3ra-358/23 — anularea răspunsurilor, obligarea prezentării informatiei

3ra-358/23 — anularea răspunsurilor, obligarea prezentării informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-358/23

2-21192301-01-3ra-29032023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Lupan Alexandru,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Lupan Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliției

de Frontieră și Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea

răspunsurilor, obligarea prezentării informațiilor și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 30 decembrie 2021, Lupan Alexandru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Ministerului

Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea răspunsurilor IGPF nr. 35/2-3-

5991 din 27.10.2021, IGPF nr. 35/2-1-L-475/21 din 25.11.2021, MAI nr. 44/22-

4897 din 07.12.2021, IGPF nr. 35/2-1-6074 din 01.11.2021, IGPF nr. 35/2-1-

L474/21 din 25.11.2021, MAI nr. 44/22-4901 din 07.12.2021, IGPF nr. 35/2-1-

5952 din 26.10.2021, IGPF nr. 35/2-1-L-473/21 din 25.11.2021, MAI nr. 44/22-

4900 din 07.12.2021, IGPF nr. 35/13-5888 din 22.10.2021, IGPF nr. 35/2-1-

L472/21 din 25.11.2021, MAI nr. 44/22-4886 din 07.12.2021, precum și

obligarea prezentării informațiilor în temeiul cererilor nr. 15195 din 07.10.2021,

nr. 15657 din 18.10.2021, nr. 15728 din 19.10.2021, nr. 15842 din 21.10.2021 și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că la 07.10.2021, în

conformitate cu prevederile Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, a

adresat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cererea nr. 15195 prin care

a solicitat următoarea informație: 1. Care este actul juridic în care se stipulează

scopul general, sarcinile de bază, atribuțiile de serviciu, împuternicirile și

responsabilitățile specifice funcției publice, precum și cerințele față de titularul

acestei funcții (în continuare act juridic)? 2. Ce sarcini de bază, atribuții de

1

serviciu, împuterniciri și responsabilități îi revin funcționarului public cu statut

special, fiind în deplasare în interes de serviciu/delegare în conformitate cu

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica

Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2021? 3. Prevederile pct.2 din

ordinul IGPF nr.380/ps din 17.09.2021 constituie o modificare provizorie a

actului juridic în care se stipulează scopul general, sarcinile de bază, atribuțiile de

serviciu, împuternicirile și responsabilitățile șefului Serviciului integritate

profesională al DIE? Daca da, atunci care este procedura, temeinicia și legalitatea

modificărilor operate? Dacă nu, atunci cum aceasta poate fi interpretat și care este

temeiul legal de a dispune stabilirea misiunii provizorii prin prisma prevederilor

pct.1 alin. 1 și pct. 4 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților

entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2021

și fișei postului nr.144 atribuită șefului Serviciului integritate profesională al

DIE? 4. Care este legalitatea și temeinicia acțiunilor șefului SPF AIC la

planificarea și controlul activității subsemnatului, precum și a șefului IGPF de a

dispune asemenea împuterniciri șefului SPF AIC, cu indicarea concretă a

prevederilor actului normativ corespunzător? 5. Care este durata zilnică a

timpului de muncă și regimul de muncă a subsemnatului la funcția de șef al

Serviciului integritate profesională al DIE a IGPF? 6. Care este durata timpului

de muncă și regimul de muncă în cadrul SPF AIC? 7. Care regim de muncă și cu

ce durată se atribuie subsemnatului aflat în delegare la SPF AIC? 8. Au fost

verificate persoanele care sunt delegate la SPF AIC dacă întrunesc condițiile de a

presta munca în schimburi pe timp de noapte? Dacă da, atunci cum s-a realizat

acest proces? 9. În ce condiții și circumstanțe angajatului i se poate schimba

regimul de muncă cu săptămâna de lucru de 5 zile în munca în schimburi, cu

indicarea temeiului juridic? 10. Cum urmează a fi asigurat și efectuat calculul

salariului pe perioada delegării la SPF AIC, cu prezentarea unei descrieri

detaliate a metodei de calcul, cu referire inclusiv la cadrul normativ? 11. Care

este legalitatea acțiunilor subsemnatului în eventualitatea depistării și

documentării cazurilor de nerespectare de persoanele fizice și juridice a măsurilor

