3ra-327/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-327/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-327/23

2-21157760-01-3ra-27032023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevețcaia

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

ÎNCHEIERE

06 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne

al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Țărnă Ion împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 26 octombrie 2021, Țărnă Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că din anul 2008 activează în

organele Ministerului Afacerilor Interne. Începând cu 18.01.2019 este Șef al

Secției Investigații Infracțiuni a IP Dubăsari (IGP al MAI).

Țărnă Ion a relatat că la data de 15.07.2021, în jurul orei 11.00, aflându-se la

serviciu, în funcția de Șef al Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de

politie Dubăsari al Inspectoratului General al Politiei al Ministerului Afacerilor

Interne, comisar, a raportat în mod verbal șefului IP Dubăsari, Ion Pricop, că se

deplasează să activeze împreuna cu OSI al BZPC al Sectorului de politie nr.2

(Coșnița) Croitor Serghei, în scopul identificării făptuitorului pe cauza penală

nr.2021130008, pornită în baza art.186 alin.(2) din Codul penal. Astfel, aflându-

se în comuna Coșnița, împreuna cu OSI al BZPC al Sectorului de politie nr.2

(Coșnița) Croitor Serghei și ultimul cunoscând posibilul loc al aflării

făptuitorului, au urcat în mijlocul de transport ce îi aparține, de marca „Toyota

Corolla”, cu numărul de înmatriculare xxxxx și s-au îndreptat împreună spre or.

Grigoriopol pentru ca eventual să depisteze locul aflării făptuitorului. Deplasarea

a fost efectuata prin Postul vamal intern „Tantal-80”, amplasat în sat. Dorotcaia,

r-nul Dubăsari. Ajungând în or. Grigoriopol a staționat în centru, în ograda

1

blocului amplasat în adiacentul magazinului comercial „Sherif”, unde după

informația deținută locuiește persoana bănuită în comiterea infracțiunii descrise.

În ograda blocului locativ vizat se afla persoana bănuită pe nume Marianov

Serghei, fiind recunoscută de către Croitor Serghei, acesta din urma i-a făcut

semn să se apropie. După câteva clipe acesta s-a apropiat de ei și dând de înțeles

că cunoaște subiectul care urmează a fi abordat, a vorbit cu soția părții vătămate

în dosarul nr.2021130008 și urmează să se prezinte la poliția și Procuratura din

sat. Ustia, r-nul Dubăsari, pentru a semna toate actele aferente acestei proceduri.

În acest timp, de ei s-a apropiat un automobil marcat cu semne distinctive ale

miliției transnistrene din care a coborât un bărbat, îmbrăcat în uniformă de

milițian care i-a întrebat dacă au nevoie de ajutor. La scurt timp, s-au mai

apropiat 6 persoane care au ieșit din mașini civile, 2 dintre ei bine pregătiți fizic

fiind îmbrăcați în uniformă de câmp de culoare verde. Aceștia din urmă s-au

prezentat ca fiind angajați ai așa zisului MGB și i-au solicitat ca să-i urmărească

la sediul lor de serviciu, pentru a răspunde la un set de întrebări. Astfel, au fost

escortați la sediul așa numitului „Raispolcom” din or. Grigoriopol, iar în aripa

dreaptă a clădirii i-au escortat la et.2, unde la intrare era inscripția „Ministerul

Securității de Stat al Republicii Moldovenești Nistrene”. Acolo, li s-au pus

întrebări cu referire la tentativa de răpire a cet. Marianov Serghei, precum și

întrebări de genul: cine este șeful lor și dacă au cunoscuți în cadrul structurilor de

forță ale Republicii Moldova. Ambii au răspuns că nu-1 cunosc pe cet. Marianov

Serghei și că sunt din or. Grigoriopol cu scopul de a găsi o cunosțință mai veche,

pentru a merge la pescuit, iar în structurile de forță ale Republicii Moldova nu au

cunoștințe. În timp ce se aflau la MGB, șeful IP Dubăsari și membrii OSCE se

aflau afară, în fața sediul MGB.

