3ra-1224/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1224/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-1224/22

2-21077330-01-3ra-30112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

20 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Diazchim”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Diazchim” împotriva Autorității

Naționale de Integritate, terț Marcel Răducan și Consiliul Concurenței cu privire la

anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-

au admis cererile de apel declarate de Autoritatea Națională de Integritate și Consiliul

Concurenței, s-a casat hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de

Societatea cu Răspundere Limitată „Diazchim”,

c o n s t a t ă :

La data de 25 mai 2021 Societatea cu Răspundere Limitată „Diazchim” (în

continuare SRL „Diazchim”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ (f.d. 4-11, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că la 25 martie

2021 a fost înaintată o plângere în adresa Autorității Naționale de Integritate cu

privire la încălcarea de către președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan a

regimului juridic al conflictelor de interese, semnând dispoziția Consiliului

Concurentei nr. 22 din 16 iulie 2020, prin care era dispusă inițierea investigației

referitor la semnele încălcării prevederilor art. 5 din Legea concurenței nr. 183 din 11

iulie 2012 la comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe

teritoriul Republicii Moldova, ordinele cu privire la efectuarea inspecției și a

delegațiilor de inspecție. Or, președintele Consiliului Concurenței, prin intermediul

1

soției sale Aurica Răducan, a mamei sale - Atena Răducan și a feciorului Gicu

Răducan deține în proprietate SRL „Moldprodinvest”, care are printre genurile de

activitate licențiate inclusiv: importul și (sau) depozitarea, comercializarea produselor

de uz fitosanitar și (sau) a fertilizanților.

Reclamanta SRL „Diazchim” a notat că contrar relatărilor din plângerea

înaintată, confirmată prin probe scrise, inspectorul de integritate, Rodion Rusnac, în

cadrul efectuării verificării prealabile a plângerii a ajuns la concluzia de a refuza

inițierea controlului. Astfel, la 30 aprilie 2021, SRL „Diazchim” a recepționat

răspunsul Autorității Naționale de Integritate nr. 04-22/2050 din 26 aprilie 2021, prin

care a fost informată că în raport cu plângerea depusă, nu au fost identificate

elemente suspecte de integritate în privința lui Marcel Răducan, care ar contura o

bănuială rezonabilă la etapa verificării prealabile.

Reclamanta a invocat că ulterior a depus cerere prin care a solicitat eliberarea

unei copii a procesului - verbal de refuz al inițierii controlului nr. 260/22 din 23

aprilie 2021. Respectiv, la 17 mai 2021 SRL „Diazchim” a recepționat o copie a

procesului - verbal nominalizat. Iar, la 17 mai 2021 a depus în adresa Autorității

Naționale de Integritate o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea răspunsului

nr. 04-22/2050 din 26 aprilie 2021; anularea procesului - verbal de refuz al inițierii

controlului nr. 260/22 din 23 aprilie 2021 și emiterea unui proces - verbal de inițiere a

controlului pe faptele expuse în plângerea înaintată de SRL „Diazchim” la 25 martie

2021.

Reclamanta a specificat că contrar aprecierii expuse de către inspectorul de

integritate, la caz sunt întrunite toate condiițile încălcării de către Marcel Răducan, în

calitate de președinte al Consiliului Concurenței a regimului juridic al conflictului de

interese. Or, Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, nu condiționează ca actul administrativ să fie emis unilateral de către

persoana care se află în conflict de interese, ci este suficient ca persoana să participe

la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt

apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial.

Raportat la caz, reclamanta a subliniat că Marcel Răducan deținând prin

intermediul soției, a mamei și a fiului său SRL „Moldprodinvest”, care practică

importul și comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților, a participat

și a semnat în calitatea sa de președinte al Consiliului Concurenței actele de inițiere și

efectuare a investigației la comercializarea produselor de uz fitosanitar și a

fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova.

Reclamanta SRL „Diazchim” a invocat netemeinicia argumentului inspectorului

de integritate, precum că prin prisma art. 40 alin. (1) lit. j) și k) din Legea concurenței

nr. 183 din 11 iulie 2012, președintele Consiliului Concurenței semnează ordinele,

delegațiile, acțiunile în judecată, corespondența dar și actele administrative, avizele,

rapoartele Consiliului Concurenței, or acest argument se contrazic prin prevederile

exprese ale legii, și anume art. 40 alin. (2) și art. 38 alin. (3) ale Legii concurenței nr.

183 din 11 iulie 2012.

Cu privire la argumentul inspectorului de integritate referitor la faptul că

specificul/profilul economic al SRL „Moldprodinvest” este unul complex și vast, iar

importul și (sau) depozitarea, comercializarea produselor de uz fitosanitar și (sau) a

fertilizanților fiind doar una din numeroasele activități economice desfășurate de

2

către aceasta, reclamanta l-a calificat ca fiind absolut neîntemeiat, eronat și care se

datorează unei aprecieri personale și exclusiv subiective a inspectorului de integritate.

Or, Legea133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale nu

condiționează comiterea încălcării regimului juridic al conflictului de interese de

existența unui sau a mai multor genuri de activitate și cu atât mai mult nu impune

condiția referitoare la venituri.

