2ra-384/23 — restituirea cheltuielilor la achitarea indemnizatiei lunare pentru inchirierea spatiului locativ

Dosarul nr. 2ra-384/23

2-22107396-01-2ra-13032023

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud. O. Ciocîrtă-Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Mihaila, V. Buhnaci, A. Braga)

ÎNCHEIERE

20 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul de Poliție Bender,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul de

Poliție Bender împotriva lui Nicolae Crețu, intervenient accesoriu Inspecția Financiară

a Ministerului Finanțelor cu privire la restituirea cheltuielilor la achitarea indemnizației

lunare pentru închirierea spațiului locativ,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Bender și a fost menținută hotărârea

din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

constată:

La data de 23 mai 2022, Inspectoratul de Poliție Bender a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Nicolae Crețu, intervenient accesoriu Inspecția

Financiară a Ministerului Finanțelor cu privire la restituirea cheltuielilor la achitarea

indemnizației lunare pentru închirierea spațiului locativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza hotărârii Guvernului

nr.646/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de achitare a

indemnizației pentru închirierea spațiului locativ funcționarilor publici cu statut special

din cadrul MAI și a Ordinului șefului IP Bender al IGP nr.12 din 21 martie 2019, în

cadrul IP Bender a fost constituită Comisia de profil. Potrivit p.12-121 al

Regulamentului, la data de 10 februarie 2020, angajatul IP Bender al IGP, Crețu Nicolae

a depus la secretariatul IP Bender al IGP un set de acte necesare pentru acordarea

indemnizației lunare pentru închirierea spațiului locativ.

1

La data de 26 februarie 2020, în urma examinării actelor prezentate de către

solicitant Comisia de profil a constatat că, conform certificatelor eliberate de Serviciul

cadastral teritorial Căușeni, Crețu Nicolae are în proprietate casa individuală de locuit în

sat. XXXXX, r-nul XXXXX.

Reieșind din faptul că, autoritatea publică locală sat. Ermoclia a refuzat pârâtului

în eliberarea certificatului privind distanța de la sat. Ermoclia până la mun. Bender și

după consultarea telefonică cu membrii Comisiei de profil din cadrul IGP, distanța dată

a fost verificată la ședința Comisiei de profil al IP Bender prin intermediul aplicației

„Google Maps”.

Conform datelor aplicației, distanța de la sat. Ermoclia până la mun. Bender

constituie 32,9 km, și, respectiv, se încadrează sub incidența pct.l 1 al Regulamentului

sus indicat, și anume pârâtul deține în proprietate locuință situată în afara razei de 30 km

de la locul de muncă.

Prin decizia Comisiei de profil nr. 64 din 26 februarie 2020 pentru angajatul IP

Bender Crețu Nicolae a fost acordată indemnizația pentru închirierea spațiului locativ în

mărime de 1 700 de lei lunar, începând cu data de 16 decembrie 2019 până la 16

decembrie 2022.

La 13 mai 2022, IP Bender al IGP a recepționat Dispoziția IGP nr.162 din 22

aprilie 2022, prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al IGP privind implementarea

recomandărilor și înlăturarea neajunsurilor menționate în Prescripția Inspecției

financiare nr.25-04-04/437 din 21 martie 2022.

În urma inspectării financiare tematice a unor aspecte din activitatea economică

financiară a IGP al MAI și a subdiviziunii din subordine, efectuate de către Inspecția

Financiară a Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, în conformitate cu pct.2.4 a

Planului de acțiuni și Listei angajaților IP Bender, care au beneficiat pe parcursul

perioadei iunie 2018 - iulie 2020 de indemnizații pentru închirierea spațiului locativ, s-a

constatat că, Nicolae Crețu are casă de locuit în sat. XXXXX, r-1 XXXXX, în raza de

28 km de la locul de muncă în mun. Bender și respectiv, trebuie să se restituie toată suma

achitată neîntemeiat în perioada menționată și anume 11 077,42 de lei.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, încasarea din contul lui Crețu

Nicolae a sumei de 11 077,42 de lei constituită din cheltuieli neîntemeiate la achitarea

indemnizației lunare pentru închirierea spațiului locativ funcționarilor publici cu statut

special din cadrul MAI și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă

a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La data de 31 octombrie 2022 Inspectoratul de Poliție Bender a declarat apel

împotriva hotărârii din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Bender și a fost menținută hotărârea din 18 octombrie

2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

2

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a constatat că pârâtul Crețu

Nicolae întrunește condițiile specificate la pct. 11 din Hotărârea Guvernului nr.646 din

10 iulie 2018 și întemeiat a solicitat și beneficiat de indemnizația respectivă.

A evidențiat, că actele prin care s-a dispus acordarea indemnizației lui Crețu

Nicolae sunt valabile, contrariul nu a fost probat.

La data de 22 februarie 2023, Inspectoratul de Poliție Bender a declarat recurs

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei

hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel și instanța de fond în mod

eronat au apreciat prevederile Hotărârii Guvernului nr.646/2018 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de achitare a indemnizației pentru închirierea

spațiului locativ funcționarilor publici din cadrul MAI și a constatat că circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, pe care instanța le consideră constatate, nu au

fost dovedite cu probe veridice și normele de drept au fost aplicate eronat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 ianuarie

2023.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentului Inspectoratul de Poliție Bender, prin intermediul poștei

electronice, la data de 20 februarie 2023 (f.d. 128).

Astfel, recursul, declarat la 22 februarie 2023, este în termen.

La 13 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților Nicolae

Crețu și Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor, cu înștiințarea despre depunerea

referinței (f.d. 145).

Referințe nu au fost depuse.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Inspectoratul de

Poliție Bender a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

3

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Inspectoratul de Poliție Bender, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în

exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Bender, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Inspectoratul de

Poliție Bender, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Bender se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

5