2rh-80/23 — anularea contractului de donatie, incasarea chetuielilor de judecata

Dosarul nr. 2rh-80/23 2-18163694-01-2rh-30112023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Dutca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai) Instanța de recurs: Curtea Supremă de justiție (T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, D. Mardari, V. Burduh, N. Craiu) ÎNCHEIERE 06 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecătorul Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Mariana Ursachi Stela Procopciuc Diana Stănilă examinând cererea de revizuire depusă de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski împotriva Tatianei Katkova și Alionei Brachina, intervenient accesoriu notarul public Viorica Pascari cu privire la anularea contractului de donație și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 31 mai 2018 Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski au depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Katkova și Alionei Brachina, intervenient accesoriu notarul public Viorica Pascari cu privire la anularea contractului de donație și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la data de 3 martie 2015 Tatiana Katkova a înstrăinat fiicei sale Aliona Brachina prin contractul de donație nr. 650, bunul imobil – apartamentul xxxxx. Au menționat că contractul a fost încheiat în vederea eschivării a acestora de la rambursarea datoriei formate în urma unui împrumut acordat familiei Katcov, acțiunea privind încasarea căreia a fost înaintată de reclamanți împotriva lui Serghei Katkov și Katkova Tatiana la data de 5 ianuarie 2016, litigiul finalizându-se cu hotărârea din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care în beneficiul reclamanților din contul lui Serghei Katkov și Tatianei Katkova a fost adjudecată suma de 27 460 de dolari SUA și cheltuielile de judecată în sumă totală de 19 976 de lei.

Reclamanții au invocat prevederile art. 221 din Codul civil și au considerat că contractul de donație contestat este lovit de nulitate absolută. Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski au solicitat anularea contractului de donație nr. 650 din 3 martie 2015, ca fiind simulat, cu compensarea cheltuielilor de judecată. 1 Prin hotărârea din 06 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski. Prin decizia din 19 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski, s-a casat hotărârea din 06 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea depusă de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski.

S-a anulat contractul de donație nr. 650 din 3 martie 2015 a bunului imobil – apartamentul xxxxx, înregistrat la notarul public Viorica Pascari, încheiat între Tatiana Katkova și Aliona Brachina. S-au compensat cheltuielile de judecată, prin încasarea solidară din contul Tatianei Katkova și Alionei Brachina în beneficiul lui Vladimir Mirgorodski și Alei Mirgorodski a sumei de 6 221,88 de lei cu titlu de taxă de stat aferentă acțiunii înaintate, a sumei de 101, 20 de lei pentru obținerea certificatelor din Registrul bunurilor imobile, și a sumei de 1 000 de lei cu titlu de taxă de stat aferentă apelului declarat, iar în total suma de 7 323, 08 lei. La 29 iunie 2020 Aliona Brachina și la 21 iulie 2020 Tatiana Katkova au declarat recurs împotriva deciziei din 19 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 19 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-au admis recursurile declarate de Aliona Brachina și de Tatiana Katkova, s-a casat decizia din 19 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 06 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Instanța de recurs a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele instanței de apel, menționând că acțiunile pârâtelor/recurentelor denotă faptul că contractul de donație nr. 650 din 3 martie 2015 a fost încheiat cu intenția de a produce efecte juridice. Mai mult, la momentul încheierii contractului de donație nr. 650, asupra apartamentului xxxxx nu era aplicată nici o interdicție care ar limita dreptul de dispoziție al proprietarului.

De asemenea, instanța de recurs a apreciat ca fiind declarative alegațiile instanței de apel, precum că prin încheierea contractului de donație nr. 650 din 3 martie 2015 s-a limitat dreptul creditorilor Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski de a stinge creanța deținută de Serghei Katkov și Tatianei Katkova. Or, prin decizia din 19 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski cu privire la încasarea datoriei în mărime de 27 460 de dolari SUA a fost asigurată prin aplicarea sechestrului asupra bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate debitorului Serghei Katkov, și anume apartamentul xxxxx, cu suprafața de 63 m. p., cu nr. cadastral xxxxx și asupra bunului imobil cu suprafața de 19,2 m.p., cu nr. cadastral xxxxx.

Instanța de recurs a indicat că la materialele cauzei nu au fost prezentate de către reclamanți/intimați careva acte care să demonstreze imposibilitatea stingerii creanțelor sau că debitorii nu dispun de alte bunuri. La 30 noiembrie 2023 Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 19 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și menținerea deciziei instanței de apel.

În susținerea cererii de revizuire Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski au invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, menționând că le- au devenit cunoscute unele circumstanțe ale pricinii care nu le-au fost și nu le-au 2 putut fi cunoscute anterior, despre aceste circumstanțe aflând prin intermediul executorului judecătoresc drept urmare a întocmirii și expedierii interpelării nr. 003-195r/23 din 11 octombrie 2023 în adresa Serviciului cadastral Chișinău, pentru obținerea copiei contractelor de vânzare-cumpărare nr. 1506 din 24 iunie 2016 și nr. 1509 din 24 iunie 2016, care aveau drept obiect înstrăinarea bunului imobil – apartamentul xxxxx și informația din 19 octombrie 2023, din care rezultă expres că pe numele lui Serghei Katkov nu este înscris dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din Republica Moldova, anexându-le drept probă la cererea de revizuire.

