2ra-1627/22 — cu privire la stabilirea domisiliului coipiilor cu mama, incasarea pensiei

Dosarul nr. 2ra-1627/22 2-20012122-01-2ra-16092022 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni – N. Doroftei Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Dutca, D. Băbălău, N. Budăi ÎNCHEIERE 28 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Castraveț, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Margarita Castraveț împotriva lui Alexandru Castraveț, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, permiterea și substituirea acordului tatălui pentru perfectarea tuturor actelor de identitate, inclusiv cele eliberate de autoritățile României pe numele copiilor minori, permiterea plecării copiilor împreună cu mama peste hotarele țării cu stabilirii domiciliului în străinătate, compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelurile declarate de către Margarita Castraveț, Alexandru Castraveț și s-a menținut hotărârea din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, constată: La 06 mai 2021 Margarita Castraveț a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Castraveț,

intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, permiterea și substituirea acordului tatălui pentru perfectarea tuturor actelor de identitate, inclusiv cele eliberate de autoritățile României pe numele copiilor minori, permiterea plecării copiilor împreună cu mama peste hotarele țării cu stabilirii domiciliului în străinătate, compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la data de 18 septembrie 2004, a încheiat căsătoria cu Alexandru Castraveț. 1 Din căsătorie au trei copii minori, și anume, XXXX, anul nașterii XXXX, XXXX, anul nașterii XXXX și XXXX, anul nașterii XXXX.

Reclamanta a relatat că, la 20 octombrie 2020 Alexandru Castraveț a depus cerere de desfacere a căsătoriei în Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, iar la moment cauza civilă este suspendată, dar voința părților este una clară de a desface căsătoria, ori pârâtul locuiește pe o altă adresă, soții nu mai duc gospodărie comună și de facto căsătoria este desfăcută. Alexandru Castraveț nu dorește să participe la întreținerea copiilor minori, responsabilă de creșterea și educarea copiilor revine ei. De una singură suportă în totalitate cheltuielile de întreținere și educare a copiilor minori.

Întrucât părțile locuiesc separat, consideră că este necesar de a determina domiciliul copiilor minori cu mama, care dispune de condiții materiale suficiente (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc.) pentru a asigura un nivel de trai decent și adecvat a fiicei și a fiilor, pentru sănătatea și dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală, educarea, studiile și pregătirea profesională a copiilor.

Reclamanta Margarita Castraveț a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama Margarita Castraveț; încasarea de la Alexandru Castraveț în beneficiul Margaritei Castraveț pensia de întreținere a copiilor minori în mărime fixă de câte 3000 lei/lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului; încasarea cheltuielilor de judecată; a permite și a substitui acordul tatălui Alexandru Castraveț pentru perfectarea tuturor actelor de identitate, inclusiv cele eliberate de autoritățile României, pe numele minorilor: XXXX, XXXX și XXXX; a permite copiilor minori XXXX, XXXX și XXXX de a pleca peste hotarele țării împreună cu mama Margarita Castraveț cu stabilirii domiciliului în străinătate, fiind substituită permisiunea și fără acordul tatălui Alexandru Castraveț.

Prin hotărârea din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Margarita Castraveț. S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXX, născut la XXXX, XXXX, născut la XXXX și XXXX, născută la XXXX cu mama Margarita Castraveț. S-a încasat de la Alexandru Castraveț în beneficiul Margaritei Castraveț pensia de întreținere a copiilor minori XXXX și XXXX în mărime de 2000 lei lunar pentru fiecare și pentru XXXX în mărime de 1500 lei lunar, începând cu 06 mai 2021 și până la atingerea majoratului de către copii. S-a încasat de la Alexandru Castraveț în beneficiul Margaritei Castraveț suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 1980 lei.

