2ra-360/23 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecată

2ra-360/23 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-360/23

2-20147932-01-2ra-03032023

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (jud. V. Alexeeva)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)

Î N C H E I E R E

23 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Șoronga, reprezentat

de avocatul Elena Țîgănașu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Șoronga împotriva Silviei Șoronga, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului Ialoveni, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor,

încasarea pensiei de întreținere și a cheltuielilor de judecată, și

la cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Silvia Șoronga

împotriva lui Mihail Șoronga, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

a c o n s t a t a t:

La 24 noiembrie 2020, Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena

Țigănașu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Silviei Șoronga,

intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Ialoveni, cu

privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea

pensiei de întreținere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, la

05 februarie 2016 a înregistrat căsătoria cu Silvia Șoronga la Primăria Sângera,

mun. Chișinău, din care au un copil minor XXXXXX, născută la XXXXXX. Viața

în comun a eșuat din cauza viziunilor diferite de viață, creându-se o atmosferă

insuportabilă, deseori existând certuri și conflicte, care se răsfrângeau asupra

atmosferei generale din familie, dar și asupra stării psihologice a copilului minor.

Mai mult de 4 ani nu locuiesc împreună, pârâta fiind plecată la muncă peste hotarele

țării, iar copilul minor se află la întreținerea sa și a bunicii de pe linia paternă.

Încercările de a păstra familia au avut doar rezultate negative, ceea ce a atras după

sine imposibilitatea concilierii familiale. Deoarece nu au ajuns la un acord comun în

1

privința domiciliului copilului minor, cel mai rațional ar fi stabilirea domiciliul

acestuia cu tata, deoarece dispune de condiții de trai suficiente pentru a-i asigura un

nivel de trai decent și adecvat pentru sănătate, dezvoltarea fizică, intelectuală și

spirituală, educare, învățătură și pregătire profesională.

În context, reclamantul, a subliniat că doar el întreține copilul minor, iar pârâta

refuză să participe benevol la întreținere, deși aceasta este o obligație și îndatorire a

ambilor părinți.

Având în vedere cele enunțate și călăuzindu-se de dispozițiile art.37, 63

alin. (2) și art.76 din Codul familiei, Mihail Șoronga a solicitat desfacerea căsătoriei

încheiate cu Silvia Șoronga la 05 februarie 2016, înregistrată și trecură în Registrul

actelor de stare civilă sub nr.6 de către Primăria Sângera, mun. Chișinău,

determinarea domiciliului copilului minor, XXXXXX, cu reclamantul Mihail

Șoronga, încasarea din contul Silviei Șoronga a pensiei de întreținere a copilului

minor într-o sumă bănească fixă, în mărime de 1 500 de lei, lunar, din momentul

înaintării acțiunii civile până la atingerea de către copil a majoratului, și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 aprilie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Șoronga.

S-a desfăcut căsătoria între Mihail Șoronga și Silvia Șoronga, înregistrată la

05 februarie 2016, la Primăria Sângera, mun. Chișinău cu înscrierea nr.6. Pentru

înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a încasat taxa de stat de la Silvia Șoronga în

beneficiul statului, în mărime de 200 de lei, iar Mihail Șoronga s-a scutit de plata

taxei de stat.

S-a determinat locul de trai al copilului minor XXXXXX la domiciliul tatălui

Mihail Șoronga.

S-a perceput de la Silvia Șoronga în folosul lui Mihail Șoronga pensia

alimentară în sumă fixă de 1 500 lei, lunar, pentru întreținerea copilului minor, până

la atingerea majoratului, începând cu data depunerii cererii din 24 noiembrie 2020.

S-a perceput de la Silvia Șoronga taxa de stat în folosul statului, în mărime de

540 de lei (f.d.42, 77-84, Vol.I).

La 04 iunie 2021, Silvia Șoronga, reprezentată de avocatul Andrei Habravan, a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 aprilie 2021 a Judecătoriei Hâncești,

sediul Ialoveni, prin care a solicitat repunerea în termenul de apel și casarea parțială

a hotărârii primei instanțe, în partea stabilirii domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond

(f.d.54-58, Vol.I).

Prin încheierea din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

depusă de Silvia Șoronga, reprezentată de avocatul Andrei Habravan privind

repunerea în termen, fiind repusă în termenul de declarare a apelului împotriva

hotărârii din 12 aprilie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni

(f.d.70-73, Vol.I).