Revizuenții au indicat că prin aceste acte se demonstrează reaua-credință în acțiunile debitorilor în raport cu creditorii săi și limitarea dreptului acestora de stingere a creanței deținute. Revizuenții au anexat drept probă la cererea de revizuire acte primare din care rezultă că la data examinării și emiterii deciziei din 19 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, supuse prezentei revizuiri, Serghei Katkov și Tatiana Katkova nu dețineau cu drept de proprietate bunuri imobile.

Toate bunurile imobile deținute cu drept de proprietate exclusivă au fost înstrăinate anterior prin următoarele tranzacții: - prin contractul de donație nr. 650 din 03 martie 2015, încheiat între Tatiana Katkova și Aliona Brachina, bunul imobil situat în xxxxx a fost înstrăinat prin intermediul notarului public Pascari Viorica;- - prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1508 la 24 iunie 2016 Serghei Katkov, în calitate de vânzător, a înstrăinat către Natalia apartamentul xxxxx - prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1511 din 24 iunie 2016 Serghei Katkov, în calitate de vânzător, a înstrăinat Nataliei Bounegru bunul imobil - xxxxx; - prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1625 din 06 iulie 2016 Natalia Bounegru și Iurie Bounegru au înstrăinat către Natalia Dimitrova xxxxx - prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1628 din 06 iulie 2016 Natalia Bounegru și Iurie Bounegru au înstrăinat către Natalia Dimitrova bunul imobil – xxxxx.

Ca urmare, a survenit situația care a și fost invocată de către Curtea de Apel Chișinău, la caz imposibilitatea executării hotărârii, pe motiv că debitorii în cazul procedurii de executare silită, nu aveau înscris dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din Republica Moldova. Așadar, bunurile imobile deținute anterior cu drept de proprietate exclusivă de către familia Katcov au fost înstrăinate în mod intenționat prin două tranzacții consecutive care au avut loc la 24 iunie 2016 și la 06 iulie 2016. Astfel, revizuenții consideră că a fost atins scopul real al tranzacției de înstrăinare, care a fost simulată de către părțile tranzacției.

Acest fapt, în opinia revizuenților, se referă și la contractul de donație nr. 650 din 03 martie 2015 a apartamentul xxxxx Prin urmare, în opinia revizuenților, contractul de donație nr. 650 din 03 martie 2015 a apartamentului xxxxx ce constituie obiectul litigiului, este lovit de nulitate, fiind încheiate cu scopul de a se eschiva de la urmărirea silită a imobilelor în vederea achitării datoriei față de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Revizuenții ca temei de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, menționând că le-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu le-au fost și nu le-au putut fi cunoscute revizuentului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, este important ca circumstanțele sau faptele date să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La fel, art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă stabilește clar că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Astfel, legiuitorul expres a prevăzut că drept temei de revizuire pot fi invocate unele circumstanțe esențiale cauzei, dar cu condiția ca aceste circumstanțe existau până la momentul pronunțării hotărârii, însă nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în cererea de revizuire depusă de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi legale. Or, argumentele aduse în susținerea cererii de revizuire și prezentate ca fiind circumstanțe nou-descoperite nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuenților anterior. În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că procesul civil a avut ca obiect constatarea nulității contractului de donație nr. 650 din 03 martie 2015 în privința apartamentului xxxxx.

Deci, oricare informații în privința bunului imobil - apartamentului xxxxx nu au nicio relevanța 4 la prezenta cauză și, prin urmare, nu pot fi considerate ca circumstanțele esențiale ale pricinii, care să fie de natură să inluențeze soluția instanței. Mai mult, executorul judecătoresc sau părțile din prezenta cauză puteau să se adreseze Serviciului cadastral Chișinău pentru obținerea copiei contractelor de vânzare-cumpărare nr. 1506 din 24.06.2016 și nr. 1628 din 06.07.2016 având drept obiect înstrăinarea apartamentului xxxxx în orice moment. Or, datele din Registrul bunurilor imobile sunt disponibile din momentul includerii acestora în registru și se consideră că au fost aduse la cunoștința publicului larg din acel moment.

Astfel, motivele invocate întru susținerea cererii de revizuire, de fapt, se referă la dezacordul cu soluția pronunțată și nu relevă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești irevocabile. Or, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii. Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 5 Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski împotriva deciziei din 19 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Mirgorodski și Ala Mirgorodski împotriva Tatianei Katkova și Alionei Brachina, intervenient accesoriu notarul public Viorica Pascari cu privire la anularea contractului de donație și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecătorul Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Mariana Ursachi Stela Procopciuc Diana Stănilă 6