3r-2/24 — contestarea actului administrativ

3r-2/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r-2/24

2-23156740-01-3r-02012024

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

D E C I Z I E

20 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Igor Tuleanțev, reprezentat de avocatul Alina Palii,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Igor Tuleanțev către Serviciul de Informație și Securitate al Republicii Moldova,

Comisia pentru Situații Excepționale, persoana terță Serviciul Tehnologia Informației și

Securitate Cibernetică, privind anularea parțială a actului administartiv,

împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea,

c o n s t a t ă :

La data de 03 noiembrie 2023 Igor Tuleanțev s-a adresat instanței de contencios

administrativ cu acțiune către Serviciul de Informație și Securitate al RM, Comisia

pentru Situații Excepționale, persoana terță Serviciul Tehnologia Informației și

Securitate Cibernetică, privind anularea parțială a actului administrativ, punctele 1 și 2

din ordinul directorului SIS nr. 74 din 30 octombrie 2023.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 30 octombrie 2023 Serviciul de

Informații și Securitate al RM a emis ordinul nr.74. Ordinul dat a fost adoptat în temeiul

art.22 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război,

în temeiul hotărârii Parlamentului nr. 41/2022 privind declararea stării de urgență și

hotărârile Parlamentului de prelungire a stării de urgență.

Potrivit pct. 1 din ordin s-a aprobat lista surselor cu conținut on-line utilizate în

războiul internațional contra Republicii Moldova, care promovează în condițiile stării

de urgență, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022, alterarea conținutului

informațiilor difuzate în spațiul public în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale

provenite de la autoritățile publice din statul aflat în conflict militar și recunoscut drept

stat agresor sau provenite de la persoanele fizice sau juridice incluse în listele de

sancțiuni internaționale ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Regatului

Unit al Marii Britanic și Irlandei de Nord, Canadei și Norvegiei, pentru acțiuni ce au

urmărit destabilizarea ordinii constituționale din Republica Moldova sau pentru

1

implicarea în acțiuni ce atentează la statalitatea și integritatea teritorială a statului vecin

Ucraina: ... https ://enews. md;....

Menționează că, este proprietarul numelui de domeniu www.enews.md, iar în acest

sens, începând cu ziua de 30 octombrie 2023, data la care a intrat în vigoare actul

contestat, domeniul www.enews.md a fost blocat, iar tot conținutul publicat pe site-ul

dat a fost distrus, fără a fi recuperat.

Reclamantul a indicat că a aflat despre decizia adoptată din sursele publice, astfel

acesta nu a fost invitat de a participa la procedura administrativă corespunzătoare și nici

nu i-au fost solicitate careva explicații cu referire la situația creată.

A invocat că prin blocarea paginii web www.enews.md conform pct. 1 și 2 din

ordinul nr. 74, Serviciul de Informații și Securitate al RM a încălcat flagrant art. 10, art.

1 Protocolul I din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 32, 34, 46 și 54 din

Constituția Republicii Moldova, Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de

război, Codul serviciilor media audiovizuale, și-a depășit grav competența legală.

A remarcat că a înregistrat legal portalul informațional, în strictă conformitate cu

legislația națională. Furnizorul de serviciu de comunicații electronice www.enews.md

nu este vizat în decizia CSE nr. 1/2022 referitor la restricții sau sancțiuni sau careva alte

decizii sau hotărâri. Acest furnizor media niciodată nu a fost sancționat pentru cele

invocate în ordinul SIS, adică pentru răspândirea de informații false, manipulare etc.

Furnizorul vizat, contrar motivării SIS și CSE, nu a admis careva încălcări, care ar fi

constatate de vreun organ constatator.

Mai mult ca atât pagina web www.enews.md a fost înregistrată pentru ca toți

autorii doritori să poată publica articolele lor, în mod gratuit. Publicațiile prezentau

opiniile cetățenilor din toată țara, acestea descriau situațiile din diferite raioane ale

republicii.