Referitor la invocarea de către inspectorul de integritate al Legii pentru

aprobarea Programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru

anii 2017 — 2020 nr. 169 din 20 iulie 2017, reclamanta SRL „Diazchim” a invocat că

nu a considerat și nu consideră că, Consiliul Concurenței nu ar fi în drept să inițieze și

să efectueze investigații în oricare domeniu de activitate a economiei. Totuși,

indiferent de domeniul de activitate a economiei în care se inițiază sau se dorește a

efectua o investigație de către Consiliul Concurenței sau de către oricare altă instituție

de control, la inițierea și efectuarea controlului respectiv urmează a se respecta

prevederile legislației în domeniu.

De asemenea, reclamanta a menționat că la caz, pentru orice observator neutru

sunt suficiente circumstanțele de fapt enumerate pentru a fi constatată existența

bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a intereselor

personale și să se inițieze efectuarea unui control, în urma căruia să stabilească dacă

Marcel Răducan a încălcat sau nu regimul juridic de declarare a averii și a intereselor

personale.

Reclamanta SRL „Diazchim” a precizat că raportând limitele exercitării

dreptului discreționar la circumstanțele speței, autoritatea publică nu a luat în

considerare toate faptele relevante și și-a exercitat dreptul său discreționar contrar

scopului acordat de lege. Astfel, Autoritatea Națională de Integritate, deși conform

legii, este obligată să asigure integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției

de demnitate publică, prin realizarea controlului privind respectarea regimului juridic

al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor și

informațiile existente obiectiv, impuneau necesitatea inițierii unui control efectiv,

Autoritatea Națională de Integritate a ales să se limiteze la o verificare prealabilă și a

refuzat efectuarea unui control, prin ce a depășit limitele dreptului său discreționar.

La data de 24 iunie 2021 SRL „Diazchim” a prezentat argumente suplimentare

la cererea de chemare în judecată depusă inițial, solicitând în final admiterea cererii

de chemare în judecată, anularea răspunsului Autorității Naționale de Integritate nr.

04-22/2050 din 26 aprilie 2021; anularea procesului - verbal de refuz al inițierii

controlului nr. 260/22 din 23 aprilie 2021 emis de către inspectorul de integritate

Rodion Rusnac; obligarea emiterea unui proces - verbal de inițiere a controlului pe

faptele expuse în plângerea înaintată de SRL „DIAZCHIM” la 25 martie 2021 cu

privire la încălcarea regimului conflictului de interese admis de către președintele

Consiliului Concurenței, Marcel Răducan prin participarea la adoptarea și semnarea

dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr. 22 din 16 iulie 2020, a ordinelor

Consiliului Concurenței seria CC nr. 00035 din 16 iulie 2020, seria CC nr. 000027

din 28 septembrie 2020 și a delegațiilor seria CC nr. 000135 din 16 iulie 2020 și seria

CC nr. 0000127 din 28 septembrie 2020 (f.d.87-95 vol. I).

Suplimentar celor invocate în motivarea cererii de chemare în judecată

reclamanta a indicat că, Autoritatea Națională de Integritate a notat că pentru a stabili

3

bănuiala rezonabilă a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese, conform

art. 2 din Legea 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor

personale este necesară constatarea întrunirii cumulative în faptele subiectului vizat a

cel puțin două elemente. Astfel, primul element se referă la existența unui interes

personal al subiectului declarării, iar al doilea element se referă la faptul, că interesul

personal avut, să ducă la influențarea sau eventuala influențare a exercitării imparțiale

si obiective a atribuțiilor și responsabilităților pe care le are subiectul declarării în

conformitate cu legea. Astfel, pentru a admite efectuarea unui control al averii, era

necesară constatarea bănuielii rezonabile privind existența unui interes personal al

subiectului declarării.

Contrar concluziei autorității publice citate supra, reclamanta a notat că, în speță

interesul material al subiectului declarării rezultă din activitățile sale în calitate de

persoană privată, din relațiile sale cu persoanele apropiate și cu persoanele juridice,

din motiv că Marcel Răducan, prin intermediul soției sale, a mamei sale și a

feciorului deține în proprietate SRL „Moldprodinvest”. Respectiv, inspectorul de

integritate avea sarcina să constate, dacă pretinsul interes personal a influențat sau

putea influența activitatea subiectului declarării în ceea ce privește exercitarea

atribuțiilor de serviciu.

Reclamanta a subliniat că, în contextul în care, Marcel Răducan recunoaște că

„Moldprodinvest” îi aparține, iar Consiliul Concurenței menționează că

„Moldprodinvest” este un importator de fertilizanți, importând în Republica Moldova

silitră amoniacală, produs care se înscrie în grupul fertilizanților, la caz se constată

existența unui conflict de interese din partea lui Marcel Răducan la participarea,

emiterea și semnarea în calitatea sa de președinte al Consiliului Concurenței a actelor

menționate.

Cu referire la argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că SRL

„Moldprodinvest” desfășoară un spectru larg de activități, nu reprezintă decât o

recunoaștere directă atât a Consiliului Concurenței, cât și a Autorității Naționale de

Integritate, privitor la existența certă a unei încălcări a regimului juridic al

conflictului de interese. Or, Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii

și a intereselor personale nu condiționează încălcarea regimului juridic al conflictului

de interese de existența unui sau a mai multor genuri de activitate și cu atât mai mult

nu impune condiția referitoare la venituri.

Reclamanta a calificat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității Naționale de

Integritate precum că controlul efectiv era pus în sarcina anumitor angajați din cadrul

Consiliului Concurenței, iar președintele acestei autorități nu a efectuat investigațiile.

