2ra-362/23 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecată

2ra-362/23 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-362/23

2-20000703-01-2ra-06032023

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (jud. V. Botnaraș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Chetruș,

reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeria

Badea împotriva lui Alexandru Chetruș, intervenienți accesorii Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Ialoveni și Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei sect. Ciocana, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copiilor

minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

a c o n s t a t a t:

La 02 ianuarie 2020, Valeria Badea, reprezentată de avocatul Valeriu Negoiță,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Chetruș, intervenient

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni, prin care a

solicitat stabilirea locului de trai al copiilor minori cu mama, încasarea pensiei pentru

întreținerea copiilor minori în sumă bănească fixă a câte 2500 de lei pentru fiecare

copil din toate felurile de venituri lunare, cu începere din momentul înaintării

acțiunii și până la atingerea majoratului de către aceștia, partajarea proprietății

comune în devălmășie, și anume a bunului imobil ap.xxx cu nr. cadastral xxxxxx și

suprafața de 88,6 m2, situat în mun. xxxxxx, bd. xxxxxx, la prețul de 80000 de euro,

prin atribuirea acestuia lui Alexandru Chetruș în schimbul unei sulte în mărime de

40000 de euro, la cursul BNM în valută națională la ziua executării, ceea ce

constituie ½ cotă-parte din valoarea bunului imobil supus partajării, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a relatat că la

20 septembrie 2009 a înregistrat la Oficiul de Stare Civilă Chișinău căsătoria cu

pârâtul Alexandru Chetruș, din care au doi copii minori xxxxxx, a.n. xxxxxx și

xxxxxx, a.n. xxxxxx, care se află la întreținerea sa.

La 28 august 2019, a desfăcut căsătoria cu Alexandru Chetruș, fapt confirmat

prin copia certificatului de divorț seria D-IV nr. 0671676, eliberat de Serviciul Stare

Civilă Ciocana, mun. Chișinău, iar la 10 octombrie 2019 s-a recăsătorit cu Mihail

Badea, luând numele de familiei al acestuia.

Subsecvent, reclamanta a susținut că la 23 iulie 2019 în scopul evitării unui

eventual proces judiciar a semnat cu Alexandru Chetruș o tranzacție de împăcare

privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, graficul de

întrevedere a copiilor minori, precum și partajul averii comune în devălmășie, care

însă nu a fost respectat de către ultimul, fiind astfel nevoită să se adreseze cu prezenta

cerere de chemare în judecată.

Complementar, reclamanta a menționat că, înainte de desfacerea căsătoriei cât

și după, copiii au rămas în grija și la educația sa, ea având grijă să-i crească, educe,

întrețină, întrucât tatăl acestora a dat dovadă de o atitudine indiferentă față de soarta

lor, ignorând să-i sprijine material, motiv din care și a solicitat stabilirea domiciliului

copiilor minori cu mama.

Totodată, deoarece Alexandru Chetruș este angajat oficial în câmpul muncii și

are venituri neregulate și fluctuabile, iar stabilirea unei cote din aceste venituri este

imposibilă și dificilă, a conchis oportun de a solicita încasarea pensiei de întreținere

pentru copii în mărime a câte 2500 de lei, pentru fiecare copil, până la atingerea

majoratului de către aceștia.

În final, Valeria Badea, reprezentată de avocatul Valeriu Negoiță a menționat

că, deoarece de apartamentul procurat în timpul căsătoriei se folosește Alexandru

Chetruș, acesta urmează ai fi atribuit acestuia în schimbul unei sulte în mărime de

40000 de euro, la cursul BNM în valută națională la ziua executării, ceea ce

constituie ½ cotă-parte din valoarea bunului imobil supus partajării.

Prin încheierea protocolară din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei sect. Ciocana,

mun. Chișinău s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu

(f.d.114-115, Vol.I).

Prin încheierea din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni,

pretenția cu privire la partajarea averii comune în devălmășie, s-a separat într-un

proces aparte, de pretențiile cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei de întreținere pentru copii (f.d.116).

Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valeria Badea,

reprezentată de avocatul Valeriu Negoiță.

S-a stabilit domiciliul copiilor minori Xxxxxx, a.n. xxxxxx și Xxxxxx,

a.n. xxxxxx, cu mama Valeria Badea.

S-a încasat de la Alexandru Chetruș, în folosul Valeriei Badea, pensia de

întreținere pentru copiii minori Xxxxxx, a.n. xxxxxx și Xxxxxx, a.n. xxxxxx, în

mărime de 1/3 din salariul și/sau din alte venituri lunar, începând cu data de

02 ianuarie 2020 și până la atingerea majoratului copiilor.