de prevenire și control al infecției COVID-19 stabilite de Comisia Națională

Extraordinară de Sănătate Publică? 12. Ce acțiuni au fost întreprinse de SPF AIC

pentru asigurarea respectării de persoanele fizice și juridice a măsurilor de

prevenire și control al infecției COVID-19 stabilite de Comisia Națională

Extraordinară de Sănătate Publică prin hotărârea nr.59 din 13.08.2021 ? 13. Cărui

nivel de funcții din cadrul SPF AIC sunt atribuite sarcinile de asigurare a

respectării de către persoane a regulilor de regim în punctul de trecere a frontierei

de stat Chișinău, aero? 14. Ce acțiuni urmează a fi întreprinse de către SPF AIC

pentru intensificarea supravegherii de persoanele fizice și juridice a măsurilor de

prevenire și control al infecției COVID- 19 stabilite de Comisia Națională

Extraordinară de Sănătate Publică prin hotărârea nr.61 din 09.09.2021 ? 15. Cum

se explică faptul că în cadrul SPF AIC din alte subdiviziuni se deleagă personal

pentru asigurarea regimului în punctul de trecere, ca apoi personalul SPF AIC să

fie delegat în alte subdiviziuni ? 16. Cum a fost intensificată supravegherea

respectării de către persoanele fizice și juridice a măsurilor de prevenire și control

al infecției COVID-19 la punctele de trecere a frontierei de stat Leușeni-Albița,

Sculeni-Sculeni; Cahul- Oancea; Giurgiulești -Galați etc., cu reflectarea

2

acțiunilor concrete întreprinse în acest sens ? 17. Ce acțiuni au fost întreprinse de

IGPF la executarea subpct. 3.3. al Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de

Sănătate Publică nr. 54 din 29.04.2021? 18. Pe ce criterii a fost selectat

personalul delegat la SPF AIC conform ordinului IGPF nr.380/ps din 17.09.2021

? 19. S-a asigurat angajatorul că personalul delegat la SPF AIC conform ordinului

IGPF nr.380/ps din 17.09.2021 întrunește toate condițiile necesare

(competențe/echipament/uniformă/mijloace speciale etc.) pentru exercitarea

misiunii atribuite ? 20. Poate subsemnatul, fiind delegat la SPF AIC, să exercite

funcții cu nivel inferior decât celei deținute? Dacă da, în ce cazuri și în baza căror

prevederi legale? 21. Care sunt circumstanțele de fapt și motivarea necesității

delegării subsemnatului la SPF Larga și SPF AIC? 22. Care sunt circumstanțele

de fapt și de drept, și motivarea necesității încetării delegării subsemnatului la

SPF Larga? 23. Care sunt circumstanțele de drept în baza căror a fost emis actul

administrativ prin care personalul de la SPF AIC, DGRU, DIE etc. a fost antrenat

la exercitarea atribuțiilor de operator la CALL CENTRU? 24. Care sunt acele

circumstanțe de fapt și de drept care îl determină pe șeful IGPF să-l concedieze?

A fost aceasta o misiune nerealizată de șeful IGPF R. Vasiloi din anul 2019,

inițiată cu întreruperea exercitării de subsemnatul a interimatului funcției de șef al

SPF AIC, ulterior cu trimiterea în deplasare în interes de serviciu la DR Sud, ca

în anul 2021 să fie dusă până la bun sfârșit prin orice căi, astfel determinându-l să

demisioneze, or, aceasta va fi realizată în cel mai rău caz cu fabricarea anchetelor

de serviciu sau în procesul reorganizării IGPF încât să nu-i fie propusă nici o

funcție sau să-i propună funcții care cu certitudine vor fi refuzate (ex. inspector al

SPF Larga etc.) Iară a ține cont de experiența în activitate și studiile în domeniu.

(E o constatare bazată pe acțiunile întreprinse (presiuni, hărțuire, intimidare....) în

privința propriei persoane de către șeful IGPF și lipsa din partea ultimului a

poziției vis-a-vis de acest subiect. În cazul în care constatările sale nu se vor

adeveri, va reveni cu scuzele de rigoare).