Contribuția președintelui Consiliului Concurenței s-ar fi rezumat la semnarea

dispoziției și a celorlalte acte de investigație, or art. 40 a Legii concurenței nr. 183 din

11 iulie 2012 indică asupra atribuțiilor președintelui Consiliului Concurenței.

Mai mult, în cazul în care inspectorul de integritate avea să inițieze controlul pe

faptele expuse în plângerea depusă de către „SRL „Diazchim” și avea să studieze în

mod obiectiv și multiaspectual toate înscrisurile care au fost emise la caz, acesta avea

să constate că Marcel Răducan a participat în cadrul ședinței Plenului Consiliului

Concurenței din 20 iunie 2019, la care a fost pusă în discuție Nota Direcției Abuz de

Poziție Dominantă nr. APD07/187 din 07 iunie 2019 referitor la inițierea investigației

utile pentru cunoașterea pieței produselor chimice; a semnat dispoziția Plenului

4

Consiliului Concurenței privind investigația utilă de cunoaștere a pieței produselor

chimice nr. 22 din 20 iunie 2019; a primit Raportul preliminar cu privire la

investigația utilă privind cunoașterea pieței produselor chimice, în urma căruia a dat

indicații conducătorului Direcției Anticartel; a primit și examinat Raportul Direcției

Anticartel din 15 iulie 2020, dând indicații scrise; a participat în cadrul ședinței

Plenului Consiliului Concurenței din 16 iulie 2020 la care a fost pusă în discuție Nota

examinatorului nr. DA-07/173 din 15 iulie 2020 referitor la unele aspecte de

funcționare a pieței comercializării produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe

teritoriul Republicii Moldova; a semnat dispoziția Plenului Consiliului Concurenței

privind inițierea investigației la comercializarea produselor de uz fitosanitar și a

fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova; a semnat delegațiile și ordinele de

efectuare a inspecțiilor; a semnat solicitarea nr. DA-06/185 - 1452 din 21 iulie 2020

prin care s-a solicitat de la SRL „Diazchim” informații, a semnat scrisoarea de

însoțire nr. DA-06/268-2081 din 11 noiembrie 2020 la care a fost atașat și remis

Raportul de investigație; a semnat Scrisoarea nr. DA-06/280 din 30 noiembrie 2020

adresată șefului Departamentului înregistrare și Licențiere a Unităților de Drept al

Agenției Servicii Publice; a participat la ședința extraordinară a Plenului Consiliului

Concurenței din 03 martie 2021 la care a fost examinată Nota de extindere a

investigației inițiate; a semnat răspunsul nr. DA-06/35-353 din 16 martie 2021

respingând cererea de amînare a audierilor formulată de către SRL „Diazchim”; a

semnat răspunsul nr. DA-06/38-363 din 17 martie 2021 respingând repetat cererea de

amânare, a participat la ședința de audieri al Plenului Consiliului Concurenței din 18

martie 2021 pe cazul SRL „Diazchim”, a semnat Răspunsul nr. DA-06/41-375 din 18

martie 2021 respingând a treia oară cererea de amânare a audierilor; a semnat

răspunsul nr. DJ-04/104-431 din 25 martie 2021 prin care s-a expus asupra cererii de

suspendare a procedurii administrative și a semnat răspunsul nr. DJ-04/105-432 din

22 martie 2021, prin care s-a expus asupra cererii repetate de suspendare a procedurii

administrative.

Reclamanta SRL „Diazchim” a invocat că acțiunile și actele enumerate

demonstrează absolut clar că Marcel Răducan în calitatea sa de președinte al

Consiliului Concurenței a fost implicat la toate etapele investigației desfășurate, a dat

indicații și a semnat acte care s-au referit nemijlocit la mersul investigației, iar asta

demonstrează că argumentul potrivit căruia atribuțiile lui Marcel Răducan s-ar fi

rezumat la semnarea dispoziției și a celorlalte acte de investigație nu corespunde

adevărului.

Referitor la argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că

președintele Consiliului Concurenței nu putea cunoaște apriori rezultatul investigației

reclamanta a indicat că prin prisma art. 14 alin. (3) a Legii nr. 133 din 17 iunie 2016

privind declararea averii și a intereselor personale, lui Marcel Răducan, până la

soluționarea conflictului de interese real, îi era interzisă întreprinderea oricărei acțiuni

pe cauză cu excepția abținerii. La caz, Marcel Răducan s-a adresat către Autoritatea

Națională de Integritate doar după ce SRL „Diazchim” a formulat plângere către alte

autorități alte statului. Mai mult, urmare a examinării demersului prin care Marcel

Răducan solicită opinia cu privire la existența / inexistența unui conflict de interese,

inspectorul superior de integritate cu atribuții de control și organizare a activității

Inspectoratului de Integritate a ajuns la concluzia că informația prezentată este

5

insuficientă pentru a oferi un răspuns complet, respectiv concluzia formulată de către

inspectorul de integritate - Rodion Rusnac este una prematură și neîntemeiată, bazată

pe o analiză superficială a materialelor anexate la plîngere.

Totodată, reclamanta a notat că deși prin referința depusă Autoritatea Națională

de Integritate notează că după verificarea prealabilă nu a fost constatată existența

bănuielii rezonabile a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese, prin

răspunsul nr. 04-14/R310/21 din 29 aprilie 2021 oferit lui Marcel Răducanu,

Autoritatea Națională de Integritate notează că prezența interesului personal nu poate

fi analizată în abstract.

