3ra-700/23 — contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

Dosarul nr. 3ra-700/23 2-20142555-01-3ra-28062023 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău Î N C H E I E R E 27 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Curea Iuliana împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 12 noiembrie 2020 Musteață Eugeniu, împuternicit în baza mandatului avocațial, acționând în interesele reclamantei Curea Iuliana, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță: Administrația Națională a Penitenciarelor (participant concretizat prin cererea din 17.11.2020 (f.d.17-18)), prin care a solicitat: anularea deciziei CTAS Chișinău, Botanica cu nr.94/2020/45261 din 13.05.2020 și refuzului CNAS nr.C-1540/20 din 28.10.2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei stabilite pe numele reclamantei Curea Iuliana, conform art.44 alin.(2) al Legii nr.1544/93, reieșind din salariul de bază în cuantum de 15140 de lei, sporul pentru gradul militar în sumă de 500 lei și din media lunară a altor venituri în sumă de 7 135,

68 de lei și stabilirea pensiei în cuantum de 11 437, 84 de lei; încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantei Curea Iuliana cheltuielile de judecată suportate în legătură cu judecarea cauzei. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta, a menționat că urmare a adresării cu cerere cu privire la accesul la informație, la 07.07.2020, a recepționat scrisoarea din 11.07.2020 la care a fost anexată Decizia privind stabilirea pensiei și calculul pensiei pe numele dnei Curea Iuliana.

Nefiind de acord cu Decizia privind stabilirea pensiei din 13.05.2020, în partea cuantumului pensiei, la 17.07.2020, s-a 1 adresat cu o cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat de a reexamina cererea de stabilire a pensiei pentru vechimea în muncă dnei Curea Iuliana, prin calcularea soldei pensiei, conform art. 44 alin. (2) al Legii nr.1544/93, cu luarea în calcul a salariului de funcție primit înainte de concediere, dar nu media salariului de funcție primit pe ultimul an de serviciu.

Astfel, prin scrisoarea din 04.08.2020 a fost informată precum că termenul de examinare a cererii prealabile s-a prelungit cu 15 zile, prin scrisoarea din 26.08.2020, termenul de examinare a cererii prealabile s-a prelungit cu 30 zile, iar prin scrisoarea din 25.09.2020, a fost informată precum că termenul de examinare a cererii prealabile s-a prelungit cu 30 zile, prin scrisoarea din 28.10.2020, reclamanta a primit un răspuns precum că nu sunt temeiuri de a recalcula pensia. A invocat reclamanta că, nu este de acord cu Decizia CTAS Chișinău, Botanica cu nr.94/2020/45261 din 13.05.2020 și cu refuzul CNAS C-1540/20 din 28.10.2020, de a admite cererea prealabilă, în temeiul art.189 și art.224 alin.(l) lit.a) ale Codului administrativ.

Prin Decizia CTAS Chișinău, Botanica din 13.05.2020, nr. 94/2020/45261, a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă dnei Curea Iuliana, în temeiul art.13 lit. a) al Legii nr.1544/93, în cuantum de 8 318, 64 de lei. A relatat că, în urma analizei cuantumului pensiei, s-a constatat că pensia a fost stabilită contrar prevederilor art. 44 alin.(2) al Legii nr.1544/93, deoarece nu a fost calculată din salariul de funcție primit înainte de concediere dar s-a făcut media pe ultimul an de serviciu împreună cu alte recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu.

Or, potrivit art.44 alin.(2) al Legii nr.1544/93, „Pensia pentru persoanele menționate se calculează din salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an”. A indicat reclamanta că norma legală prevede expres că pensia urmează a fi calculată din următoarele plăți: plățile primite înainte de concediere: - salariul funcției; - salariul pentru gradul militar sau special; - sporul procentual pentru vechime în serviciu.

Media lunară a următoarelor venituri primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an: - recompense; - plăți; - sporuri; - suplimente. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.270/2018, la art.12, s-a indicat că salariu de bază se va stabili ținând cont de vechimea în muncă, adică la stabilirea salariului de funcție legislatorul a inclus din start și sporul procentual pentru vechime în serviciu. Potrivit art.14 lit.a) al Legii 1544/93, mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește pentru persoanele din sistemul administrației penitenciare, care au o vechime în serviciu de 24 ani și 6 luni - 50 procente din suma soldei.

Reclamanta a susținut că, raportând la informația din certificatul Administrației Naționale a Penitenciarelor, urma să fie adunată suma salariului de funcție (15 240 lei) cu suma sporului pentru gradul militar (500 lei) cu media lunară a următoarelor sume: sporul pentru performantă (1237/12= 1030, 83 lei); plățile pentru concediile anuale utilizate (51244,16/12=4270, 34 lei) și sporul de 20% (22014, 20/12=1834, 51 2 lei) (iar în total suma de 7135, 68 lei), ceea ce constituie solda pentru stabilirea pensiei în suma de 22 875, 68 (15 240+500+7135,68) lei, iar 50% din soldă constituie suma de 11437,84 lei, ce urma a fi stabilită cu titlu de pensie.

Astfel, reieșind din Decizia CTAS Chișinău, Botanica cu nr.94/2020/45261 din 13.05.2020, deși baza de date are asemenea rubrici separate precum salariul de funcție, salariul pentru grad militar și sporul pentru vechimea în serviciu, pârâta nu a inclus salariul funcției primite înainte de concediere în suma de 15 140 de lei și sporul pentru gradul militar în sumă de 500 de lei, dar a făcut media lunară a salariului funcției primit pe ultimul an împreună cu media lunară a sporului pentru gradul militar și media altor plăți, diminuând astfel salariul de bază de la suma de 15 140 de lei la suma de 9172,58 de lei și suma sporului pentru gradul militar de la suma de 500 de lei la suma de 328,98 de lei.

