2rh-80/23 — anularea contractului de donatie, incasarea chetuielilor de judecata

2rh-80/23 — anularea contractului de donatie, incasarea chetuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2rh-80/23

2-18163694-01-2rh-30112023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Dutca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de justiție (T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, D. Mardari, V. Burduh, N. Craiu)

ÎNCHEIERE

06 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecătorul Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

Stela Procopciuc

Diana Stănilă

examinând cererea de revizuire depusă de Vladimir Mirgorodski și Ala

Mirgorodski,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir

Mirgorodski și Ala Mirgorodski împotriva Tatianei Katkova și Alionei Brachina,

intervenient accesoriu notarul public Viorica Pascari cu privire la anularea

contractului de donație și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 31 mai 2018 Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Tatianei Katkova și Alionei Brachina, intervenient

accesoriu notarul public Viorica Pascari cu privire la anularea contractului de

donație și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la data de 3 martie 2015

Tatiana Katkova a înstrăinat fiicei sale Aliona Brachina prin contractul de donație

nr. 650, bunul imobil – apartamentul xxxxx. Au menționat că contractul a fost

încheiat în vederea eschivării a acestora de la rambursarea datoriei formate în urma

unui împrumut acordat familiei Katcov, acțiunea privind încasarea căreia a fost

înaintată de reclamanți împotriva lui Serghei Katkov și Katkova Tatiana la data de

5 ianuarie 2016, litigiul finalizându-se cu hotărârea din 26 septembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care în beneficiul reclamanților din

contul lui Serghei Katkov și Tatianei Katkova a fost adjudecată suma de 27 460 de

dolari SUA și cheltuielile de judecată în sumă totală de 19 976 de lei. Reclamanții

au invocat prevederile art. 221 din Codul civil și au considerat că contractul de

donație contestat este lovit de nulitate absolută.

Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski au solicitat anularea contractului de

donație nr. 650 din 3 martie 2015, ca fiind simulat, cu compensarea cheltuielilor de

judecată.

1

Prin hotărârea din 06 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Vladimir Mirgorodski și Ala

Mirgorodski.

Prin decizia din 19 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski, s-a casat hotărârea din 06

iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin

care s-a admis acțiunea depusă de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski. S-a

anulat contractul de donație nr. 650 din 3 martie 2015 a bunului imobil –

apartamentul xxxxx, înregistrat la notarul public Viorica Pascari, încheiat între

Tatiana Katkova și Aliona Brachina. S-au compensat cheltuielile de judecată, prin

încasarea solidară din contul Tatianei Katkova și Alionei Brachina în beneficiul lui

Vladimir Mirgorodski și Alei Mirgorodski a sumei de 6 221,88 de lei cu titlu de

taxă de stat aferentă acțiunii înaintate, a sumei de 101, 20 de lei pentru obținerea

certificatelor din Registrul bunurilor imobile, și a sumei de 1 000 de lei cu titlu de

taxă de stat aferentă apelului declarat, iar în total suma de 7 323, 08 lei.

La 29 iunie 2020 Aliona Brachina și la 21 iulie 2020 Tatiana Katkova au

declarat recurs împotriva deciziei din 19 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 19 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de Aliona Brachina și de Tatiana Katkova, s-a casat decizia

din 19 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 06 iunie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de recurs a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele instanței de

apel, menționând că acțiunile pârâtelor/recurentelor denotă faptul că contractul de

donație nr. 650 din 3 martie 2015 a fost încheiat cu intenția de a produce efecte

juridice. Mai mult, la momentul încheierii contractului de donație nr. 650, asupra

apartamentului xxxxx nu era aplicată nici o interdicție care ar limita dreptul de

dispoziție al proprietarului.

De asemenea, instanța de recurs a apreciat ca fiind declarative alegațiile

instanței de apel, precum că prin încheierea contractului de donație nr. 650 din 3

martie 2015 s-a limitat dreptul creditorilor Vladimir Mirgorodski și Ala

Mirgorodski de a stinge creanța deținută de Serghei Katkov și Tatianei Katkova.

Or, prin decizia din 19 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de

Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski cu privire la încasarea datoriei în

mărime de 27 460 de dolari SUA a fost asigurată prin aplicarea sechestrului asupra

bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate debitorului Serghei Katkov, și

anume apartamentul xxxxx, cu suprafața de 63 m. p., cu nr. cadastral xxxxx și

asupra bunului imobil cu suprafața de 19,2 m.p., cu nr. cadastral xxxxx.

Instanța de recurs a indicat că la materialele cauzei nu au fost prezentate de

către reclamanți/intimați careva acte care să demonstreze imposibilitatea stingerii

creanțelor sau că debitorii nu dispun de alte bunuri.

La 30 noiembrie 2023 Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski au depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 19 martie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, solicitând casarea acesteia și menținerea deciziei instanței de apel.

În susținerea cererii de revizuire Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski au

invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, menționând că le-

au devenit cunoscute unele circumstanțe ale pricinii care nu le-au fost și nu le-au

2

putut fi cunoscute anterior, despre aceste circumstanțe aflând prin intermediul

executorului judecătoresc drept urmare a întocmirii și expedierii interpelării nr.

003-195r/23 din 11 octombrie 2023 în adresa Serviciului cadastral Chișinău,

pentru obținerea copiei contractelor de vânzare-cumpărare nr. 1506 din 24 iunie

2016 și nr. 1509 din 24 iunie 2016, care aveau drept obiect înstrăinarea bunului

imobil – apartamentul xxxxx și informația din 19 octombrie 2023, din care rezultă

expres că pe numele lui Serghei Katkov nu este înscris dreptul de proprietate

asupra bunurilor imobile din Republica Moldova, anexându-le drept probă la

cererea de revizuire.