Ulterior, acele persoane, având acces la cheia automobilului cu care a venit

reclamantul și colegul său că au fost impuși să o lase la intrarea în sediu, au

efectuat perchiziționarea automobilului, de unde au ridicat gențile lor personale în

care se aflau documentele (buletinele de identitate, cârduri bancare, legitimațiile

de serviciu, pașaportul tehnic pe automobil, etc.), bunuri care nu le-au fost

restituite până în prezent, iar la eliberarea lor din sediu le-au comunicat că,

documentele vor fi restituite pe parcursul a 30 de zile, dacă nu va fi pornită o

cauză penală.

În momentul reținerii, imediat au comunicat prin mesaj telefonic

superiorilor, șefului IP Dubăsari, Ion Pricop, în care au dat de înțeles că ambii au

fost reținuți ilegal, pe la ora 12:57. Ca urmare, pe la ora 23:55, acele 3 persoane i-

au escortat în ograda clădirii, i-au urcat într-un automobil de model „Volkswagen

Passat”, cu numărul de înmatriculare T217KT și au mers în locul unde a rămas

parcat automobilul cu care a venit reclamantul împreună cu colegul. Acolo,

persoanele vizate i-au solicitat lui Croitor Serghei să scrie o recipisă, precum că

mijlocul de transport este în starea în care a fost lăsată. După ce a fost verificată

starea tehnică a mașinii, Croitor Serghei a scris recipisă unde a indicat și faptul că

nu ne-au fost restituite bunurile și documentele ridicate, solicitând copiile

recipisei, a proceselor-verbale privind audierea lor, precum și a procesului-verbal

de efectuare a percheziției automobilului, de ridicare a bunurilor și actelor ce le

aparțin, însă le-au refuzat. După aceasta, împreună cu colegul său, s-au deplasat

cu ajutorul mijlocului de transport de marca „Toyota Corolla”, cu numărul de

2

înmatriculare xxxxx, către Postul „Tantal-80”, amplasat în sat. Doroțcaia, r-nul

Dubăsari, unde erau așteptați de către șeful IP Dubăsari, Ion Pricop și șeful

interimar al SRU, Ilie Fisarevschi. Ajungând la postul descris nu le-a fost permisă

trecerea din motiv că nu aveau actele necesare. Astfel, au lăsat automobilul parcat

lângă post și cu ajutorul șefului și a colegilor au reușit să ajungă în localitatea

Coșnița, unde au parcat automobilul de serviciu.

Pe faptul reținerii ilegale și privării de libertate, la data de 15.07.2021, au

depus o plângere la Procuratura r-lui Dubăsari, fiind înregistrată în Registrul nr.1,

sub nr.1PR-13/2021 pe acțiunile ilegale ale persoanelor necunoscute, care s-au

prezentat ca „angajați ai așa numitului Minister al Securității MGU din regiunea

transnistreană”, fiind începută și urmărirea penală la data de 21.07.2021, cauza

penală nr.2021138011, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art.166

alin.(2) lit.lit.b) și d), art.360 alin.(2) din Codul penal, ce se confirmă prin

ordonanța privind începerea urmăririi penale din 21.07.2021.

În cadrul cauzei penale nr.2021138011, atât reclamantul cât și colegul

Croitor Serghei au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate și părți civile, ce

confirmă prin Ordonanțele de recunoaștere în calitate de parte vătămată și de

recunoaștere în calitate de parte civilă din 06.08.2021.

La data de 16.07.2021, în temeiul raportului de autosesizare al șefului SPIA

al MAI, Ion Mămăligă, precum și la solicitarea conducerii MAI, Cornel

Lebedinschi a fost inițiată ancheta de serviciu, în cadrul procedurii

administrative, cu nr.4/1219, privitor la faptul că, la 15.07.2021, pe traseul

Grigoriopol - Dubăsari, angajatul Croitor Serghei SII a IP Dubăsari, deplasându-

se cu a/m personal „Toyota Corolla ”, având ca pasager pe șeful SII a IP

Dubăsari, Țărnă Ion au fost reținuți de către angajații forțelor de ordine din

Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și escortați la sediul

maliției din or. Grigoriopol.

Conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne RM nr.167ef din

19.10.2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare comisarului Țărnă Ion se

indică că s-a constat că, la data de 15.07.2021, în jurul orei 08:45, șeful Secției

investigații infracțiuni a Inspectoratului de politie Dubăsari al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, comisar Ion Țărnă, s-a

apropiat de șeful IP Dubăsari al IGP al MAI, comisar-șef Ion Pricop și l-a

informat că a apărut necesitatea de a se deplasa în Sectorul de poliție nr.2

(Coșnița) pentru a efectua unele măsuri de identificare a făptuitorilor, în cadrul

cauzei penale nr.2021130008, pornită în temeiul art.186 alin.(2) din Codul penal,

la 15.01.2021 și suspendată la 15.03.2021. În urma discuției purtate comisarul-șef

Ion Pricop i-a dat indicații în mod verbal de a se deplasa în Sectorul de poliție

nr.2 (Coșnița), însă i-a interzis deplasarea în zona necontrolată la moment, de

către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Cu toate că, comisarul

Ion Țărnă a primit indicații de a nu se deplasa în zona necontrolată, acesta l-a

indus în eroare pe angajatul din subordine, Croitor Serghei, motivând ca a

coordonat deplasarea în or. Grigoriopol pentru desfășurarea unor măsuri în cadrul

cauzei penale invocate supra. Ca urmare, comisarul Ion Țărnă împreună cu

Croitor Serghei s-au deplasat în or. Grigoriopol cu automobilul de model „Toyota

Corolla” (numărul de înmatriculare xxxxx). Drept consecință, în jurul orei 12:55,

au fost reținuți de către angajații forțelor de ordine din Unitățile administrativ-

3

teritoriale din stânga Nistrului și escortați la sediul așa zisului minister al

securității de stat din or. Grigoriopol.

În cadrul procedurii administrative au fost audiați următorii angajați ai IGP

al MAI: Croitor Serghei, Pricop Ion, Targon Alexandru, Bilea Ion, Rotaru

Ruslan, Burnusus Iurie, Fisarevschi Ilie, Plotnicov Stanislav, Reaboi Denis și

Mirza Vladislav, care au confirmat faptul că la data de 15.07.2021, a raportat

șefului IP Dubăsari, comisar-șef Ion Pricop că se deplasează împreună cu ofițerul

de investigație, inspectorul superior principal Croitor Seghei, să întreprindă

acțiuni de urmărire penală în scopul identificării făptuitorului pe cauza penală

nr.2021130008, pornită în baza art.186 alin.(2) din Codul penal, pe furtul din s.

Doroțcaia, r-nul Dubăsari.

În rezultatul anchetei de serviciu și procedurii administrative, prin Ordinul

Ministrului Afacerilor Interne RM nr.167ef din 19.10.2021 cu privire la

sancționarea disciplinară a comisarului Țărnă Ion Gheorghe, reclamantului i-a

fost aplicată sancțiunea disciplinară în formă de mustrare aspră, precum că ar fi

încălcat prevederile art.9 alin.(2) lit.d) din Codul muncii, art.50 lit.d) din Legea

nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, art.26 alin.(1) lit.e) din Legea nr.320/2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, pct.7 subpct.1), 2) și 7) din Codul de

etica și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017,

pct.7 subpct.4), 18) și 19), pct.71 subpct.3) și 5) din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, precum că pentru aținui/inacțiuni

manifestate prin neexecutarea strictă și corecta a prevederilor actelor normative,

nerespectarea disciplinei muncii, lipsa corectitudinii în raporturile cu

conducătorul și subalternul, adică informarea eronată a conducătorului IP

Dubasari, comisar-șef Ion Pricop și a angajatului din subordine, inspector

principal Serghei Croitor, privitor la deplasarea în interes de serviciu în Sectorul

de politie nr.2 (Coșnița) și nicidecum nu în or. Grigoriopol, neexecutarea

indicației superiorului, fapt ce, în consecință, a dus la reținerea sa și a lui Croitor

Serghei, de către forțele neconstituționale din stânga Nistrului, precum și

neinformarea imediată a persoanei care efectuează ancheta de serviciu despre

acordarea concediului medical, circumstanță ce a creat impedimente bunei

desfășurări a anchetei, lipsa de sinceritate în cadrul anchetei de serviciu și drept

consecință tergiversarea procedurii administrative, în temeiul art.57 și art.58

alin.(1) lit.c) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct.39 și 40 subpct.3) din Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.409/2017, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară în

formă de mustrare aspră.