În opinia reclamantului, prin pct.1 și 2 din ordin nr.74 din 30 octombrie 2023 se

fac derogări inadmisibile de la prevederile legislației naționale. Prin ignorarea totală a

procedurii legale de sancționare/blocare a activității unui furnizor de servicii media SIS

și CSE a sfidat grav drepturi fundamentale garantate de CEDO și Constituția RM.

A menționat că pct. 1 și 2 din ordinul nr. 74 restrânge unele drepturi și libertăți ale

cetățenilor sau creează premise pentru fentarea drepturilor constituționale ale acestora,

ignorând și omițând aplicabilitatea în timp, în pofida testului de proporționalitate statuat

expres în art.54 din Constituția Republicii Moldova.

A opinat că Serviciul de Informații și Securitate nu a motivat în ce măsură

competențele ordinare ale executivului sau serviciilor de comunicații electronice sunt

insuficiente pentru depășirea riscurilor presupuse și menționate în contextul situației de

criză și în ce măsură derogarea de la lege și preluarea competenților unui organ

autonom poate compensa deficiența în discuție. Nu a existat nicio motivare care să

reflecte standardul proporționalității, în privința restricțiilor privind libertatea de

expresie, dreptul la informare, dreptul la proprietate, drepturi violate prin pct. 1 și 2 din

ordinul contestat.

A susținut reclamantul că actul contestat a fost aprobat fără invitarea sa de a veni

cu explicații, fără a fi intentată procedura administrativă defavorabilă și fără a fi

asigurat un proces echitabil și dreptul la apărare.

Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea, din motivul omiterii termenului de contestare.

2

Nefiind de acord cu încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

la 21 decembrie 2023 Igor Tuleanțev, reprezentat de avocatul Alina Palii, a depus

recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu remiterea cauzei

spre rejudecare.

În motivarea recursului recurentul a invocat că, contrar constatărilor instanței de

fond, a depus cererea de chemare în judecată la data de 01 noiembrie 2023, fiind

expediată la 01 noiembrie 2023 prin intermediul Poștei Moldova și nicidecum la data

de 03 noiembrie 2023. Acest fapt se confirmă prin avizul de recepție și ștampila ÎS

„Poșta Moldovei” aplicată pe plicul poștal, dar și prin informația de pe pagina web a ÎS

„Poșta Moldovei, care se descifrează prin codul unic aplicat pe plicul poștal în care a

fost expediată în adresa instanței contestația, DS8001503089R.

Susține că instanța de fond a interpretat greșit data expedierii corespondenței cu

data recepționării ei de către instanță.

Prin referința din 09 februarie 2024 intimatul Serviciul de Informații și Securitate a

solicitat respingerea recursului.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 18 decembrie 2023. Astfel,

recurentul Igor Tuleanțev s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 21

decembrie 2023, în termenul legal.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de

recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web

a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul declarat, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că potrivit pct. 1 din ordinul SIS nr. 74

din 30 octombrie 2023 s-a aprobat lista surselor cu conținut on-line utilizate în războiul

internațional contra Republicii Moldova, care promovează în condițiile stării de

urgență, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022, alterarea conținutului

informațiilor difuzate în spațiul public în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale

provenite de la autoritățile publice din statul aflat în conflict militar și recunoscut drept

stat agresor sau provenite de la persoanele fizice sau juridice incluse în listele de

sancțiuni internaționale ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Regatului

3

Unit al Marii Britanic și Irlandei de Nord, Canadei și Norvegiei, pentru acțiuni ce au

urmărit destabilizarea ordinii constituționale din Republica Moldova sau pentru

implicarea în acțiuni ce atentează la statalitatea și integritatea teritorială a statului vecin

Ucraina.

Ordinul dat a fost adoptat în temeiul art. 22 din Legea nr. 212/2004 privind

regimul stării de urgență, de sediu și de război, în temeiul hotărârii Parlamentului nr.

41/2022 privind declararea stării de urgență și hotărârile Parlamentului de prelungire a

stării de urgență.

Igor Tuleanțev s-a adresat instanței de contencios administrativ cu acțiunea către

Serviciul de Informație și Securitate al RM, Comisia pentru Situații Excepționale,

solicitând anularea punctelor 1 și 2 din ordinul directorului SIS nr. 74 din 30 octombrie

2023 în partea ce se referă la pagina web www.enews.md.

Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 207 alin. (2), lit. d) din Codul

administrativ, prin încheierea din 18 decembrie 2023 a declarat inadmisibilă acțiunea

din motivul omiterii termenului de contestare.

Instanța de fond a considerat că acțiunea urmează a fi declarată inadmisibilă, din

motivul că recurentul a contestat ordinul SIS la data de 03 noiembrie 2023, pe când

ordinul urma a fi contestat direct la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 72 de ore de

la data publicării acestuia pe pagina web oficială a Serviciului de Informații și

Securitate, care a expirat la data de 02 noiembrie 2023.

Instanța de recurs consideră justă concluzia instanței de fond, în acest sens

menționând următoarele.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării

de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o

perioadă de 60 de zile.

În conformitate cu prevederile art. 2 pct. 7) din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din

24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, pe perioada stării de urgență,

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în

vederea punerii în executare a următoarelor măsuri: stabilirea unui regim special de

lucru pentru agenți economici și instituții publice, soluționarea altor chestiuni privind

activitatea acestora, necesare desfășurării lucrărilor de salvare-deblocare și a altor

lucrări de neamânat.

Iar, conform art. 3 și 4 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022

privind declararea stării de urgență, dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților

administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice,

precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova intră în vigoare

în momentul emiterii.

Se reține că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24.02.2022 privind declararea

stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova

pentru o perioadă de 60 de zile.

Prin modificările ulterioare efectuate prin Hotărârile Parlamentului nr.105/2022,

nr.163/2022, 245/2022, nr.278/2022, nr.330/2022, nr.12/2023, nr.67/2023, nr.133/2023,

nr.244/2023 și nr.274/2023 s-a prelungit starea de urgență cu 60 de zile, începând cu

data de 02 octombrie 2023.

4

Conform art.2 din Hotărârea Parlamentului privind prelungirea stării de urgență nr.

274 din 21.09.2023, abilitarea Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova de a emite dispoziții pe perioada stării de urgență în vederea punerii în

executare a măsurilor prevăzute la art.2 din Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 privind

declararea stării de urgență rămâne aplicabilă pe durata prelungirii stării de urgență.

La data de 02 martie 2022 de către Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova a fost adoptată dispoziția nr. 5. În punctul 5 subpct. 5.2.4 al

dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 02

martie 2022 s-a stabilit că, prin derogare de la Capitolul VI al Legii nr. 212 din 24 iunie

2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, pe perioada stării de

urgență se stabilesc următoarele măsuri specifice în domeniul justiției, pentru acțiunile

în contenciosul administrativ, prin excepție de la pct. 5.2.1, dispozițiile normative și

individuale ale organelor competente în domeniul planificării, organizării și coordonării

activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată se contestă

direct la Curtea de Apel în circumscripția căruia se află organul al cărui act se contestă,

în termen de 72 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

sau din momentul afișării pe pagina web oficială a Guvernului.

Conform pct. 1 din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, s-au exclus măsurile specifice în domeniul justiției

și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022, cu modificările

ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu

data de 04 aprilie 2022.

Iar, prin punctul 2 subpct. 2.4. din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022 s-a dispus, stabilirea următoarelor

măsuri de tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 04 aprilie 2022, potrivit

cărora dispozițiile normative și individuale ale organelor competente în domeniul

planificării, organizării și coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea

de urgență declarată se contestă direct la Curtea de Apel în circumscripția căruia se află

organul al cărui act se contestă, în termen de 72 de ore de la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova sau din momentul afișării pe pagina web oficială a

Guvernului.

Articolul 3 Cod administrativ prevede că, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și

de regulile statului de drept.

Conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea

actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor

reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim

de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Dispozițiile legale enunțate inter alia instituie testul de admisibilitate a acțiunii în

contencios administrativ.

Astfel, în cazul dat reclamantul a depus o acțiune în contestare a actului

administrativ defavorabil în conformitate cu prevederile art. 10 și 206 alin. (1) lit. a)

Codul administrativ.

