3ra-162/24 — anulare actelor administrative

3ra-162/24 — anulare actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-162/24

2-21169234-01-3ra-14022024

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Cociug Oleg împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actelor administrative și obligarea stabilirii pensiei speciale,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 noiembrie 2021, avocatul Kovali Vladimir, acționând în interesele

reclamantului Cociug Oleg, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând:

- anularea Deciziei CTAS Criuleni nr.32/2021/31021 din 14 octombrie 2021;

- anularea răspunsului CNAS nr.C-1933/21 din 01 noiembrie 2021;

- obligarea CNAS să-i stabilească pensie, începând cu 02 octombrie 2021, în

cuantum de 50% din solda lunară luându-se în considerare Certificatul eliberat de

către IP Criuleni nr.34/31- 9953 din 01 octombrie 2021.

În motivarea acțiunii, a indicat că reclamantul Cociug Oleg a activat în

organele afacerilor interne până la 01 octombrie 2021, apoi, obținând calitatea de

pensionar MAI cu calculul vechimii în muncă de 25 ani 06 luni în temeiul

ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018 și Hotărârii Guvernului Republicii

Moldova nr.78 din 21 februarie 1994, a demisionat în legătură cu plecarea la

pensie după vechimea în muncă.

Cu actele menționate s-a adresat la CTAS Criuleni, iar prin Decizia CTAS

Criuleni din 14 octombrie 2021 cu nr.32/2021/31021 i s-a refuzat în stabilirea

pensiei.

Ulterior a formulat cerere prealabilă la CNAS și pe 01 noiembrie 2021 i s-a

respins cererea prealabilă.

1

Considera Decizia CTAS Criuleni din 14 octombrie 2021 și răspunsul CNAS

cu nr.C1933/21 din 01 noiembrie 2021, neîntemeiate și nefondate, pasibile de a fi

declarate ilegale și anulate.

Prin hotărârea din 30 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, s-

a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Criuleni)

nr.32/2021/31021 din 14 octombrie 2021 și actul administrativ emis în procedura

prealabilă nr. C1933/21 din 01 noiembrie 2021.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească reclamantului

Oleg Cociug pensia pentru vechime în serviciu în mărime de 50% din solda lunară

în baza certificatului nr.34/31-9953 din 01 octombrie 2021 eliberat de

Inspectoratul de poliție Criuleni, începând cu data de 02 octombrie 2021.

La 17 februarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel

hotărârea din 30 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă

ca neîntemeiată.

Prin decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

din 30 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că sunt corecte

concluziile primei instanțe referitor la ilegalitatea deciziei de respingere a cererii

privind stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993.

În context, a reținut că prima instanță just a stabilit că reclamantul Oleg

Cociug face parte din categoria de colaboratori care efectua serviciul de pază,

escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie), considerent din care, acesta are dreptul

la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, pentru perioada de la 18 mai 2017

până la 01 octombrie 2021, în funcție de ofițer al Serviciului escortă în cadrul IP

Criuleni, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și Ordinului

MAI nr. 96 din 20 martie 2018, calculându-se două luni vechime în muncă pentru

o lună de serviciu, respectiv Inspectoratul de Poliție Criuleni al IGP al MAI corect

a efectuat calcularea vechimii în muncă cu avantaje a reclamantului conform

Certificatului nr.34/31-9953 din 01 octombrie 2021.

Instanța de apel a menționat că, calcularea vechimii în muncă în vederea

stabilirii pensiei în condițiile Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și a Hotărârii Guvernului nr.78 din 12 februarie 1994 inclusiv,

luarea în calcul a anumitor perioade cu avantaje, urmează a fi efectuată după

eliberare din serviciu, în cazul întrunirii condițiilor necesare, elementul principal

fiind vechimea în serviciu necesară obținerii dreptului de a beneficia de pensie, la

solicitarea titularului acestui drept.

