2ra-129/20 — cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-129/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – R. Pulbere

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, A. Panov, L. Bulgac

ÎNCHEIERE

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Serghei Mocanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Mocanu

împotriva lui Ivan Istratii cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 29 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Serghei Mocanu, s-a menținut hotărârea din data de

14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 27 decembrie 2017 Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ivan Istratii, solicitând repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000

lei ca rezultat al comiterii contravenției și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Serghei Mocanu a indicat că la 10

aprilie 2015 s-a adresat cu cerere Inspectoratului de Poliție Centru, mun. Chișinău,

solicitând atragerea lui Ivan Istratii la răspundere contravențională pentru faptul că în

aceiași zi, la ora 11.00 l-a înjurat, astfel, lezându-i onoarea și demnitatea.

La 10 aprilie 2015 prin procesul – verbal cu privire la contravenție Ivan Istratii a

fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute la art. 69, alin. (1) din

Codul contravențional, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

20 unități contravenționale.

În opinia reclamantului, prin acțiunile ilegale, Ivan Istratii i-a creat disconfort,

frustrări, stres, respectiv i-a cauzat un prejudiciu moral, estimat în sumă de 10 000 lei

și care urmează a fi încasat din contul pârâtului.

1

Prin hotărârea din data de 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Serghei Mocanu,

s-a încasat de la Ivan Istratii în beneficiul lui Serghei Mocanu prejudiciul moral în

mărime de 400 lei, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei, în rest s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată. (f.d. 52,56-57)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 29 august 2019 a respins cererea

de apel declarată de către Serghei Mocanu, a menținut hotărârea din data de 14 martie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d 74,75-78)

Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au reținut prin prisma art. 1998, alin.

(1), (2) și art. 2036, alin. (1) din Codul civil ca fiind parțial întemeiată pretenția lui

Serghei Mocanu cu privire la repararea prejudiciului moral cazat în urma comiterii unei

contravenții. La caz, s-a constatat cu certitudine că Ivan Istratii prin procesul – verbal

cu privire la contravenție a fost recunoscut vinovat de fapta comisă de către acesta la

data de 10 aprilie 2015 și anume injuria, adică vorbele sau faptele care i-au lezat

onoarea și demnitatea lui Serghei Mocanu. Mai mult, Ivan Istratii nu a contestat

procesul – verbal cu privire la contravenție și nici decizia agentului constatator,

achitând amenda stabilită.

Totodată, instanțele de judecată au conchis că suma solicitată de către Serghei

Mocanu cu titlu de prejudiciu moral este exagerat de mare în raport cu gravitatea

suferințelor psihice suportate prin insultările aduse acestuia.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 11 noiembrie 2019 a depus recurs Serghei

Mocanu, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și modificarea hotărârii

instanței de fond prin majorarea cuantumului prejudiciului moral de la suma de 400 lei

la suma de 8 000 lei. ( f.d. 82)

În motivarea recursului Serghei Mocanu a indicat că hotărârile instanțelor sunt

vădit ilegale. Instanța de fond a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 6

CtEDO, ori scopul de bază a unei justiții îl reprezintă satisfacția echitabilă a drepturilor

omului în cadrul unui proces judiciar. Astfel, repararea unei pagube urmează a fi egală

cu cheltuielile suportate pentru remedierea pagubei cauzate.

Prin urmare, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanțele de judecată

urmau să țină cont de comportamentul cinic a pârâtului, precum și de statutul

recurentului și al intimatului.

La 03 decembrie 2019, în conformitate cu art. 439, alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs intimatului Ivan

Istratii, informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii.

În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (f.d. 86).

Ivan Istratii la 02 ianuarie 2020 a depus referință asupra cererii de recurs înaintate

de către Serghei Mocanu, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil,

ori acesta este lipsit de orice temei legal și este pur declarativ. Argumentele invocate de

către recurent au fost examinate și apreciate de către instanțele de judecată ierarhic

inferioare la justa lor valoare. ( f.d. 89-90)

În conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură civilă,

instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă

2

cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost

depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din data de 29 august

2019 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul

429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusă de către

Serghei Mocanu, care este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi restabilit.

Prin scrisoarea din data de 01 octombrie 2019 Curtea de Apel Chișinău a expediat

participanților la proces copia deciziei integrale din 29 august 2019 (f.d. 79), însă date

despre recepționarea deciziei contestate nu sunt la materialele cauzei. Totodată, este de

menționat că decizia instanței de apel a fost publicată pe portalul instanțelor naționale

de judecată la 15 octombrie 2019.

Drept consecință, instanța de recurs consideră că cererea dedusă judecății a fost

declarată în termenul prevăzut de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de recurs formulată de către Serghei Mocanu este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Serghei Mocanu a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

3

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Serghei Mocanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Serghei Mocanu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Serghei Mocanu, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Serghei Mocanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4