Cu referire la argumentul precum că autoritatea publică nu poate decide în mod

arbitrar, de sine stătător, dacă inițiază sau nu un control, ci se bazează pe temeiurile

de drept și de fapt justificate, reclamanta a indicat că autoritatea publică nu a luat în

considerare toate faptele relevante ci și-a exercitat dreptul său discreționar contrar

scopului acordat de lege.

Prin încheierea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

atras în proces, în calitate de terț, Marcel Răducan (f.d. 2 vol. I).

La data de 21 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea

Națională de Integritate a depus o cerere prin care a solicitat declararea

inadmisibilității acțiunii depuse de SRL „Diazchim” (f.d. 206-209 vol. I).

Prin încheierea din 20 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

declarat admisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Diazchim”

(f.d. 38-44 vol. II).

Prin încheierea din 20 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

atras în proces, în calitate de terț, Consiliul Concurenței (f.d. 45 vol. II).

Prin hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-

a admis cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de SRL

„Diazchim” împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Marcel Răducan și

Consiliul Concurenței privind anularea actelor administrative individuale

defavorabile și obligarea la emiterea actului administrativ individual favorabil.

S-a declarat neîntemeiat refuzul Autorității Naționale de Integritate, expus în

răspunsul nr. 04-22/2050 din 26 aprilie 2021.

S-a anulat procesul verbal de refuz la inițierea controlului nr. 260/22 din 23

aprilie 2021, emis de inspectorul de integritate Rodion Rusnac, ca neîntemeiat.

S-a obligat Autoritatea Națională de Integritate să emită un proces-verbal de

inițiere a controlului pe faptele expuse în plângerea înaintată de SRL „Diazchim” la

25 martie 2021 cu privire la încălcarea regimului conflictului de interese admis de

președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan, prin participarea la adoptarea

și semnarea dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr. 22 din 16 iulie 2020, a

ordinelor Consiliului Concurenței seria CC nr. 000035 din 16 iulie 2020; seria CC nr.

000027 din 28 septembrie 2020 și a delegațiilor seria CC nr. 000135 din 16 iulie

2020 și seria CC nr. 000127 din 28 septembrie 2020 (f.d. 56, 71-96 vol. II).

La data de 27 septembrie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a contestat

cu apel hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani

(f.d.58-59 vol. II).

6

La data de 25 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul

Concurenței a contestat cu apel hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani (f.d.61-68 vol. II).

Hotărârea motivată din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată, prin intermediul poștei electronice Autorității Naționale de

Integritate și Consiliului Concurenței la data de 29 noiembrie 2021, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică (f.d.97, vol. II).

La data de 28 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea

Națională de Integritate a depus motivarea apelului (f.d.110-120, vol. II).

Tot, la data de 28 decembrie 2021, Consiliul Concurenței prin intermediul

oficiului poștal a depus motivarea apelului (f.d.122-156, vol. II).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelurile depuse

de Autoritatea Națională de Integritate și Consiliul Concurenței.

Prin decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au admis cererile

de apel depuse de Autoritatea Națională de Integritate și de Consiliul Concurenței. S-

a casat hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-

a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de SRL „Diazchim” împotriva

Autorității Naționale de Integritate, terți Marcel Răducan și Consiliul Concurenței

privind anularea răspunsului Autorității Naționale de Integritate nr. 04-22/2050 din

26 aprilie 2021, anularea procesului-verbal de refuz al inițierii controlului nr. 260/22

din 23 aprilie 2021 și obligarea emiterii unui proces-verbal de inițiere a controlului pe

faptele expuse în plângerea din 25 martie 2021 s-a respins (f.d. 212-220 vol. II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut în baza notei

examinatorului nr. DA07/173 din 15 iulie 2020, referitor la unele aspecte de

funcționare a pieței comercializării produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe

teritoriul Republicii Moldova, prin dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 22

din 16 iulie 2020, s-a dispus inițierea investigației referitor la semnele încălcării

prevederilor art. 5 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, la comercializarea

produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova.

Instanța de apel a notat că prin ordinul Consiliului Concurenței seria CC nr.

000036 din 16 iulie 2020 s-a dispus efectuarea inspecției la sediul SRL „Diazchim”

precum și în orice alte încăperi, terenuri și/sau mijloace de transport aflate în posesia

sau proprietatea acesteia, fiind stabilit că, inspecția va începe la 16 iulie 2020 și nu va

depăși 10 zile lucrătoare. Respectiv, la 16 iulie 2020, Consiliul Concurenței a emis

delegația de inspecție seria CC nr. 000135 pentru efectuarea inspecției, iar prin

ordinul Consiliului Concurenței seria CC nr. 000027 din 28 septembrie 2020 s-a

dispus efectuarea inspecției la sediul SRL „Diazchim”, precum și în orice alte

încăperi, terenuri și/sau mijloace de transport aflate în posesia sau proprietatea

acesteia, fiind stabilit că, inspecția va începe la 28 septembrie 2020 și nu va depăși 10

zile lucrătoare.

Curtea de Apel Chișinău a precizat că la 28 septembrie 2020, Consiliul

Concurenței a emis delegația de inspecție seria CC nr. 000127 pentru efectuarea

inspecției la sediul SRL „Diazchim”.