2

În conformitate cu prevederile art. 256 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, hotărârea privind plata pensiei de întreținere se execută imediat.

S-a încasat de la Alexandru Chetruș, în beneficiul statului, taxa de stat, pentru

capătul de cerere privind încasarea pensiei de întreținere, prin care reclamanta a fost

scutită prin efectul legii, în sumă de 150 de lei.

S-a încasat de la Alexandru Chetruș, în folosul Valeriei Badea taxa de stat

achitată la depunerea cererii de chemare în judecată, privind cerința de stabilire a

domiciliului copiilor minori, în sumă de 100 de lei și cheltuieli de asistență juridică

în sumă de 2000 de lei. În rest, pretențiile privind încasarea taxei de stat, cheltuielilor

de asistență juridică și de transport, s-au respins (f.d.128, 136-139, Vol.I).

La 10 ianuarie 2022, Alexandru Chetruș, reprezentat de avocatul Gheorghe

Macovei a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

stabilirii domiciliului copiilor minori cu Valeria Badea (f.d.130-131, Vol.I).

La 12 ianuarie 2022, Valeria Badea, reprezentată de avocatul Valeriu Negoiță a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni, solicitând repunerea în termenul de apel, casarea parțială

a hotărârii prime instanțe, în partea pretențiilor respinse și admiterea acestora cu

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 8000 de lei și a cheltuielilor

de transport suportate (f.d.133, Vol.I).

Prin încheierea din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul

declarat de Alexandru Chetruș, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei pentru

neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel, expuse în încheierea din 21 aprilie 2022

a Curții de Apel Chișinău (f.d.150-152, Vol.I).

La 20 iulie 2022, Valeria Badea, reprezentată de avocatul Valeriu Negoiță a

depus cerere de apel motivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, în care a reiterat pretențiile inițiale,

suplimentar solicitând admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată

(f.d.158-163, Vol.I).

Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Valeria Badea, reprezentată de avocatul Valeriu Negoiță.

S-a casat hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni, în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori, inclusiv și a taxei

de stat încasată pe capătul de cerere privind încasarea pensiei de întreținere, precum

și în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, cu emiterea unei noi hotărâri

în această parte, prin care s-a încasat de la Alexandru Chetruș, în folosul Valeriei

Badea, pensia de întreținere pentru copiii minori Xxxxxx a.n. xxxxxx și Xxxxxx

a.n. xxxxxx, în mărime de 2500 de lei, lunar, pentru fiecare copil, începând cu data

de 02 ianuarie 2020 și până la atingerea majoratului copiilor.

S-a încasat de la Alexandru Chetruș, în folosul statului, suma de 1800 de lei cu

titlu de taxă de stat pentru capătul de cerere privind încasarea pensiei de întreținere.

S-a încasat de la Alexandru Chetruș, în beneficiul Valeriei Badea, cheltuielile

de asistență juridică în mărime de 10000 de lei.

În rest, hotărârea s-a menținut. (f.d.185-193, Vol.I).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, a conchis asupra netemeiniciei

concluziei instanței de fond cu privire la încasarea pensiei alimentare în mărime de

3

1/3 din salariul și/sau din alte venituri lunar, precum și încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 2000 de lei.

Astfel, referitor la capătul de cerere privind încasarea pensiei alimentare pentru

întreținerea copiilor minori în mărime de 2500 de lei lunar pentru fiecare, începând

cu data de 02 ianuarie 2020 și până la atingerea majoratului copiilor, Curtea de Apel

Chișinău, invocând dispozițiile art.18 alin.(1) al Convenției internaționale din

20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica

Moldova din 25 februarie 1993, art.58 alin.(1), art.74, 75, alin.(1)-(3), art.76 din

Codul familiei, a conchis că, în speță, instanța de fond a ignorat prevederile

articolelor 74, 75, 76 ale Codului familiei, or, dispunând admiterea pretenției privind

încasarea pensiei alimentare în mărime de 1/3 din salariul și/sau din alte venituri

lunar, a acționat contrar intereselor copiilor minori, reclamanta-apelantă solicitând

în cererea de chemare în judecată, încasarea pensiei alimentare în formă fixă, și

anume în mărime de 2500 de lei lunar pentru fiecare copil.

În context, instanța de apel a punctat că conform prevederilor legale, ambii

părinți, în egală măsură, poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică,

intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele

acestuia.