Prin răspunsul IGPF nr.35/2-3-5991 din 27.10.2021 recepționat de reclamant

la data de 02.11.2021, acesta a primit un răspuns superficial, fără să aibă un

răspuns concret la fiecare întrebare și fără a fi comunicată informația solicitată de

reclamant.

Nefiind de acord cu răspunsul IGPF nr.35/2-3-5991 din 27.10.2021 și din

motiv că reclamantului nu i-a fost comunicată informația solicitată, acesta s-a

adresat la data de 22.11.2021 cu o cerere prealabilă către IGPF prin care a

solicitat anularea actului administrativ nr. 35/2-3-5991 din 27.10.2021 și emiterea

unui nou act administrativ în care să fie reflectate toate cerințele formulate în

cererea nr. 15195 din 07.10.2021.

Prin răspunsul IGPF nr. 35/2-1-L-475/21 din 25.11.2021 reclamantul a fost

informat că în temeiul art. 167 alin. (2) din Codul administrativ, dosarul

administrativ a fost transmis Ministerului Afacerilor Interne - autoritate publică

ierarhic superioară, pentru a se expune în privința legalității actului administrativ

individual emis de IGPF.

Prin răspunsul MAI nr.44/22-4897 din 07.12.2021 a fost menținută poziția

IGPF din răspunsul nr.35/2-3-5991 din 27.10.2021.

De asemenea, la data de 18.10.2021 Lupan Alexandru în conformitate cu

prevederile Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, s-a adresat către

3

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu cererea nr.15657 prin care a

solicitat următoarea informație: 1.Ce măsuri a întreprins IGPF pentru a intensifica

supravegherea respectării de către persoanele fizice și juridice a măsurilor de

prevenire și control al infecției COVID-19? 2. Ce instrumente a folosit IGPF

pentru a executa prevederile pct.5 din Hotărârea prenotată? 3. A fost emis vreun

ordin în acest sens? Dacă da, roagă să-i fie remisă o copie a ordinului. 4.

Acțiunile îndreptate la intensificarea supravegherii respectării de către persoanele

fizice și juridice a măsurilor de prevenire și control al infecției COVID-19

durează și până la moment ori au fost dispuse pe o perioadă mai scurtă de timp?

de serviciu în regim intens și în baza cărui act normativ? 6. Ce acțiuni au fost

întreprinse la Sectorul poliției de frontieră Aeroportul Internațional Chișinău (în

continuare SPF AIC) pentru intensificarea supravegherii respectării de către

persoanele fizice și juridice a măsurilor de prevenire și control al infecției

COVID-19 prin prisma aceleași Hotărâri a Comisiei Extraordinare de Sănătate

Publică? 7. Care este rezultatul acțiunilor întreprinse în acest sens de IGPF,

inclusiv și la SPF AIC? 8. Sunt executorii la moment prevederile Hotărârii

Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică nr.61 din 09.09.2021 în timp ce au

fost emise alte două Hotărâri nr.62 din 22.09.2021 și respectiv nr.63 din

08.10.2021 prin care au fost modificate măsurile generate de prevenire și control

a infecției COVID19? 9. Dacă da, care sunt argumentele ce stau la bază

răspunsului afirmativ?.

Prin răspunsul IGPF nr.35/2-1-6074 din 01.11.2021 la fel nu a primit un

răspuns concret la fiecare întrebare și nu i-a fost eliberată informația solicitată,

pârâtul IGPF s-a limitat doar la preluarea textului din actele normative.

Din motiv că reclamantului nu i-a fost eliberată informația solicitată, acesta

la data de 22.11.2021 s-a adresat cu o cerere prealabilă către IGPF prin care a

solicitat anularea actului administrativ nr.35/2-1-6074 din 01.11.2021 și emiterea

unui nou act administrativ în care să fie reflectate toate cerințele formulate în

cererea nr. 15657 din 18.10.2021.