Instanța de apel relevat că potrivit datelor din Registrul de stat al persoanelor

juridice, asociați și beneficiari efectivi la SRL „Moldprodinvest” sunt membrii

familiei lui Marcel Răducanu: Răducanu Aurica (51,7507%), Răducanu Gicu

7

(14,3083%), Răducanu Atena (11,3641%) și Hîncu Mihail (22,577%), iar printre

obiectivele principale de activitate se enumeră: importul și (sau) depozitarea,

comercializarea produselor de uz fitosanitar și (sau) fertilizanților. Iar, prin răspunsul

Agenției Servicii Publice nr. 05/01R410 din 17 martie 2021, se confirmă că SRL

„Moldprodinvedt” este titularul licenței seria AMMII nr. 051333 din 11 aprilie 2016,

pentru importul și depozitarea, comercializarea produselor de uz fitosanitar și

fertilizanților, valabilă până la 10 aprilie 2021.

Instanța de apel a indicat că la judecarea cauzei în fond, s-a invocat că acțiunea

depusă de SRL „Diazchim” ar fi inadmisibilă pe motivul că, reclamanta nu poate

revendica încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă, însă, prin

acțiunea depusă, SRL „Diazchim” a revendicat încălcarea unui drept prin activitatea

administrativă a Autorității Naționale de Integritate. Astfel, la caz, interesul legitim al

SRL „Diazchim” constă în inițierea și realizarea unui control privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese în privința persoanei indicate în sesizare.

Instanța de apel a contestat că prin plângerea depusă la Autoritatea Națională de

Integritate, SRL „Diazchim” a solicitat investigarea acțiunilor lui Marcel Răducan,

președintele Consiliului Concurenței, manifestat la inițierea investigației inițiate de

Consiliul Concurenței referitor la semnele încălcării prevederilor art. 5 din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, la comercializarea produselor de uz fitosanitar

și a fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova. Însă, inspectorul de integritate a

refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictului de

interese în privința lui Marcel Răducan, statuând că lipsesc indici ce ar confirma

bănuiala rezonabilă privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de

către acesta.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că după depunerea sesizării cu privire la

pretinsa încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, inspectorul de

integritate inițiază procedura de control, urmând să verifice dacă sesizarea depusă

întrunește condițiile de fond și de formă stabilite de Codul administrativ, precum și

verifică existența bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese și se finalizează cu emiterea unui proces-verbal de inițiere sau

a unui proces-verbal de refuz în inițierea controlului. Respectiv, la caz, s-a constatat

că după depunerea sesizării de către SRL „Diazchim”, inspectorul de integritate a

constatat că în baza celor indicate în sesizare, cât și a informațiilor acumulate pe

perioada efectuării verificării prealabile, nu s-a constatat existența bănuielii

rezonabile privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către

subiectul declarării.

Sub acest aspect, instanța de apel a subliniat că pentru a stabili bănuiala

rezonabilă a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese, este necesară

constatarea întrunirii cumulative în faptele subiectului vizat, a cel puțin 2 elemente, și

anume, existența unui interes personal al subiectului declarării și interesul personal să

ducă la influențarea sau eventuala influențare a exercitării imparțiale și obiective a

atribuțiilor și responsabilităților pe care le are subiectul declarării.

În context, instanța de apel a reținut că efectuând verificarea prealabilă a

sesizării depuse de SRL „Diazchim”, inspectorul de integritate a constatat cert, că

interesul personal al subiectului declarării nu se confirmă prin simplul fapt al

existenței unei aparente legături dintre președintele Consiliului Concurenței cu

8

persoanele apropiate care administrează SRL „Moldprodinvest”, prin efectuarea unor

investigații la alte companii, s-ar urmări crearea condițiilor ca SRL „Moldprodinvest”

să dețină monopolul pe piața de import și comercializare a produselor de uz

fitosanitar și a fertilizanților. Or, societatea respectivă are un spectru larg de activități

pe care le desfășoară în domeniul economic și nu se rezumă doar la un segment al

pieței care ar fi similar cu segmentul de piață al SRL „Diazchim” sau a altor societăți

comerciale care activează în același domeniu economic.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată concluzia primei instanțe precum că,

faptele și circumstanțele constatate de inspectorul de integritate în procesul-verbal

contestat, ar depăși limitele verificării prealabile, deoarece în cadrul procedurii de

verificare prealabilă, inspectorul de integritate urma să studieze circumstanțele cauzei

pentru a determina dacă, situația descrisă în sesizare atestă o bănuială rezonabilă de

încălcare a acestui regim sau nu, iar, în condițiile speței, nu este exclus un potențial

conflict de interese al subiectului declarării la inițierea investigațiilor.

În acest sens, instanța de apel a precizat, că prin prisma art. 12 alin. (1) lit. a)-c)

din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite

în următoarele categorii: conflict de interese potențial, conflict de interese real și

conflict de interese consumat. Astfel, conflictul de interese potențial pe care l-a

reținut prima instanță în raport cu Marcel Răducan nu trebuie declarat și nici

soluționat, sau, acest conflict potențial constituie o situație care, ipotetic, poate duce

la apariția unui conflict de interese real.

Instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut drept temei de anulare a actelor

contestate de SRL „Diazchim” nici solicitarea lui Marcel Răducan privind expunerea

opiniei referitoare la eventualul conflict de interese depusă la Autoritatea Națională

de Integritate, or, această solicitare a fost formulată după depunerea plângerii în

adresa Președintelui Republicii Moldova.