Astfel, instanța ierarhic inferioară a subliniat că în scopul evitării unui proces

judiciar, la 23 iulie 2019, Valeria Badea și Alexandru Chetruș au semnat tranzacția

de împăcare, prin care au stabilit cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori

în sumă lunară totală de 5000 de lei, adică a câte 2500 de lei lunar pentru fiecare

copil minor, iar instanța de fond greșit a ajuns la concluzia de a încasa de la

Alexandru Chetruș în folosul Valeriei Badea pensia de întreținere pentru copiii

minori în mărime de 1/3 din salariul și/sau din alte venituri lunar, începând cu data

de 02 ianuarie 2020 și până la atingerea majoratului copiilor. Or, în conformitate cu

prevederile articolelor 58, 74, 75, 76 din Codul familiei, art.18 alin.(1) din Legea

privind drepturile copilului nr.338 din 15 decembrie 1994, art.18 alin.(1), art.27 al

Convenției internaționale din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în

vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, ambii părinți au datoria

de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor.

Așadar, reieșind din normele legale sus-menționate, interesele superioare ale

copiilor minori, statutul social al acestora, Curtea de Apel Chișinău a conchis

încasarea de la Alexandru Chetruș, în folosul Valeriei Badea, a pensiei de întreținere

pentru copiii minori în mărime de 2500 de lei, lunar, pentru fiecare copil, începând

cu data de 02 ianuarie 2020 și până la atingerea majoratului copiilor.

Subsecvent, prin prisma prevederilor art.85 alin.(1) lit. a), art.87 alin. (1) lit. c),

art.94 alin.(1), art.98 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art.3 pct. 1) lit. a) din

Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, instanța de apel a încasat de la

Alexandru Chetruș, în folosul statului, suma de 1800 de lei cu titlu de taxă de stat

pentru capătul de cerere privind încasarea pensiei de întreținere, calculată după

următoarea formulă: 5000 de lei (pentru ambii copii) x 12 luni = 60000 de lei x 3 %

= 1800 de lei.

La fel, făcând referire la prevederile art.96 alin.(1) și (11) din Codul de

procedură civilă, pct.211, alin.(2), (5), pct.39, alin.(3)din Hotărârea explicativă a

Plenului Curții Supreme de Justiție nr.25 din 28 iunie 2004, cu privire la practica

4

aplicării de către instanțele judecătorești a legislației despre încasarea cheltuielilor

de judecată în cauzele civile, pct.3, 6, 7, 15, 16, 17 din Recomandările privind

cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a

cheltuielilor de asistență juridică, aprobate de Consiliul Uniunii Avocaților din

Republica Moldova prin Decizia nr.2 din 30 martie 2012, Curtea de Apel Chișinău

a reținut că cheltuielile de asistență juridică în suma de 10000 de lei suportate în

prezenta cauză, sunt necesare și rezonabile și urmează a fi compensate din contul

pârâtului.

De altfel, coroborând materialele cauzei cu dispozițiile art.63 din Legea cu

privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002 și art.96 al Codului de procedură civilă,

instanța de apel a catalogat ca fiind întemeiată soluția primei instanțe privind

respingerea pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de transport, or, acestea nu

au fost probate în modul corespunzător. Faptul anexării bonurilor de plată nu

demonstrează că aceste cheltuieli au fost suportate nemijlocit de către apelantă și

reprezentantul său.

La 03 februarie 2023, Alexandru Chetruș, reprezentat de avocatul Gheorghe

Macovei, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.1-4, Vol.II).

În motivarea recursului, recurentul a indicat dezacordul cu decizia instanței de

apel pe care o consideră neîntemeiată, deoarece la emiterea acesteia Curtea de Apel

Chișinău nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea, menționând totodată că a recepționat-o, prin intermediul poștei electronice la

13 decembrie 2022.

În argumentarea detaliată a concluziei enunțate, recurentul a notat că instanța

de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. 74, 75 și 76 din Codul familiei,

fapt ce a dus la determinarea greșită a cuantumului și modalității de încasare a

pensiei de întreținere și face aplicabil temeiul de casare stabilit de art. 432 alin. (2)

lit. c) din Codul de procedură civilă.

De altfel, recurentul a susținut că, instanța de apel a făcut eronat trimitere la

art. 76 alin. (1) din Codul familiei, normă care nu are aplicabilitate în acest caz, iar

prima instanță, corect a aplicat art. 75 alin. (1) din Codul familiei, argumentând că

Alexandru Chetruș este încadrat în câmpul muncii și stabilind pensia de

întreținere a copiilor minori, sub forma unei cote din salariul și/sau din alte

venituri lunare ale acestuia.