La 02 noiembrie 2021, Silvia Șoronga, reprezentată de avocatul Andrei

Habravan, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 12 aprilie 2021 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni.

Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat

hotărârea din 12 aprilie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, în partea

admiterii cererii privind stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de

2

întreținere și încasarea taxei de stat, cu remiterea cauzei la rejudecare, în prima

instanță, în alt complet de judecată.

În partea desfacerii căsătoriei și încasarea taxei pentru desfacerea căsătoriei

hotărârea a fost menținută (f.d.170-176, Vol.I).

La 10 martie 2022, Silvia Șoronga, reprezentată de avocatul Andrei Habravan

a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva lui Mihai Șoronga,

intervenient accesoriu Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Botanica, mun. Chișinău, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în

judecată depusă de Mihail Șoronga, stabilirea domiciliului copilului minor cu mama

și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor până la atingerea majoratului, în

cuantum de 2 500 lei achitată, lunar, din contul lui Mihail Șoronga.

În susținerea acțiunii reconvenționale, Silvia Șoronga, reprezentată de avocatul

Andrei Habravan, a indicat că este oportun ca domiciliul copilului minor să fie

stabilit cu mama, deoarece, de fapt, aceasta locuiește cu mama, se află la educarea

și întreținerea mamei, fiind foarte atașată de ea, frecventează grădinița în comuna

Dobrogea. Deoarece lipsește un acord privind plata pensiei de întreținere, instanța

de judecată urmează să determine mărimea pensiei care urmează a fi achitată de către

Mihail Șoronga în beneficiul său, pentru întreținerea copilului minor comun.

Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței judiciare din

17 martie 2022 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, s-a acceptat acțiunea

reconvențională depusă de Silvia Șoronga cu privire la stabilirea domiciliului

copilului minor și încasarea pensiei de întreținere (f.d.197, Vol.I).

Prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Mihail

Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țigănașu, împotriva Silviei Șoronga,

intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Copilului

Ialoveni, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor.

S-a admis parțial cererea reconvențională înaintată de către Silvia Șoronga

împotriva lui Mihail Șoronga, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere.

S-a determinat domiciliul copilului minor XXXXXX cu mama Silvia Șoronga,

cu încasarea de la Mihail Șoronga în beneficiul Silviei Șoronga pensia de întreținere

a copilului, în mărime de 1 300 lei lunar, începând cu 10 martie 2022, până la

atingerea majoratului. În rest acțiune s-a respins ca neîntemeiată.

În conformitate cu art.256 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, s-a

dispus executarea imediată a hotărârii, în partea încasării pensiei de întreținere.

S-a încasat de la Mihail Șoronga în beneficiul statului taxa de stat, în mărime

de 468 lei (f.d.249, Vol.I; f.d.6-11, Vol.II).

La 22 iulie 2022, Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țîgănașu, a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Hâncești,

sediul Ialoveni, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi

hotărâri privind menținerea hotărârii din 12 aprilie 2021 a Judecătoriei Hâncești,

sediul Ialoveni (f.d.4-5, Vol.II).

3

La 29 septembrie 2022, Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena

Țîgănașu, a depus cerere de apel motivat împotriva hotărârii din 15 iulie 2022 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni (f.d.22-32, Vol.II).

Prin decizia din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țîgănașu, și s-a

menținut hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni

(f.d.70-79, Vol.II).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, invocând dispozițiile art. 2, 35,

art. 38 alin. (2) lit. d), art. 63 din Codul familiei, precum și prevederile art. 3 alin. (1),

art.9 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie

1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, a conchis că

instanța de fond just a soluționat litigiul dedus judecății, temeinic și legal a

determinat domiciliul copilului minor, cu mama copilului Silvia Șoronga, având în

vedere că copilul în prezent locuiește cu mama, care are condițiile necesare pentru a

asigura copilului un trai decent. La fel, având în vedere vârsta fragedă a fetiței,

stabilirea domiciliului acesteia cu mama va permite o mai bună dezvoltare

intelectuală și culturală a copilului, îi va promova abilitățile în privința dezvoltării

intelectuale și oferirea unui echilibru psihologic.

Cu titlu subsididar, instanța de apel a notat că, deși domiciliul copiilor este

stabilit cu mama, Mihail Șoronga dispune de toate drepturile părintești și le poate

exercita, or, acestea nu pot fi limitate.