Cu acest ordin nu este de acord, îl consideră ilegal și solicită a fi anulat.

Consideră că Ordinul Ministrului Afacerilor Interne RM nr.167ef din

19.10.2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare comisarului Țărnă Ion

Gheorghe, este ilegal în fond, fiind emis contrar prevederilor legii, fapt care,

conform art.141, 206 alin.(1) lit.a) al Codului administrativ constituie temei

pentru anularea acestuia.

4

Reclamantul a indicat că în ordinul contestat nu s-au analizat argumentele

prezentate în scris de către el, nu s-au analizat atribuțiile, competențele de

serviciu prevăzute de lege ale reclamantului, probele prezentate de reclamant la

etapa de inițiere și pe parcursul anchetei de serviciu, ordinul de sancționare nu

este întemeiat în fapt și în drept pe motive justificate de constatare a încălcării

disciplinei muncii, nu argumentează prezența elementelor constitutive ale abaterii

disciplinare invocate, de fapt în acțiunile reclamantului lipsesc elementele

constitutive ale abaterii disciplinare, existența abaterii disciplinare constatată în

ordin fiind o interpretare unilaterală, arbitrară, eronată, ilegală și defavorabilă

reclamantului.

Conform art. 1 din Codul administrativ, legislația administrativă reprezintă

cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor

administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc

asupra acesteia. Legislația administrativă se întemeiază pe normele

constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative

subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să

fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova. Actele normative

subordonate legii se aplică la reglementarea raporturilor administrative doar în

cazurile în care sînt emise în temeiul legii și nu contravin ei.

Invocând ca suport legal prevederile art.art.3, 10, 11 alin.(1) lit.a), 16

alin.(2), 17, 20, 141 din Codul administrativ al Republicii Moldova, reclamantul

a menționat că în ordinul contestat se constată eronat încălcarea de către el, la

data de 15.07.2021, a prevederilor art.9 alin.(2) lit.d) din Codul muncii, art.50

lit.d) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art.26 alin.(1) lit.e) din Legea nr.320/2012

cu privire la activitatea Politiei și statutul polițistului, pct.7 subpct.1), 2) și 7) din

Codul de etica și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017,

pct.7 subpct.4), 18) și 19), pct.71 subpct.3) și 5) din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017.

În calitate de Șef al Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de

politie Dubăsari al Inspectoratului General al Politiei al Ministerului Afacerilor

Interne, comisar, nu a încălcat nici o prevedere a actelor normative invocate în

ordinul contestat, motiv pentru care ordinul urmează a fi anulat din următoarele

considerente. Astfel, art.9 alin.(2) lit.d) din Codul muncii, prevede că salariatul

este obligat să respecte disciplina muncii.

A menționat că în ordinul de sancționare nu se indică care norme ale

Codului muncii ar fi fost încălcate de către reclamant, și care norme ale Codului

muncii privind disciplina muncii nu au fost respectate. Art.50 lit.d) din Legea

nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, prevede că funcționarul public cu statut special are

următoarele obligații: d) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și

perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente,

integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu. Cu referire la

invocarea încălcării prevederilor art.50 lit.d) din Legea nr.288/2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

5

consideră că sunt interpretări eronate și formale, or, dimpotrivă obligațiile

funcționale expuse supra, au fost respectate întocmai și, la data de 15.07.2021, a

acționat în strictă conformitate cu prevederile legii și atribuțiile de serviciu,

stipulate în lege și în fișa de post.

Conform prevederilor art.50 lit.a), b) și e) din Legea nr.288/2016,

reclamantul este obligat să respecte Constituția și legile Republicii Moldova,

drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să fie loial instituției din care

face parte; b) să acționeze cu competență, responsabilitate și devotament pentru

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea valorilor și

intereselor naționale ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care viața,

sănătatea și bunurile sale sânt amenințate; c) să respecte jurământul depus și

normele deontologice; e) să respecte principiile, normele și regulile activității

profesionale.

