civilă și reieșind din materialele cauzei, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei cerinței reclamantului și legalității soluției primei instanțe privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2 000 lei, ca fiind o sumă reală, necesară și rezonabilă. Totodată, instanța ierarhic inferioară a încasat de la Serghei Mocanu în beneficiul lui Marcel Balagura cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 lei, acordate de către avocatul Ștefan Burlaca în instanța de apel. Așadar, din considerentele menționate și având în vedere faptul că prima instanță a emis o hotărâre legală și întemeiată cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material și procedural, iar argumentele invocate în cererea de apel sunt nefondate, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea instanței de fond.

La 03 aprilie 2023, Serghei Mocanu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare, în alt complet de judecată (f.d.91-94, Vol.II). În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră ilegale și pasibile de a fi casate în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a)-c) din Codul de procedură civilă.

Or, cauza în instanța de apel a fost repartizată aleatoriu pentru examinare completului de judecată constituit din judecătorii Anatol Pahopol (președintele ședinței), Ruxanda Pulbere și Viorica Mihailă (judecători), conform dispoziției Președintelui Curții de Apel Chișinău privind stabilitea completelor permanente de judecată. Completul nominalizat a examinat litigiul în cadru mai multor ședințe de judecată, însă în final, la 07 februarie 2023, cauza a fost examinată deja de un alt complet de judecată din care a făcut parte Ana Panov (președintele ședinței), Viorica Mihailă și Angela Braga (judecători).

Astfel, recurentul a susținut că judecarea cauzei în instanța de apel în completul de judecată din care a făcut parte Ana Panov (președintele ședinței), Viorica Mihailă și Angela Braga (judecători), s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.6 alin.(l1), (2) din Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, prin ce i-a fost lezat dreptul prevăzut de art.32 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În context, recurentul a menționat că a fost lipsit de dreptul de a solicita recuzarea judecătorului Ana Panov cu care se află în relații tensionate.

De asemenea, a notat că instanța de fond ilegal la 10 noiembrie 2021 a dispus examinarea cauzei în lipsa sa, or, lipsa a fost condiționată de o situație excepțională, prin restricționarea de către organele de drept al accesului în sediul instanței, din 4 motivul verificării informației de amplasare a unei bombe, fiind dispusă evacuarea forțată din acest imobil a tuturor persoanelor, fapt ce a generat încălcarea art. 8, 26 și 27 din Codul de procedură civilă, care la rândul său constituie ignorarea și lipsirea de dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 CEDO.

De altfel, invocând dispozițiile art. 94 alin. (1), art.96 alin. (1), art. 118 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Serghei Mocanu a relevat că instanța de apel eronat a dispus încasarea din contul său a cheltuielilor de judecată și în volum deplin, deoarece actele prezentat de către Marcel Balagura în acest sens nu corespund prevederilor legale, iar reprezentantul acestuia, avocatul Ștefan Burcala ilegal a participat la examinarea cauzei, întrucât mandatul acestuia, prin care a fost împuternicit de intimat nu a fost semnat. Mai mult, acesta a participat doar la examinarea cauzei, care a durat 15 min., nu și în cadrul ședinței instanței de apel din 07 februarie 2023, și nu a întocmit anumite acte procesuale.

Complementar, făcând referire la dispozițiile art. 1423 alin. (1), (2) din Codul civil (în vigoare la data raportului juridic), recurentul a notat că instanța de fond la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urma să i-a în considerație circumstanțele reale, conform practicii stabilite de Curtea Supremă de Justiție în decizia nr. 2ra-129/20 din 29 ianuarie 2020, dar nu să acorde o satisfacție echitabilă întrun cuantum excesiv dc mare, ce constituie un venit nejustificat pentru Marcel Balagura, argumente pe care le-a invocat și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, însă care contrar art.373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu au fost menționate în decizia contestată. Astfel, cele descrise, cert indică la examinarea superficială a apelului, întrucât decizia instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns.

În final, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procedurale enunțate, Serghei Mocanu a conchis că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel, nu întrunește condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, având în vedere faptul că această soluție nu este motivată, în condițiile în care nu este analizat însăși ordinul contestat prin prisma susținerilor, apărărilor și probelor din dosar, de altfel fiind încălcat și principiul nemijlocirii. La 16 mai 2023, în adresa lui Marcel Balagura a fost expediată copia recursului declarat de Serghei Mocanu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Plicul cu recursul expediat în adresa lui Marcel Balagura, a fost restituit instanței de recurs, cu mențiunea „nereclamat”. În acest context, neprezentarea la oficiul postal pentru ridicarea corespondenței, este apreciată de instanța de recurs ca eludarea obligației de a-și valorifica dreptul procedural respectiv. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 07 februarie 2023 și expediată în adresa participanților la proces, prin e-mail, la 02 martie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.89, Vol.II).

5 În aceste circumstanțe, recursul declarat de Serghei Mocanu, la 03 aprilie 2023, se consideră în termen. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative ( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Serghei Mocanu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului declarat de Serghei Mocanu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, 03 aprilie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Mocanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Din analiza recursului declarat rezultă că Serghei Mocanu a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. a) - c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit. a) - c) – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la 6 aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție având în vedere că recurentul a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 03 aprilie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

Recurentul Serghei Mocanu a invocat practici judiciare a Curții Supreme de Justiție, expusă într-un caz analogic (dosar nr.2ra-129/20 din 29 ianuarie 2020), în care a fost pronunțată o decizie în favoarea pârâtului, însă instanța de recurs notează că un caz particular nu constituie practică judiciară. Mai mult, este de menționat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că eventualitatea unor divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială.

Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe, iar acest lucru nu se poate considera în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct. 116 (b)). În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, v. Turcia, pct. 83). Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contra, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și Atanasovski v Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pct. 38). De altfel, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. 7 În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Serghei Mocanu, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de către Serghei Mocanu, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Serghei Mocanu împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8