5

În esență scopul acțiunii în contestare constă în anularea unui act administrativ

defavorabil, care prin acțiunea sa aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret

recunoscut de lege unei anumite persoane.

Or, art. 206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, indică că o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

individual (acțiune în contestare).

Conform art. 10 alin.(1) Cod administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru

reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce

nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice

de drept public.

Astfel, ordinul directorului Serviciului de Informații și Securitate nr. 74 din 30

octombrie 2023, fiind emis în condițiile stării de urgență, instituite prin Hotărârea

Parlamentului nr. 41/2022, iar în sensul punctul 2 subpct. 2.4. din dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, reprezintă

o dispoziție individuală a organului competent în domeniul planificării, organizării și

coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată,

urmează a fi contestat direct la Curtea de Apel Chișinău, adică în cazul din speță

urmează a fi aplicată competența jurisdicțională derogatorie, care statuează în mod

expres competența la examinarea acțiunilor a Curții de Apel Chișinău.

Articolul 20 din Codul administrativ prevede că, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Totodată, art. 39 alin.(2) Cod administrativ, prevede că, orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Articolul 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, prevede că, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când acțiunea a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art.209.

Conform art. 209 alin.(1) Cod administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în

obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest

termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire la

cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru

soluționarea acesteia, data comunicării sau notificării actului administrativ individual,

dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la

nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Instanța de recurs menționează că la caz, legea prevede altfel.

6

Astfel, având în vedere că acțiunile Serviciului de Informație și Securitate, în

speță, vizează organizarea și coordonarea unor măsuri impuse de starea de urgență, în

special de implementarea prevederilor dispoziției CSE nr. 1/2022, rezultă că la caz sunt

aplicabile prevederile pct. 2 din dispoziția CSE nr. 13 din 31 marte 2022 și

corespunzător, orice act administrativ al SIS în acest domeniu urma a fi contestat în

termen de 72 de ore de la data publicării.

Conform informației publicate pe pagina oficială web a Serviciului de Informație

și Securitate, ordinul nr. 74 emis la 30 octombrie 2023, în aceeași zi, a fost publicat la

ora 13:10. Prin urmare, în speță termenul de 72 de ore pentru înaintarea acțiunii a

expirat la data de 02 noiembrie 2023, zi de joi. Însă, acțiunea a fost depusă la data de 03

noiembrie 2023, cu omiterea termenului legal de contestare.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care

aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, termenul

de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe

veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

La caz, reclamantul Igor Tuleanțev nu a depus cerere privind repunerea în termen a

acțiunii.

În acest context, instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele

recurentului invocate în susținerea recursului, precum că a depus cererea de chemare în

judecată la data de 01 noiembrie 2023, fiind expediată prin intermediul Poștei Moldova

și nicidecum la data de 03 noiembrie 2023 .

Conform copiei avizului de recepție, atașată la recurs, precum și informației

publice plasate pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la rubrica serviciul on-line de

urmărire a expedierii (Track &Trace), contrar celor invocate de recurent, se atestă că

corespondența a fost recepționată de către instanță la data de 03 noiembrie 2023.

Alte probe care ar atesta expedierea corespondenței la data de 01 noiembrie 2023

la materialele dosarului nu se regăsesc, argumentele recurentului aduse în acest sens

având un caracter declarativ. Iar, avizul nr. DS8001503089AR, anexat la recurs, nu

confirmă certitudinea că ar rezulta anume din acest dosar, în condițiile în care nu există

anexat plicul cu actele expediate împreună cu acest aviz. Mai mult, actele recepționate

de instanța de judecată la 03 noiembrie 2023 confirmă depunerea fizică a acestora.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv

și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii

pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Contrar acestor prevederi legale, reclamantul Igor Tuleanțev nu a depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

În asemenea circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de fond întemeiat a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Igor

Tuleanțev.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de

fond este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentul Igor Tuleanțev

7

sunt neîntemeiate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul depus de Igor Tuleanțev, reprezentat de avocatul Alina

Palii.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b), alin. (3) din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Igor Tuleanțev, reprezentat de avocatul Alina

Palii și se menține încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8