Prin răspunsul IGPF nr.35/2-1-L-474/21 din 25.11.2021 reclamantul a fost

informat că în temeiul art. 167 alin. (2) din Codul administrativ, dosarul

administrativ a fost transmis MAI - autoritate publică ierarhic superioară pentru a

se expune în privința legalității actului administrativ individual emis de IGPF.

Prin răspunsul MAI nr.44/22-4901 din 07.12.2021 a fost menținută poziția

IGPF din răspunsul nr.35/2-1-6074 din 01.11.202.

A indicat că, la fel, la data de 19.10.2021 în conformitate cu prevederile

Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, s-a adresat către Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră cu cererea nr. 15728 prin care a solicitat

următoarea informație: 1.Care sunt acele suspiciuni serioase și rezonabile privind

legalitatea actului administrativ individual defavorabil? 2. Unde sunt

reglementate acele indicii care ar indica că suspiciunile sunt serioase și

rezonabile? 3. Cum poate persoana afectată printr-un act administrativ individual

defavorabil să califice unele suspiciuni privind ilegalitatea acestuia ca fiind

serioase și rezonabile? 4. Lezarea unui drept a persoanei prin emiterea actului

administrativ defavorabil, constituie oare suspiciune serioasă și rezonabilă? Dacă

nu, care sunt argumentele de drept și de fapt? 5. Dispunere persoanei spre

4

executare a unor atribuții improprii fișei postului afectează asupra libertății

muncii, incluzând dreptul la munca liber aleasă sau acceptată, dreptul dispunerii

de capacitățile sale de muncă, dreptul alegerii profesiei și ocupației? Dacă da,

atunci poate constitui suspiciune serioasă și rezonabilă privind ilegalitatea actului

administrativ prin care aceasta s-a dispus? Dacă nu, care sunt argumentele de

drept și de fapt? 6. Care sunt acele circumstanțe de drept care indică asupra

obligativității persoanei asupra probării suspiciunii serioase și rezonabile privind

ilegalitatea actului administrativ defavorabil? 7. Cum și în ce cazuri se probează

suspiciunea serioasă și rezonabilă privind ilegalitatea actului administrativ

defavorabil, or, odată prin prezentarea probelor se urmărește scopul stabilirii

legalității sau ilegalității actului administrativ defavorabil în vederea adoptării

deciziei prin prisma art. 167 Cod administrativ, dar nu conform art. 172 alin. (3)

al aceluiași Cod? 8. De ce răspunsul nr.35/2-1-L-409/21 din 18.10.2021 nu

conține elementele necesare unui document electronic, fiind lipsa semnăturii

electronice or, această încălcare a fost admisă conștient pentru a nu depăși

termenul de examinare a cererii? 9. Cine este executorul documentului menționat

și cine se face vinovat de aceasta? 10. Este oare necesar în asemenea caz de

inițiat vreo anchetă de serviciu? Dacă nu, care sunt acele circumstanțe de fapt și

de drept care împiedică efectuarea acestui lucru?.

A indicat reclamantul că prin răspunsul IGPF nr.35/2-1-5952 din

26.10.2021, nu a primit un răspuns concret la fiecare întrebare și nu i-a fost

eliberată informația solicitată, pârâtul IGPF s-a limitat doar la preluarea textului

din actele normative.

Din acest motiv, la data de 22.11.2021 reclamantul s-a adresat cu o cerere

prealabilă către IGPF prin care a solicitat anularea actului administrativ nr.35/2-

1-5952 din 26.10.2021 și emiterea unui nou act administrativ în care să fie

reflectate toate cerințele formulate în cererea nr.15728 din 19.10.2021.

Prin răspunsul IGPF nr.35/2-1-L-473/21 din 25.11.2021 reclamantul a fost

informat că în temeiul art. 167 alin. (2) din Codul administrativ, dosarul

administrativ a fost transmis MAI - autoritate publică ierarhic superioară pentru a

se expune în privința legalității actului administrativ individual emis de IGPF.

Prin răspunsul MAI nr.44/22-4900 din 07.12.2021 a fost menținută poziția

IGPF din răspunsul nr.35/2-1-5952 din 26.10.2021.