Totodată, ținând cont de faptul că, domiciliul copilului minor a fost stabilit cu

mama sa, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că instanța de fond corect a încasat de

la Mihail Șoronga în beneficiul Silvia Șoronga pensia de întreținere pentru copilul

minor, în mărime de 1 300 lei, lunar, începând cu 10 martie 2022 și până la atingerea

majoratului de către copil.

În context, instanța de apel a remarcat că, ambii părinți, în egală măsură, sunt

responsabili pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului,

ținând cont în primul rând de interesele acestuia.

În continuare, instanța de apel a reiterat că, instanța de fond a examinat cauza

civilă cu respectarea normelor de procedură civilă și în baza probelor cercetate în

ședință de judecată a concluzionat întemeiat de a respinge cererea de chemare în

judecată înaintată de către Mihail Șoronga și admiterea parțială a cererii

reconvenționale înaintată de către Silvia Șoronga.

În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a conchis că instanța de fond a examinat

cauza sub toate aspectele și a emis o hotărâre legală, iar argumentele invocate de

apelant în cererea de apel sunt neîntemeiate, motive pentru care s-a respins apelul

declarat de Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țîgănașu, și a menținut

hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Hâncești sediul Ialoveni.

La 24 februarie 2023, Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țîgănașu,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată (f.d.1-4, Vol.II).

În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 15 decembrie 2022 a Curții de

4

Apel Chișinău, deoarece a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept

material și procedural, fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt.

În argumentarea concluziei enunțate, recurentul a notat că prima instanță și

Curtea de Apel Chișinău cu încălcarea prevederilor Legii privind asigurarea

egalității de gen și Legii privind asigurarea egalității, care obligă instituțiile publice

să asigure acomodare rezonabilă persoanelor cu responsabilități părintești, astfel

încât aceste circumstanțe să nu devină impedimente în realizarea dreptului de acces

la justiției și a dreptului la apărare, într-o singură ședință de judecată a adoptat o

hotărârea judecătorească, contrar prevederilor art.55, 56, 59 alin.(5), art. 60, 61 din

Codul de procedură civilă, lipsindu-l de apărare și de a prezenta probe.

În context, recurentul a relevat că examinarea cauzei a avut loc în lipsa

apărătorului, judecătorul având cererea de amânare întemeiată a acestuia. Mai mult,

Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului nu a întocmit aviz privind condițiile

de sale trai.

La fel, instanța ierarhic inferioară a examinat cauza și a luat o decizie în lipsa

raportului de evaluare psihologică a minorei, care urma a fi întocmit de către Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău.

De altfel, prin faptul că nu s-a dispus efectuarea unui raport de evaluare

psihologică a minorei, prin audierea acesteia de către Comisia Direcției pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, în lipsa tatălui și a

mamei, a fost încălcat în mod direct dreptul la un proces echitabil, cât și principiul

egalității armelor statuat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, evaluarea psihologică avea valoare decisivă pentru justa soluționare a

cauzei, deoarece în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este

consacrată ideea că la verificarea garantării dreptului la viața de familie se ia în

considerare faptul că trecerea timpului poate avea consecințe ireversibile asupra

relațiilor dintre copil și un părinte care nu locuiește cu acesta.

La 06 martie 2023 în adresa Silviei Șoronga, Direcției pentru Protecția

Drepturilor Copilului Ialoveni și Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Botanica, mun. Chișinău a fost expediată copia cererii de recurs depusă de

Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țîgănașu cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului declarat de

Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țîgănașu, intimații nu au depus

referințe în care să-și expună opina asupra argumentelor invocate de recurent.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 15 decembrie 2022 și expediată părților, prin e-mail la 31 ianuarie 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.80, Vol.II).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Mihail Șoronga, reprezentat de

avocatul Elena Țîgănașu, la data de 24 februarie 2023, se consideră în termen.

5

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Șoronga, reprezentat de

avocatul Elena Țîgănașu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Mihail Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țîgănașu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul

exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în

recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă din materialele dosarului și recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

6

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a considera inadmisibil recursul declarat de Mihail

Șoronga, reprezentat de avocatul Elena Țîgănașu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Șoronga, reprezentat de

avocatul Elena Țîgănașu, împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

7