2r-51/24 — desfacerea casatoriei

2r-51/24 — desfacerea casatoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2r-51/24

2-19022917-01-2r-25012024

Prima instanță, Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud.: V. Carapirea)

Instanța de apel, Curtea de Apel Comrat (jud.: Ș. Starciuc, D. Fujenco, G. Colev)

D E C I Z I E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Gostev Iulia, reprezentată de avocatul

Berezovschi Vladislav,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gostev Pantelei

împotriva Iuliei Gpstev cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva încheierii din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care

a fost respinsă cererea depusă de Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi

Vladislav, cu privire la repunerea apelului în termen și a fost restituit apelul declarat

de Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, împotriva hotărârii

din 05 iulie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central ca fiind depus în afara

termenului legal,

c o n s t a t ă:

La 17 aprilie 2019, Gostev Pantelei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Iuliei Gpstev cu privire la desfacerea căsătoriei.

Prin hotărârea din 05 iulie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost

admisă acțiunea depusă de Gostev Pantelei. A fost desfăcută căsătoria încheiată

între Gostev Pantelei și Gostev Iulia înregistrată la data de 29 septembrie 1976 de

Primăria s. Burlăceni, r-nul Vulcănești cu nr. 15.

La 27 noiembrie 2023, Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi

Vladislav, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

repunerea apelului în termen, admiterea apelului, casarea hotărârii din 05 iulie 2019

a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central cu remiterea cauzei spre rejudecare.

Prin încheierea din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, în temeiul art.

369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă a fost respinsă cererea depusă de

Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, privind repunerea în

termen a apelului și a fost restituit apelul declarat de Gostev Iulia, reprezentată de

avocatul Berezovschi Vladislav, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța

de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 20 decembrie 2023, prin intermediul Oficiului poștal, Gostev Iulia,

reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, a depus cerere de recurs împotriva

încheierii instanței de apel solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii din 14

1

decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi

Vladislav, a indicat că cauza a fost examinată în absența sa, nefiind citată legal

despre locul, data și ora examinării cauzei, despre emiterea hotărârii din 05 iulie

2019, recurenta a aflat când s-a întors în țară, fiind cetățean a Italiei, aflând despre

decesul soțului său. Urmare,. adresării la notar pentru perfectarea actelor de

succesiune a aflat de existența hotărârii de judecată prin care căsătoria lor a fost

desfăcută.

Consideră că prin adoptarea încheierii contestate ia fost încălcat dreptul de

acces la justiție și la un proces echitabil, garantat de art. 20 din Constituție și art. 1

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 14 decembrie 2023 a Curții de

Apel Comrat a fost expediată la 21 decembrie 2023 la adresa poștală a recurentei

indicată în cererea de apel și recurs, or. Cimișlia, str. Gr. Ureche, 27 iar cererea de

recurs a fost depusă la 20 decembrie 2023.

Astfel, recursul declarat, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a

fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Astfel, termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, (dacă legea

2

nu prevede altfel), indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Din materialele cauzei rezultă că, la 05 iulie 2019 Judecătoria Cimișlia, sediul

Central a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă acțiunea depusă de

Gostev Pantelei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 noiembrie 2023, Gostev

Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, a depus cerere de apel

solicitând repunerea apelului în termen, admiterea acestuia, casarea a hotărârii din

05 iulie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și restituirea cauzei spre

rejudecare.

În motivarea cererii de repunere în termen a apelului, Gostev Iulia, reprezentată

de avocatul Berezovschi Vladislav, a indicat că, cauza a fost examinată în absența

sa, nefiind citată legal despre locul, data și ora examinării cauzei, pe parcursul

examinării cauzei s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, despre emiterea

hotărârii din 05 iulie 2019, recurenta a aflat cînd s-a întors în țară, aflând despre

decesul soțului său. Urmare adresării la notar pentru perfectarea actelor de

succesiune a aflat de existența hotărârii de judecată prin care căsătoria lor a fost

desfăcută.

Ca urmare, prin încheierea din 14 decembrie 2023, în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. b) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Comrat a respins cererea

depusă de Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, privind

repunerea în termen a apelului și a restituit apelul declarat de Gostev Iulia,

reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, ca fiind depus în afara termenului

legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra și

argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră justă soluția instanței de apel de respingere a cererii privind repunerea în

termen al apelului și restituirea acestuia ca fiind tardiv, deoarece cererea de apel a

fost depusă de Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, peste

termenul de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art.