A menționat că la data de 21.10.2021, în conformitate cu prevederile Legii

nr.982/2000 privind accesul la informație, s-a adresat către Inspectoratul General

al Poliției de Frontieră cu cererea nr.15842 prin care a solicitat următoarea

informație: 1.Cine este persoana (polițistul de frontieră) care a

examinat/examinează sesizarea Procuraturii Anticorupție oficiu Sud nr. 13948

din 14.09.2021 privind acțiunile pretins ilegale admise de subsemnatul în

procesul desfășurării anchetei de serviciu nr.A-109 din 07.06.2021? 2. Care sunt

acele acțiuni pretins a fi ilegale comise de subsemnatul? 3. Ce norme de drept au

fost încălcate și ce consecințe au survenit urmare acțiunilor mele calificate ca

pretins a fi ilegale? 4. Este subsemnatul participant la procedura administrativă

inițiată la examinarea sesizării menționate? 5. Dacă da, atunci era obligată

persoana căreia s-a dispus examinarea sesizării să efectueze investigații, inclusiv

cu audierea subsemnatului? 6. Dacă nu, care sunt circumstanțele de fapt și de

drept invocate? 7. De ce până la moment subsemnatul nu a fost audiat în cadrul

5

procedurii administrative privind examinarea sesizării? 8. A fost emis vreun act

administrativ/efectuată vreo operațiune administrativă pe rezultatele examinării

sesizării prenotate? Dacă da, roagă să fie expediată a copie a acesteia. 9. A fost

informată Procuratura Anticorupție oficiu Sud despre rezultatele examinării

sesizării sale, menționate supra? Dacă nu, care au fost circumstanțele de drept și

de fapt ce au dus la aceasta și este oare aceasta o încălcare a cadrului normativ?

serviciu, prin prisma Hotărârii Guvernului nr.409/2017 cu privire la Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne? 11. Un act administrativ sau document expediat în format

electronic, dar care nu este semnat electronic se consideră emis legal și urmează a

fi executat? 12. Dacă da, care sunt circumstanțele de drept și de fapt ce susțin

această poziție? 13. Dacă nu, care sunt consecințele și constituie aceasta o abatere

disciplinară? 14. În ce cazuri se consideră șeful IGPF absent de la serviciu, iar

persoana care îl înlocuiește este în drept să dispună și/sau să emită/semneze

acte/operațiuni administrative? 15. Se consideră funcția temporar vacantă în cazul

în care titularul funcției se află în deplasare în interes de serviciu? Dacă da, care

sunt circumstanțele de fapt și de drept?.

Consideră că prin răspunsul IGPF nr.35/13-5888 din 22.10.2021, recepționat

la data de 29.10.2021, reclamantul la fel nu a primit un răspuns concret la fiecare

întrebare și nu i-a fost eliberată informația solicitată, pârâtul IGPF s-a limitat doar

la preluarea textului din actele normative.

Din acest motiv, la data de 22.11.2021 s-a adresat cu o cerere prealabilă

către IGPF prin care a solicitat anularea actului administrativ nr.35/13-5888 din

22.10.2021 și emiterea unui nou act administrativ în care să fie reflectate toate

cerințele formulate în cererea nr.15842 din 21.10.2021.

Prin răspunsul IGPF nr.35/2-1-L-472/21 din 25.11.2021 reclamantul a fost

informat că în temeiul art. 167 alin. (2) din Codul administrativ dosarul

administrativ a fost transmis MAI - autoritate publică ierarhic superioară pentru a

se expune în privința legalității actului administrativ individual emis de IGPF.

Prin răspunsul MAI nr.44/22-4886 din 07.12.2021 a fost menținută poziția

IGPF din răspunsul nr.35/13-5888 din 22.10.2021.

Analizând răspunsurile IGPF nr. 35/2-3-5991 din 27.10.2021, IGPF nr. 35/2-

1- L-475/21 din 25.11.2021, MAI nr. 44/22-4897 din 07.12.2021, IGPF nr. 35/2-

1- 6074 din 01.11.2021, IGPF nr. 35/2-1-L-474/21 din 25.11.2021, MAI nr.