În rest pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d. 115, 117-125, vol. I) Margarita Castraveț și Alexandru Castraveț, în termen, au depus cereri de apel împotriva hotărârii din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de către Margarita Castraveț, Alexandru Castraveț și s-a menținut hotărârea din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. (f.d. 211, 212-223, vol. I) În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că între părțile la proces nu există un acord referitor la întreținerea copiilor minori, fapt ce denotă că, 2 cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori corect a fost stabilit de către instanța de judecată.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a reținut că copii minori se află la îngrijirea permanentă a mamei, respectiv ultimei îi revin un șir de obligațiuni, cum ar fi îngrijirea zilnică și igiena copiilor, procurarea produselor alimentare și prepararea hranei, activități educative etc. Respectiv, în aceste condiții, este echitabil ca tatăl copiilor să contribuie financiar într-o măsura mai mare, din moment ce alte contribuiții la educația și întreținerea copiilor nu are. Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile lui Alexandru Castraveț referitor la calcularea cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori reieșind din informația prezentată cu privire la venitul care-l are lunar, or, încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1000 lei/lunar pentru fiecare copil ar leza substanțial interesele copiilor minori.

Reieșind din prevederile art. 58, 60, 74 din Codul familiei instanța de a apel a menționat că părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Astfel, la încasarea pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă, instanța urmează să țină cont de starea materială și familială a părților și de alte circumstanțe importante, după cum ar fi informația eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil.

Instanțele ierarhic inferioare, reieșind din prevederile art. 4 alin. (13) din Legea nr. 273 din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, art. 2 și art. 3 din Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova nr. 269 din 09 noiembrie 1994, au respins întemeiat pretenția Margaritei Castraveț cu privire la substituirea acordul tatălui Alexandru Castraveț pentru perfectarea tuturor actelor de identitate ale copiilor minori, ori reclamanta are posibilitatea de a perfecta actele de identitate naționale copiilor minori fără a fi necesar și acordul tatălui.

Totodată, instanțele au subliniat că admiterea capătului de cerere cu privire la perfectarea și primirea pe numele copiilor minori, a actelor de identitate românești, fără acordul tatălui, ar putea crea dificultăți și duce la imposibilitatea executării unei asemenea hotărâri, ori nu s-a stabilit că Republica Moldova este parte a cadrului legal al României, care reglementează procedura de perfectare și eliberare a actelor de identitate românești. Referitor la pretenția reclamantei privind permiterea plecării copiilor împreună cu mama peste hotarele țării cu stabilirii domiciliului în străinătate, instanțele ierarhic inferioare au indicat că nu a fost prezentată nici o probă că s-a solicitat acordul tatălui la ieșirea copiilor minori din Republica Moldova, sau la stabilirea domiciliului acestora în străinătate împreună cu mama, iar ultimul nu ar consimți acest lucru.

La data de 08 noiembrie 2022 Alexandru Castraveț, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, casarea parțial a hotărârii din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, și anume, în partea prin care s-a dispus încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 2000 lei lunar pentru copiii minori XXXX și XXXX și în mărime de 1500 lei lunar pentru XXXX, cu 3 rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pensia de întreținere a copiilor minori a fi încasată în cuantum de 1000 lei pentru fiecare copil până la atingerea majoratului. (f.d. 2-4, vol. II) În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că suni ilegale actele judecătorești emise de instanțele ierarhic inferioare deoarece au aplicat eronat normele de drept material.

Recurentul consideră că instanțele nu și-au motivat soluția în partea ce se referă la încasarea cuantumului majorat al pensiei de întreținere, ori litigiul privind încasarea pensiei alimentare urma a fi analizat cu respectarea garanțiilor ce au menirea să asigure dreptul la un proces echitabil, dar fără a se limita la aplicarea principiilor contradictorialității, realității și nemijlocit examinării probelor. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Alexandru Castraveț, care are calitatea procesuală de pârât și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 octombrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa lui Alexandru Castraveț și avocatului Liliana Munteanu, prin poștă la 17 octombrie 2022, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este.

(f.d. 224, vol. I) Recursul, declarat la 08 noiembrie 2022 de către Alexandru Castraveț, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, este în termen. La data de 16 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat participanților copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Alexandru Castraveț, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 4 Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Alexandru Castraveț, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Alexandru Castraveț, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alexandru Castraveț reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: 5 Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexandru Castraveț, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 6