La data de 10 noiembrie 2022, SRL „Diazchim”, reprezentat de avocatul

Anatolie Dmitric a depus recurs nemotivat, iar la data de 23 noiembrie 2022 a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei

instanței de apel cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Diazchim” (f.d. 234-240 vol. II, 1-8 vol. III).

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în

judecată, SRL „Diazchim” a menționat că, verificarea sesizărilor depuse în adresa

Autorității Naționale de Integritate se efectuează în două etape și anume: etapa

verificării prealabile care se desfășoară pe parcursul termenului de 30 de zile de la

data repartizării sesizării, în cadrul căreia inspectorul de integritate verifică existența

aparenței de încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, etapă care se

finalizează cu emiterea unui proces-verbal în care se indică motivele și temeiurile de

inițiere sau de refuz al inițierii controlului și etapa efectuării controlului, care are loc

doar în situația în care etapa verificării prealabile s-a finalizat cu emiterea unui

proces- verbal de inițiere a controlului, etapă la care inspectorul de integritate

efectuează nemijlocit controlul respectării de către subiect a regimului juridic al

conflictelor de interese.

9

Recurenta a menționat că inspectorul de integritate din cadrul Autorității

Naționale de Integritate a parcurs etapa verificării prealabile a sesizării depuse de

către SRL „Diazchim” la 25 martie 2021, însă nu a inițiat cea de a doua etapă a

controlului, din motiv că în rezultatul parcurgerii primei etape a controlului a ajuns la

concluzia lipsei aparenței de încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese.

Recurenta a invocat că instanța de apel a dat o apreciere eronată circumstanței

speței la acest moment, or la etapa verificării prealabile a sesizării, inspectorul de

integritate nu a putut acumula careva informații respectiv, neacumulând informații

nici nu putea să constate existența sau lipsa unei bănuieli rezonabile privind existența

sau lipsa încălcării regimului juridic a conflictelor de interese. Or, inspectorul de

integritate nu a efectuat controlul respectării regimului conflictului de interese, ci s-a

limitat la etapa verificării prealabile, etapă care nu acordă împuterniciri și dreptul de a

acumula informații.

Sub un alt aspect, în situația în care inspectorul de integritate a acumulat

înscrisuri și a supus analizei faptul că decizia de efectuare a unui control/investigație

nu ar fi fost un act unilateral și discreționar al președintelui Consiliului Concurenței și

că specificul/profilul economic al SRL „Moldprodinvest” este unul complex și vast,

iar venitul acesteia din vânzări nu poate fi pus exclusiv pe seama comercializării

produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților, recurenta a remarcat că inspectorul de

integritate la caz și-a depășit atribuțiile pe care le avea la faza verificării prealabile și

a efectuat acțiuni proprii etapei de control a respectării regimului conflictului de

interese. Concluzie reflectată în hotărârea primei instanțe și opinia separată a unui

judecător a instanței de apel.

Recurenta SRL „Diazchim” a invocat că instanța de apel nu a luat în considerare

că prin înaintarea acțiunii s-a contestat anume legalitatea procesului - verbal de refuz

în inițierea controlului în limitele acțiunilor întreprinse de inspectorul de integritate,

nefiind solicitată înlocuirea atribuțiilor inspectorului de integritate pentru a constata

dacă Marcel Răducan în funcția de președinte al Consiliului Concurenței a încălcat

sau nu regimul conflictului de interese. Astfel, argumentele instanței de apel

referitoare la faptul dacă la caz Marcel Răducan a încălcat regimul conflictului de

interese sau nu, sunt neîntemeiate, or atribuția de a constata existența sau lipsa unui

conflict de interese îi revine Autorității Naționale de Integritate.

În altă ordine de idei, recurenta a precizat că instanța de apel a dat o apreciere

eronată răspunsului Autorității Naționale de Integritate nr. 04-14/R-310/21 din 29

aprilie 2021, semnat de inspectorul superior de integritate cu atribuții de control și

organizare a activității Inspectoratului de Integritate, oferit lui Marcel Răducan, în

care se indică că prezența interesului personal nu poate fi analizată în abstract. Astfel,

Autoritatea Națională de Integritate prin răspunsul nominalizat declară că prezența

interesului personal nu poate fi analizat în abstract, iar la 29 aprilie 2021 era încă

imposibil a stabili cu certitudine dacă începând cu 16 iulie 2020 prin acțiunea de

dispunere a inițierii investigației Marcel Răducan a avut sau nu un interes personal.

La caz, procesul-verbal de refuz, contestat în prezenta cauză datează cu 23

aprilie 2021, adică cu 6 zile înainte ca aceeași instituție să recunoască că la momentul

emiterii răspunsului din 29 aprilie 2021, este imposibil de stabilit cu certitudine dacă

începînd cu 16 iulie 2020 Marcel Răducan a avut sau nu un interes personal, prin

acțiunea de dispunere a inițierii investigației.

10

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 octombrie 2022, iar

dispozitivul deciziei a fost notificat recurentei SRL „Diazchim”, prin intermediul

poștei electronice, la data de 31 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 233, vol. II).

SRL „Diazchim”, reprezentat de avocatul Anatolie Dmitric a depus recurs

împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău la 10 noiembrie

2022 și 14 noiembrie 2022, (f.d.234-240, vol. II).

Decizia motivată din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată prin intermediul poștei electronice, SRL „Diazchim” și avocatului Anatolie

Dmitric, la data de 18 noiembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 241, vol. II).

La data de 23 noiembrie 2022 SRL „Diazchim” a depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 1-8, vol.