44/22- 4901 din 07.12.2021, IGPF nr. 35/2-1-5952 din 26.10.2021, IGPF nr.

35/2-1-L473/21 din 25.11.2021, MAI nr. 44/22-4900 din 07.12.2021, IGPF nr.

35/13- 5888 din 22.10.2021, IGPF nr. 35/2-1-L-472/21 din 25.11.2021, MAI nr.

44/22- 4886 din 07.12.2021 prezentate în coraport cu cererile formulate,

reclamantul a constat că acestea nu conține informațiile în volum și forma

solicitată.

Astfel, consideră că prin răspunsurile date i-au fost lezate drepturile și

interesele legitime în ceea ce privește accesul la informații prin neprezentarea

informațiilor în volumul deplin, în forma și modul solicitat.

Mai mult decât atât, a constat încălcarea prevederilor art. 96 din Codul

administrativ, care prevede, că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

6

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Lupan Alexandru împotriva

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ministerului Afacerilor Interne,

privind anularea răspunsurilor, obligarea prezentării informațiilor și compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 31 octombrie 2022, Lupan Alexandru, reprezentat de avocatul Adrian

Istrati, a declarat apel împotriva hotărârii din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii

prin care acțiunea depusă de Lupan Alexandru să fie admisă.

Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Lupan Alexandru și s-a menținut hotărârea din19 octombrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că prima instanță a

determinat corect raporturile juridice stabilite între părți, întinderea drepturilor și

obligațiilor în cazul respectiv, precum și cadrul legal aplicabil în speță, justificat

ajungând la concluzia respingerii acțiunii.

Instanța de apel a respins argumentele apelantului precum că nu i s-ar fi

furnizat informația solicitată, or, din răspunsurile recepționate de acesta, cu

certitudine rezultă faptul că, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în mod

complet a dat răspuns solicitărilor de informații cerute de către apelant, iar faptul

că, răspunsul nu are forma dorită de parte, nu reprezintă temei de a considera a fi

îngrădit dreptul de acces la informație.

Astfel, a conchis că este justă și întemeiată concluzia instanței de fond cu

referire la faptul că, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a acționat în

limitele legale, în mod transparent, în maniera revendicată de către Lupan

Alexandru și cea prescrisă de lege, furnizând informații asupra întrebărilor

formulate de reclamant și totodată a comunicat despre posibilitatea adresării

reclamantului Lupan Alexandru la sediul Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră pentru a ridica informația solicitată, inclusiv copii de ordine, dispoziții,

cu concretizarea acestora având ca reper dispoziția art. 12 alin. (2) lit. a) și b) din

Legea privind accesul la informație.

La 14 martie 2023, Lupan Alexandru, reprezentat de avocatul Adrian Lupan

a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, iar la data de 18 aprilie 2023 a prezentat motivarea recursului,

solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și drept ale cauzei,

recurentul a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor de judecată ierarhic

inferioare, invocând că hotărârile contestate sunt neîntemeiate, ilegale și pasibile

de a fi casate.

Recurentul consideră că instanțele inferioare s-au limitat doar la transcrierea

în hotărârile emise a poziției părții pârâte fără a motiva și a se expune pe toate

pretențiile invocate de partea reclamantă prin ce a admis o încălcare a art. 6 a

CEDO.

7

Recurentul nu este de acord cu poziția instanței de fond precum și a instanței

de apel, prin care se invocă că el a fost numit în funcția șef al Serviciului

integritate profesională al Direcției inspecție efectiv, fiind semnată și fișa postului

nr. 144, fapt ce denotă cu ultimul cunoaște și era obligat să cunoască atribuțiile de

serviciu, obligațiile și responsabilitățile de serviciu care se conțin în fișa postului

pe care ultimul a semnat-o.

Chiar dacă recurentul a fost anterior angajat în funcția de șef al Serviciului

integritate profesională al Direcției inspecție efectiv și a semnat în acest sens fișa

postului, acest fapt nu poate servi un temei pentru a refuza eliberarea informației

solicitate de recurent în modul și forma indicate de acesta.