362 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Or, după cum rezultă din actele cauzei

dispozitivul hotărârii Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost pronunțat la 05

iulie 2019, iar cererea de apel a fost depusă de către Gostev Iulia, reprezentată de

avocatul Berezovschi Vladislav, abia la 27 noiembrie 2023, aproximativ peste 4 ani

și 4 luni de zile, pe când termenul-limită de declarare al apelului a expirat încă la

data de 05 august 2019 inclusiv (luni), având în vedere că ultima zi de depunere a

apelului 04 august 2019 era zi nelucrătoare.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

În acest sens, dispozițiile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă

prescriu că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului

de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.

3

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 zile, calculat din ziua în

care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură.

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La

cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO,

nemotivarea de către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau

repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un

proces echitabil.

Deși apelanta Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, a

solicitat repunerea în termen a actului de procedură, totuși contrar art. 116 din Codul

de procedură civilă, nu a prezentat probe justificative ce ar confirma faptul

imposibilității depunerii apelului în termenul de atac prevăzut de lege.

Colegiul, verificând legalitatea încheierii instanței de apel prin care a soluționat

cererea depusă de Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav cu

privire la repunerea în termenul de atac, atestă că aceasta este emisă în conformitate

cu cadrul legal aplicabil și nu conține erori de aplicare a legii, de interpretare a legii

sau de apreciere arbitrară a probatoriului.

Instanța de recurs evidențiază că potrivit art. 116 alin. (4) al Codului de

procedură civilă, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care

partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Astfel, în ipoteza în care Gostev Iulia, reprezentată de avocatul Berezovschi

Vladislav într-adevăr a omis întemeiat termenul de atac nu a prezentat probe la ce

data a recepționat hotărârea primei instanțe. Mai mult ca atât, invocând că a aflat

despre hotărârea emisă când s-a adresat notarului pentru perfectarea actelor de

succesiune, nu a prezentat nici o probă în acest sens.

Completul subliniază că în materie civilă Convenția nu garantează un drept de

recurs, dar că o eventuală procedură de examinare a admisibilității acestuia face

incident articolul 6 (a se vedea, inter alia, Erik ØVLISEN vs. Danemarca, hotărârea

din 30 august 2006, sau Kukkonen vs. Finlanda (nr. 2), hotărârea din 13 ianuarie

2009, § 24).

În același context, un stat care dispune de astfel de instanțe de recurs are

obligația să se asigure că justițiabilii se bucură de principiile unui proces echitabil

garantate de art. 6 alin. (1), în special de dreptul de acces la o instanță, de dreptul de

a fi audiat (a se vedea, inter alia, Lebedinschi vs. Republica Moldova, hotărârea din

16 septembrie 2015, § 32).

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că, în proceduri civile, o

persoană poate cu greu să conceapă preeminența dreptului fără existența posibilității

4

de acces la instanțele de judecată (a se vedea, Golder vs. the United Kingdom,

hotărâre din 21 ianuarie 1975; Z and Others vs. the United Kingdom, hotărâre din

10 mai 2001; și Kreuz vs. Poland, hotărârea din 19 iunie 2001).

Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa,

supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea

statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să

hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6 § 1

acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o

instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât

dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între

mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and

Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie

1998).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția

emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu

circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt

lipsite de relevanță.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art. 56

alin. (3) al Codului de procedură civilă, potrivit căruia, participanții la proces sunt

obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În situația de fapt, contrară cadrului legal relatat, în corespundere cu

prevederile art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recurenta Gostev Iulia,

reprezentată de avocatul Berezovschi Vladislav, va suporta consecințele

nefavorabile, adică, sancțiunile procedurale stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural, în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În acest context, Completul consideră că la caz, soluția instanței de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 5

CEDO, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului, ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de

atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod

principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Popov 2 vs. Moldova, hotărâre din

06 decembrie 2005, cauza Melnic vs. Moldova, hotărâre din 14 noiembrie 2006),

Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor de repunere în termenul de

prescripție constituie o violare a art. 6 § 1.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare

pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea

diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta

dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,

cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA

Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

5

Din considerentele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de recurs

împotriva încheierii din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, urmează a fi

respinsă cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Gostev Iulia, reprezentată de avocatul

Berezovschi Vladislav.

Se menține încheierea din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gostev Pantelei împotriva

Iuliei Gpstev cu privire la desfacerea căsătoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6