III).

Astfel, recursul depus de SRL „Diazchim” este în termen.

La data de 30 noiembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat copia

recursului depus de SRL „Diazchim” în adresa Autorității Naționale de Integritate și

terților, Marcel Răducan și Consiliul Concurenței cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.11 vol. III). Însă, deși Marcel Răducan și Consiliul

Concurenței au recepționat recursul depus de SRL „Diazchim”, fapt confirmat prin

avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 14, 24 vol. III), aceștia nu și-au

exercitat dreptul procesual respectiv și nu au depus referințe.

Totodată, la data de 09 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Autoritatea Națională de Integritate a depus referință la recursul depus de SRL

„Diazchim”, solicitând respingerea cererii de recurs (f.d. 15-20 vol. III).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

11

Societatea cu Răspundere Limitată „Diazchim”, a fost depus până la data intrării în

vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă

claritate.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul din alte motive, de a casa decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de declarare

ca fiind inadmisibilă a acțiunii depusă de SRL „Diazchim”, din următoarele

considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă

decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în

prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap .III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel

se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Completul de judecată reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3)

din Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici

de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu

au fost discutate de participanții la proces.

12

Pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că, la 25 martie 2021, SRL

„Diazchim” a depus la Autoritatea Națională de Integritate plângere, prin care a

solicitat investigarea acțiunilor lui Marcel Răducan, în calitatea sa de Președinte al

Consiliului Concurenței (f. d. 1, dosar administrativ ANI).

Sesizarea respectivă a fost repartizată în mod aleatoriu inspectorului de

integritate Rodion Rusnac, care în rezultatul verificării prealabile, la data de 23

aprilie 2021, a emis procesul-verbal de refuz al inițierii controlului nr. 260/22, prin

care a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese în privința lui Marcel Răducan, Președintele Consiliului Concurenței (f. d.

67-70, dosar administrativ, ANI).

Prin răspunsul inspectorului de integritate Rodion Rusnac nr. 04-22/2050 din 26

aprilie 2021, SRL „Diazchim” a fost informată că, nu au fost identificate elemente

suspecte de integritate în privința lui Marcel Răducan, care ar contura o bănuială

rezonabilă la etapa verificării prealabile.

Invocând ilegalitatea refuzului de examinare a sesizării, SRL „Diazchim” a

înaintat în instanța de contencios administrativ acțiune împotriva Autorității

Naționale de Integritate, terți Marcel Răducan și Consiliul Concurenței, prin care a

solicitat anularea răspunsul nr. 04-22/2050 din 26 aprilie 2021, anularea procesului-

verbal de refuz al inițierii controlului nr. 260/22 din 23 aprilie 2021 și obligarea

Autorității Naționale de Integritate să emită un proces-verbal de inițiere a controlului

pe faptele expuse în plângerea înaintată de SRL „Diazchim” la 25 martie 2020 cu

privire la încălcarea regimului conflictului de interese admis de către Președintele

Consiliului Concurenței, Marcel Răducan prin participarea la adoptare și semnarea

dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr. 22 din 16 iulie 2020, a ordinelor seria

CC nr. 00035 din 16 iulie 2020, seria CC nr. 000027 din 28 septembrie 2020 și a

delegațiilor seria CC nr. 000135 din 16 iulie 2020 și seria CC nr. 0000127 din 28

septembrie 2020.

Fiind învestită cu soluționarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani prin hotărârea sa din 24 septembrie 2021, a admis integral acțiunea depusă

de SRL „Diazchim”.

Curtea de Apel Chișinău judecând cauza în ordine de apel, a ajuns la concluzia

admiterii apelurilor depuse de Autoritatea Națională de Integritate și de Consiliul

Concurenței, casării hotărârii primei instanțe cu emiterea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea depusă de SRL „Diazchim” a fost respinsă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând materialele

dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios,

conchide că concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare expuse în actele

judecătorești adoptate sunt în contradicție cu materialele cauzei, iar normele de drept

material și procedural au fost aplicate eronat.

În conformitate cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Alin. (2) al art. 207 din

Codul administrativ indică că, acțiunea în contencios administrativ se declară

inadmisibilă în special cînd: e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

13

În sensul art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

În conformitate cu art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care

decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate rezultă că unul din

elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, inclusiv a acțiunii în

control normativ, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele

activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să

urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

La acest aspect Colegiul notează că testului de admisibilitate a acțiunii în

contencios administrativ urmează a fi supusă inclusiv și acțiunea de control normativ,

inclusiv prin verificarea revendicării unui drept propriu vătămat și una din formele

activității administrative, conform art. 12 și 206 alin. (1) lit. e) din Codul

administrativ. Or, în esență, scopul acțiunii în control normativ constă în anularea

unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce atingere ilegală unui

drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane.

Conform art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să 5

emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la

tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau

inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a

unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a

unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În corespundere cu art. 36 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17.06.2016, actele de constatare menționate la art.34 alin.(1) și

(2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere,

de către persoana supusă controlului, de către autorul sesizării sau de către persoanele

menționate la art. 33 alin. (4) și (5), afectate nemijlocit de acesta. Conform art. 33

alin. (4) și (5) din Legea nr. 132 din 07.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, în redacția Legii nr. 130 din 07.10.2021, în vigoare din 29.10.2021,

controlul averii și al intereselor personale se extinde asupra membrilor de familie,

părinților/socrilor și copiilor majori ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana

supusă controlului se află în concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde

și asupra averii acestei persoane. Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse

controlului au fost înscrise pe numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra

14

acestor bunuri și persoane. Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri

obținute din donații sau deține bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra

donatorului și comodantului. Acestora li se pot cere clarificări privind originea

veniturilor utilizate pentru achiziția și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru

clarificarea acestor aspecte, inspectorul de integritate poate solicita informații

relevante de la orice persoană fizică sau juridică.