Totodată, a reiterat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri, este

necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume, instituția în care

persoana exercită serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii

Guvernului nr.78 din 21 decembrie 1994 cu privire la modul de calculare a

2

vechimii în muncă, stabilire și dată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, și să exercite serviciul

nemijlocit în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, condiții care sunt întrunite de reclamant.

Prin urmare, a conchis că Serviciul Escortă al Secției Management

operațional a IP Criuleni, în care a activat reclamantul, cade sub incidența

reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 aprilie 1994,

considerent din care reclamantul are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

La 05 februarie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia și emiterea unei decizi noi, prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

În motivarea recursului, a invocat că soluția instanței de apel este eronată.

Totodată consideră că aprecierea probelor date de instanțele de fond și de apel au

fost defectuoase și arbitrare, fapt ce vine în contradicție cu prevederile legislației

procedurale civile, cât și cu dreptul la un proces echitabil.

În context, a susținut că potrivit prevederilor art.16 alin.(1) și (2) din Legea

nr.100/2017 cu privire la actele normative, autoritățile administrației publice

centrale de specialitate și autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în

condițiile legii, acte normative.

Actele normative ale autorităților administrației publice centrale de

specialitate și publice autonome sânt emise sau aprobate numai în temeiul și

pentru executarea legilor și a hotărârilor Guvernului. Actele normative respective

se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior pentru

executarea cărora se emit sau se aprobă și nu pot contravine prevederilor actelor

respective. În clauza de adoptare a actelor normative ale autorităților

administrației publice centrale de specialitate și autoritățile publice autonome se

indică expres actul normativ superior în temeiul căruia acestea sânt emise sau

aprobate.

Astfel, a menționat că prevederile actelor normative ale autorităților

administrației publice centrale de specialitate și publice autonome se aplică

numai în partea în care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel

superior pentru executarea căruia a fost emis și nu contravin prevederilor actelor

respective.

Prin urmare, consideră că Ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de MAI în

conformitate cu prevederile pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr.78/1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ în

temeiul căruia a fost emis. Or, Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu conține

prevederile prevăzute în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din

3

20.03.2018 (perioada de activitate în cadrul serviciului de detenție și escortare al

IP Criuleni IGP MAI).

În art.11, pct.2 a Legii nr.300/2017 cu privire la sistemul administrației

penitenciare, sunt enumerate instituții penitenciare din Republica Moldova, și

anume: a) penitenciarele de tip deschis; b) penitenciarele de tip semiînchis; c)

penitenciarele de tip închis; d) centrele de detenție pentru minori și tineri; e)

penitenciarele pentru femei; f) casele de arest; g) spitalele penitenciare.

A menționat că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se

acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis si nu provizoriu

cum este indicat în ordinul emis de MAI.

Din prevederile legale citate, se poate deduce că activitatea intimatului din

perioada de referință (18.05.2017-01.10.2021) care a fost calculată cu înlesniri,

nu poate fi raportată la prevederile pct.8 a Hotărârii Guvernului nr.78/1994.

A accentuat că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se

acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu

cum este indicat în ordinul emis de MAI, totodată faptul că intimatul pe perioada

solicitată ar fi confirmat două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, a

activat în cadrul serviciului de detenție și escortare al IP Criuleni IGP MAI și nu

în instituțiile prevăzute de art.8 pct. d) al Hotărârii Guvernului nr.78/1994.

Respectiv a invocat că temei de anulare a refuzului în stabilirea pensiei emis

de CTAS Criuleni nr. 32/2021/31021 din 14.10.2021, nu este.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau

a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei motivate a fost notificată

Casei Naționale de Asigurări Sociale, în mod electronic, la 18 ianuarie 2024, iar

cererea de recurs a fost depusă la 05 februarie 2024, în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii

sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este

obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă

temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție

examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o

cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de

judecată contrar prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit.

a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Casa

Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural

sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de

către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

5

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7