Aici, recurentul a accentuat că, la caz, anume art. 75 alin. (1) din Codul

familiei este aplicabil, deoarece el este angajat în câmpul muncii, deține un salariu

stabil, iar de alte venituri fluctuabile și neregulate nu beneficiază, respectiv nu are

relevanță argumentul cu referire la imposibilitatea sau dificultatea în încasarea

pensiei sub forma unei cote de 1/3 din salariul său.

De asemenea, a remarcat că suma totală de 5000 de lei cu titlu de pensie de

întreținere pentru ambii copii este una vădit disproporționată cu salariul stabil pe

care îl încasează lunar. Or, din conținutul informației nr. 3 din 30 noiembrie 2020

privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice și impozitul reținut

din aceste venituri, rezultă că este remunerat lunar cu un salariu fix în sumă de 3500

de lei, iar suma solicitată de către Valeria Badea depășește cu 1500 de lei venitul pe

5

care îl obține, astfel fiind în imposibilitatea achitării unei asemenea sume.

Prin urmare, făcând trimitere la dispozițiile art. 75 alin. (2) din Codul familiei,

recurentul a opinat că deși instanța de apel, pe de o parte, invocă interesul suprem al

copiilor, pe de o altă parte, ignoră cu desăvârșire faptul că suma de 5000 de lei,

încasată ca pensie de întreținere a copiilor minori, practic îl condamnă la lipsa de

mijloace financiare pentru supraviețuire, în contextul în care salariul său lunar este

de 3 500 de lei.

Subsecvent, invocând dispozițiile art. 58 alin. (1) din Codul familiei, recurentul

a notat că intimata este angajată în cadrul „Serenity Beauty & Style” SRL și

încasează lunar un salariu de minim 2080 de RON, respectiv are posibilitatea să-și

onoreze obligația de a participa la întreținerea copiilor.

În acest sens, recurentul a evidențiat că pensia de întreținere achitată de el nu

reprezintă unica sursă de întreținere pentru cei doi copii minori, pe când salariul de

3 500 de lei este unica sa sursa de venit din care se întreține.

Sintetizând analiza pe care a făcut-o instanța de apel în legătură cu

circumstanțele de fapt și de drept, Alexandru Chetruș, reprezentat de avocatul

Gheorghe Macovei a concluzionat că aceasta nu este una clară și corectă, respectiv,

nu are putere de convingere, fiind imposibil de stabilit legalitatea acesteia în privința

litigiului dedus judecății.

Sub aspectul celor relatate, recurentul a conchis că instanța de apel în mod

eronat a interpretat prevederile art. 74, 75 și 76 din Codul familiei, ceea ce a dus

nemijlocit la determinarea greșită a cuantumului și modalității de încasare a pensiei

de întreținere a copiilor minori, iar prima instanță, reieșind din interpretarea justă a

normelor de drept enunțate, corect a stabilit cuantumul și modalitatea de încasare a

pensiei de întreținere solicitată de Valeria Badea.

Prin referința depusă la 03 aprilie 2023, Valeria Badea, reprezentată de avocatul

Valeriu Negoiță a solicitat declararea inadmisibilă a recursul depus de Alexandru

Chetruș, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei și menținerea deciziei instanței

de apel.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 06 octombrie 2022 și expediată părților, prin e-mail la 13 decembrie 2022, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.194, Vol.I).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Alexandru Chetruș, reprezentat de

avocatul Gheorghe Macovei la data de 03 februarie 2023, se consideră în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

6

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Alexandru Chetruș, reprezentat de avocatul Gheorghe

Macovei, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din

31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Chetruș, reprezentat de

avocatul Gheorghe Macovei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 03 februarie 2023, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Alexandru Chetruș, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Din analiza recursului declarat rezultă că Alexandru Chetruș, reprezentat de

avocatul Gheorghe Macovei a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432

alin.(2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta a

făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art.432 alin.(2) lit. a) și c) din

Codul de procedură civilă – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și

interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la

aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la 03 februarie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător

care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența

unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

7

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

Alexandru Chetruș, reprezentat de avocatul Gheorghe Macovei, nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază recursul declarat de către Alexandru Chetruș, reprezentat de avocatul

Gheorghe Macovei, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Chetruș, reprezentat

de avocatul Gheorghe Macovei împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8