Astfel, din normele precitate rezultă cert că scopul acțiunii în controlul

normativ constă în anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa

aduce atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite

persoane.

În această ordine de idei, instanța de recurs deduce că reclamantul prezentei

acțiuni SRL „Diazchim” nu deține nici calitatea de participant al procedurii

administrative cu drept de contestare a actului administrativ în sensul reglementărilor

art. 36 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din

17 iunie 2016, neavând nici calitatea de persoană supusă controlului, autor al sesizării

și nici de persoană menționată la art. 33 alin. (4) și (5).

Or, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este

revendicarea unui drept propriu atribuit prin lege, vătămat prin una din formele

activității administrative. Așadar, reclamantul care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice, pentru confirmarea parcurgerii

testului de admisibilitate, deținerea dreptului acordat de lege pentru revendicarea unui

drept subiectiv pretins încălcat, căruia i sar fi adus atingere prin activitatea

administrativă sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul

legal o cerere.

Contextual, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie

să fie fundamentată pe dreptul acordat de lege pentru a iniția revendicarea unui drept

subiectiv vătămat, dar, în lipsa acestei condiții cheie - care rezultă din sensul art. 189

(2), art. 17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform

art. 207 din Codul administrativ.

Sub acest aspect Completul de judecată relevă că prevederile art. 17 din Codul

administrativ, se referă la orice drept subiectiv reglementat de normele dreptului

material, altfel spus anume deținerea dreptului substanțial reglementează investirea

cu statut juridic de participant al procedurii administrative cu toate drepturile ce

rezultă din acesta.

Așadar din dispozițiile art. 207 alin. (2) lit. e) în coroborare cu art. 39 alin. (2),

art. 17 și art. 189 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, se atestă că, sesizarea

instanței de judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea

unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin

refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere, implică

întrunirea obligatorie a condiției reglementării legale care deschide calea inițierii unei

acțiuni în contestare.

La capitolul dat Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează

că, raportând la caz cadrul legal precitat, constată că, SRL „Diazchim” la caz nu face

parte din cercul persoanelor cărora cadrul legal analizat mai sus le acordă dreptul de a

solicita anularea răspunsului Autorității Naționale de Integritate nr. 04-22/2050 din

26 aprilie 2021; anularea procesului - verbal de refuz al inițierii controlului nr. 260/22

15

din 23 aprilie 2021 emis de către inspectorul de integritate Rodion Rusnac; obligarea

emiterea unui proces - verbal de inițiere a controlului pe faptele expuse în plângerea

înaintată de SRL „Diazchim” la 25 martie 2021 cu privire la încălcarea regimului

conflictului de interese admis de către președintele Consiliului Concurenței, Marcel

Răducan prin participarea la adoptarea și semnarea dispoziției Plenului Consiliului

Concurenței nr. 22 din 16 iulie 2020, a ordinelor Consiliului Concurenței seria CC nr.

00035 din 16 iulie 2020, seria CC nr. 000027 din 28 septembrie 2020 și a delegațiilor

seria CC nr. 000135 din 16 iulie 2020 și seria CC nr. 0000127 din 28 septembrie

2020nr. 165/08 din 01 aprilie 2022.

Or, conform reglementărilor art. 36 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, la caz - persoana supusă

controlului este – Răducan Marcel; autorul sesizării este SRL „Diazchim”, iar

prevederile art.33 alin. (4) și (5) al legii precitate, la fel nu acordă dreptul SRL

„Diazchim” la contestarea actului administrativ individual defavorabil în instanța de

de judecată.

Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs conchide că din

susținerile formulate de SRL „Diazchim” în acțiunea înaintată în judecată, nu se

desprinde niciun argument fondat prin care s-ar motiva și sau justifica explicit în plan

material și/sau procesual care sunt în concret drepturile vătămate ale acesteia prin

actul administrativ contestat sau căreia i se aduce atingere prin activitatea

administrativă.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta

trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei

încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau

conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale

Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este

prevăzută posibilitatea de a o actio popularis în scopul interpretării drepturilor

recunoscute în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se

plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără

să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu

împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

Respectiv, conjunctura descrisă mai sus interzice apriori înaintarea în contencios

administrativ a acțiunilor populare actio popularis, or, sub sancțiunea declarării

acțiunii inadmisibile, în cadrul acțiunii în control normativ reclamantul trebuie să

revendice un drept subiectiv al său vătămat prin activitate administrativă.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de SRL „Diazchim”, din alte motive,

de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o

decizie nouă, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL

„Diaschim” se declara inadmisibilă.

Conform art. 207 alin. (2) lit. e), art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

16

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Diazchim”.

Se casează integral decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Diazchim” împotriva Autorității Naționale de

Integritate, terț Marcel Răducan și Consiliul Concurenței cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ, și se emite o decizie nouă, prin care:

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Diazchim” împotriva Autorității Naționale de

Integritate, terț Marcel Răducan și Consiliul Concurenței cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

17