Astfel informația solicitată de recurent prin cererea din 07.10.2021, nu a fost

eliberată de intimat anume în forma și modul solicitat de recurent din motiv că

însăși intimatul a emis alte acte administrative ilegale în coraport cu recurentul,

iar în situația în care partea intimată elibera informația în modul solicitat de

recurent, partea intimată expres recunoștea abuzurile admise de către aceasta în

coraport cu recurentul.

A menționat că a solicitat eliberarea informației anume în forma și modul

solicitat pentru a prezenta această informație în alt litigiu privind sancționarea

acestuia. Însă din motiv că intimatul nu a eliberat informația solicitată, iar în alte

litigii cu recurentul a prezentat poziții contradictorii, a fost pus într-o poziție de

inegalitate a armelor într-un proces de judecată.

În pofida faptului că atât intimatul, instanța de fond cât și instanța de apel au

invocat faptul că recurentului i-a fost furnizată informația solicitată în realitate

acest fapt nu a avut loc, spre exemplu în cererea din 07.10.2021 apelantul a

indicat 24 de întrebări, prin răspunsul 6/17 intimatului nr.35/2-3-5991 din

27.10.2021 nu este răspuns la aceste 24 de întrebări. Răspunsul conține în sine 11

aliniate, primul aliniat fiind unul de introducere si în ultimele două fiind indicată

modalitatea de contestare a răspunsului în caz de dezacord. Astfel rezultă că în

răspunsul intimatului nr.35/2-3-5991 din 27.10.2021 s-a oferit răspuns doar la opt

întrebări din 24 solicitate. Aceste opt răspunsuri nu pot fi calificate ca complete.

Cu referire la cererea nr.15657 din 18.10.2021 intimatul iarăși nu a dat

răspunsurile depline solicitate de recurent și anume la primele două întrebări din

cererea respectivă intimatul nu a răspuns deloc. A răspuns parțial la întrebarea a

treia indicând ordinele emise de intimat fără a elibera recurentului copiile de pe

aceste ordine. La alte întrebări indicate în cererea menționată de către intimat au

fost date niște răspunsuri evazive.

Situația identică fiind și cu cererile nr. 15728 din 19.10.2021 și nr. 15842

din 21.10.2021. Mai mult ca atât în răspunsul la cererea nr. 15842 din 21.10.2021

nu este indicat nimic în privința informației legate de cine este persoana

(polițistul de frontieră) care a examinat/examinează sesizarea Procuraturii

Anticorupție oficiu Sud nr.13948 din 14.09.2021 privind acțiunile pretins ilegale

admise de recurent, precum și altă informație legată de acest caz. Intimatul în

răspunsul său nr. 35/13-5888 din 22.10.2021 s-a limitat doar la indicare art. 83

alin. (3) din Codul administrativ

Astfel, a menționat că nu este argumentată poziția instanțelor inferioare din

care motiv nu a fost acceptată forma de acces la informație, cum ar fi expedierea

prin poșta (inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document (art. 13 alin. (1)

8

lit. e) Legea acces la informație), adică cea solicitată de recurent și fiind

identificată și acceptată ca principala modalitate de comunicare, dar au optat

pentru poziția intimatului/pârât și anume cu prezentarea la sediul instituției.

Instanțele inferioare nu au acceptat argumentele părții recurente referitor la

existența anumitor cauze și condiții care făceau imposibil prezentarea la sediul

IGPF.

La 22 mai 2023, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus

referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil și

neîntemeiat.

Prin referința depusă la 19 iunie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a

solicitat respingerea recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor

fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost notificat

recurentului și reprezentantului acestuia la data de 27 februarie 2023 (vol. II,

f.d.104 verso). Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 14 martie 2023.

Copia deciziei motivate a fost notificată recurentului și reprezentantului

acestuia la 20 martie 2023 (vol. II, f.d.110). Iar cererea de recurs motivată a fost

depusă la 18 aprilie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, Lupan Alexandru a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și

(2) din Codul administrativ.

9

Examinând temeiurile invocate în recursul depus Lupan Alexandru, în raport

cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri

de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

10

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Lupan

Alexandru.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Lupan Alexandru, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11