Revizuenții au indicat că prin aceste acte se demonstrează reaua-credință în

acțiunile debitorilor în raport cu creditorii săi și limitarea dreptului acestora de

stingere a creanței deținute.

Revizuenții au anexat drept probă la cererea de revizuire acte primare din

care rezultă că la data examinării și emiterii deciziei din 19 martie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, supuse prezentei revizuiri, Serghei Katkov și Tatiana Katkova

nu dețineau cu drept de proprietate bunuri imobile. Toate bunurile imobile deținute

cu drept de proprietate exclusivă au fost înstrăinate anterior prin următoarele

tranzacții:

- prin contractul de donație nr. 650 din 03 martie 2015, încheiat între Tatiana

Katkova și Aliona Brachina, bunul imobil situat în xxxxx a fost înstrăinat

prin intermediul notarului public Pascari Viorica;-

- prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1508 la 24 iunie 2016 Serghei

Katkov, în calitate de vânzător, a înstrăinat către Natalia apartamentul xxxxx

- prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1511 din 24 iunie 2016 Serghei

Katkov, în calitate de vânzător, a înstrăinat Nataliei Bounegru bunul imobil

- xxxxx;

- prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1625 din 06 iulie 2016 Natalia

Bounegru și Iurie Bounegru au înstrăinat către Natalia Dimitrova xxxxx

- prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1628 din 06 iulie 2016 Natalia

Bounegru și Iurie Bounegru au înstrăinat către Natalia Dimitrova bunul

imobil – xxxxx.

Ca urmare, a survenit situația care a și fost invocată de către Curtea de Apel

Chișinău, la caz imposibilitatea executării hotărârii, pe motiv că debitorii în cazul

procedurii de executare silită, nu aveau înscris dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile din Republica Moldova.

Așadar, bunurile imobile deținute anterior cu drept de proprietate exclusivă

de către familia Katcov au fost înstrăinate în mod intenționat prin două tranzacții

consecutive care au avut loc la 24 iunie 2016 și la 06 iulie 2016. Astfel, revizuenții

consideră că a fost atins scopul real al tranzacției de înstrăinare, care a fost

simulată de către părțile tranzacției. Acest fapt, în opinia revizuenților, se referă și

la contractul de donație nr. 650 din 03 martie 2015 a apartamentul xxxxx

Prin urmare, în opinia revizuenților, contractul de donație nr. 650 din 03

martie 2015 a apartamentului xxxxx ce constituie obiectul litigiului, este lovit de

nulitate, fiind încheiate cu scopul de a se eschiva de la urmărirea silită a imobilelor

în vederea achitării datoriei față de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca

fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 CPC, indicîndu-se

în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC și anexîndu-se probele ce

le confirmă.

Revizuenții ca temei de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, menționând că le-au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu le-au fost și nu le-au putut fi

cunoscute revizuentului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în cazul în care

se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă - au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei, este important ca circumstanțele sau faptele date să existe

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor

probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei

(hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească

devine irevocabilă. Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de

fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea

justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de

judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la

momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La fel, art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă stabilește clar că

revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau

fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Astfel, legiuitorul expres a prevăzut că drept temei de revizuire pot fi invocate

unele circumstanțe esențiale cauzei, dar cu condiția ca aceste circumstanțe existau

până la momentul pronunțării hotărârii, însă nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că temeiurile invocate în cererea de revizuire depusă de Vladimir

Mirgorodski și Ala Mirgorodski nu sunt concludente și rezidă din interpretarea

greșită a acestor prevederi legale.

Or, argumentele aduse în susținerea cererii de revizuire și prezentate ca fiind

circumstanțe nou-descoperite nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale

cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuenților anterior.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează că procesul civil a avut ca obiect constatarea nulității contractului de

donație nr. 650 din 03 martie 2015 în privința apartamentului xxxxx. Deci, oricare

informații în privința bunului imobil - apartamentului xxxxx nu au nicio relevanța

4

la prezenta cauză și, prin urmare, nu pot fi considerate ca circumstanțele esențiale

ale pricinii, care să fie de natură să inluențeze soluția instanței.

Mai mult, executorul judecătoresc sau părțile din prezenta cauză puteau să se

adreseze Serviciului cadastral Chișinău pentru obținerea copiei contractelor de

vânzare-cumpărare nr. 1506 din 24.06.2016 și nr. 1628 din 06.07.2016 având drept

obiect înstrăinarea apartamentului xxxxx în orice moment. Or, datele din Registrul

bunurilor imobile sunt disponibile din momentul includerii acestora în registru și

se consideră că au fost aduse la cunoștința publicului larg din acel moment.

Astfel, motivele invocate întru susținerea cererii de revizuire, de fapt, se

referă la dezacordul cu soluția pronunțată și nu relevă prin prisma art. 449 Cod de

procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești irevocabile.

Or, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor

art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul

declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul

fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de recurs, precum și

lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra

Moldovei).

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul

față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449

5

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir

Mirgorodski și Ala Mirgorodski împotriva deciziei din 19 martie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski împotriva Tatianei Katkova și

Alionei Brachina, intervenient accesoriu notarul public Viorica Pascari cu privire

la anularea contractului de donație și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecătorul Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

Stela Procopciuc

Diana Stănilă

6