Drept urmare, prin aplicarea eronată a prevederilor art.44 alin.(2) al Legii nr.1544/93, pârâta a diminuat cuantumul pensiei de la suma de 11437,84 de lei la suma de 8318, 64 de lei. Prin hotărârea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), s-a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Curea Iuliana împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia CNAS Botanica nr. 94/2020/45261 din 13.05.2020 și decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul CNAS nr.C-1540/20 din 28.10.2020.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să calculeze pensia reclamantei Curea Iuliana, conform art.44 alin.(2) al Legii nr.1544/93, reieșind din salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an. La 22 iulie 2022, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)-(2) Cod administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 20 iulie 2022, care a fost suplimentat la 29 decembrie 2022, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care cererea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărîrea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani). S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Iulianei Curea suma de 2 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, argumentele autorității publice pârâte cu privire la faptul că, pensia Iulianei Curea a fost calculată conform art. 44 al Legii nr.1544/1993 și pct.1 al Hotărârii Guvernului nr.78/1994 în baza mediei lunare a plăților și recompenselor de care a beneficit reclamanta și a mediei lunare a salariului lunar (salariul de bază, grad, diferența și sporurile stabilite conform Legii nr.270/2018) și potrivit prevederilor cadrului legal, nu pot fi reținute.

Deoarece, legea prevede un alt mecanism de stabilire a pensiei, și anume: salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime 3 în serviciu primite înainte de concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu. Adică, salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere (nu media anuală) și media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale care a susținut că decizia privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă nr. 94/20202/45261 a fost calculată corespunzător, or este evident că urmare a utilizării de către autoritatea pârâtă a modalității de calcul neprevăzute de lege, se încalcă dreptul reclamantei de a beneficia de o pensie calculată conform legii. De asemenea, sunt neîntemeiate și aserțiunile apelantei care a susținut că, de către prima instanță au fost interpretate și aplicate eronat normele de drept material, în special, fiind invocată interpretarea eronată a dispozițiilor Legii nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

La acest capitol, instanța de apel a reiterat, că soluția judecătorească dispusă prin hotărârea din 20 iulie 2022 a instanței de fond, este conformă principiului securității juridice și certitudinii juridice, or, în cauze similare, instanțele de judecată au pronunțat soluții similare. A mai indicat instanța de apel că, având la bază criteriile de stabilire a cheltuielilor de asistență juridică stabilite de legislația procesuală națională, care a fost racordată la jurisprudența CEDO, va încasa de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Iulianei Curea suma de 2 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. La 09 martie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs nemotivat, iar la data de 18 iulie 2023 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Iuliana Curea.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel, este neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

A relata că, conform art. 44 alin (2) al Legii 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pct.1-4 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri al Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, cuantumul pensiei se calculează din: salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în muncă, primite înainte de concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăti, sporuri si 4 suplimente, primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an.

A remarcat recurentul că, odată cu intrarea în vigoare la data de 01.12.2018 a Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare, au fost abrogate actele normative cu privire la salarizarea în sectorul bugetar și a militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice. Respectiv, Legea nr. 270/2018 prevede un sistem nou de stabilire a salariului precum și alte noțiuni privind componentele salariului lunar și plățile suplimentare decât cele reglementate în Legea nr. 1544/1993 și Hotărârea Guvernului nr. 78/1994. Consideră recurentul că, noua lege nu prevede noțiunile de: salariul de funcție, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în muncă.

Respectiv, în conformitate cu prevederile art. 10 și 12 al Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, componentele salariului lunar al personalului din unitățile bugetare, la caz funcționar public cu statut special, pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege constituie partea fixă compusă din salariul de bază, care la rîndul său, este stabilit din coeficienți de salarizare: în raport cu funcția deținută, nivelul de studii, categoria de calificare, vechimea în muncă sau treapta de salarizare. Astfel, pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă în temeiul Legii 1544/1993 instituția de forță eliberează funcționarului care a încetat raportul de serviciu, următoarele acte: ordinul cu privire la încetarea raportului de serviciu, certificatul cu privire la vechimea în muncă și certificatul cu privire la solda bănească pentru ultimele 12 luni precedente concedierii.

Drept urmare, pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă a intimatei în temeiul Legii invocate supra, Administrația Națională a Penitenciarelor a eliberat actele enumerate, inclusiv și certificatul cu privire la solda bănească nr. 2 din 20.03.2020, în baza căruia a fost stabilită mărimea pensiei intimatei. A concluzionat recurentul că, pensia pentru vechime în muncă a intimatei este calculată conform art. 44 al Legii nr. 1544/1993 și pct. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 în baza mediei lunare a plăților și recompenselor de care a beneficiat și a mediei lunare a salariului lunar (salariul de bază, grad, diferența și sporurile stabilite în conformitate cu Legea nr. 270/2018), și anume potrivit prevederilor cadrului legal.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de Casa Națională 5 de Asigurări Sociale, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 28 februarie 2023, care a fost expediată recurentei la data de 10 martie 2023 (f.d. 203). Astfel, la data de 09 martie 2023 recurenta a depus cerere de recurs nemotivată. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 18 iunie 2023 (f.d.

208). La data de 18 iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 211). Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de 6 a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă 7 de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8