Art.26 alin.(1) lit.e) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului, prevede că polițistul își desfășoară activitatea profesională în

interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv

pe baza și în executarea legii, fiind obligat: e) să execute ordinele, dispozițiile și

indicațiile superiorilor.

De asemenea art.26 alin.(1) lit.a), b), c) și d), alin.(3) din Legea nr.320/2012

cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prevăd și alte obligații ale

polițistului, și anume: polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul

și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și

în executarea legii, fiind obligat: a) să respecte cu strictețe drepturile, libertățile

omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru

persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile; b) să se conducă, în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând îndeplinirea sarcinilor

ce stau în fața Poliției; c) să execute la timp și întocmai atribuțiile conform

funcției deținute; d) să manifeste, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inițiativă

și perseverență, obiectivitate și imparțialitate. (3) Atribuțiile de serviciu ale

polițistului sânt specificate în actele normative departamentale și în fișa postului,

aprobate în modul stabilit.

Atribuții de serviciu care au fost respectate de către reclamant în procesul de

activitate pe cauza penală nr.2021138011. Pct.7 subpct.1), 2) și 7) din Codul de

etica și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017,

prevede că funcționarul public cu statut special este obligat: 1) să execute strict și

corect prevederile actelor normative; 2) să respecte disciplina de serviciu; 7) să

fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să își consacre

activitatea profesională îndeplinirii competente, corecte si conștiincioase a

atribuțiilor de serviciu.

Pct.7 subpct.4), 18) și 19), pct.71 subpct.3) și 5) din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, prevede că funcționarul este

obligat: 4) să fie disciplinat și vigilent, să-și consacre activitatea profesională

îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de

serviciu; 18) să fie respectuos, cuviincios și corect în raporturile cu superiorii,

6

colegii, subalternii; 19) să execute întocmai și în termen oportun ordinele,

dispozițiile și indicațiile legale ale superiorilor.

Pct.71 subpct.3) și 5) prevede că funcționarul care urmează a fi audiat în

cadrul anchetei de serviciu este obligat: 3) să dea dovadă de sinceritate și să

contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv; 5) să informeze imediat

persoana care efectuează ancheta de serviciu despre orice circumstanțe ce ar crea

impedimente bunei desfășurări a anchetei (hotărâri adoptate de către alte organe

de drept pe marginea obiectului anchetei; concedii anuale de odihnă, de studii sau

medicale; existența altor împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei

concluzii definitive în cadrul anchetei de serviciu), cu prezentarea actelor

confirmative.

Astfel, a remarcat reclamantul că nu este clar care indicații legale ale

comisarului-șef Ion Pricop (interzicerea deplasării în Grigoriopol), nu au fost

executare de el, or, pct.7 subpct.19) prevede că funcționarul este obligat să

execute întocmai indicațiile legale ale superiorilor și nu orice indicație ilegală a

superiorilor.

În ordinul contestat nu se indică care lege, act normativ interzice deplasarea

conducătorului organului de urmărire penală din cadrul IP Dubăsari în

Grigoriopol, care are competențe și obligații de efectuare a urmăririi penale,

întreprindere a măsurilor de prevenire, curmare, descoperire și cercetare a

infracțiunilor și identificarea persoanelor care le organizează și/sau le comit

infracțiuni, căutarea persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală pe

teritoriul localităților din raionului Dubăsari și din raionul Grigoriopol.

La fel, pct.7 subpct.2), 5), 8) și 9) din Statutul disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.409/2017, prevăd că funcționarul este obligat; 2) să

acționeze cu responsabilitate, competență și devotament pentru îndeplinirea

atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea valorilor și intereselor

naționale ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care viața, sănătatea și

bunurile îi sânt amenințate; 5) să respecte principiile, normele și regulile

activității profesionale; 8) să execute la timp și întocmai atribuțiile conform

funcției deținute; 9) să manifeste inițiativă și perseverență, obiectivitate și

imparțialitate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Consideră ca fiind eronate și ilegale constatările expuse în Ordinul nr.167ef

din 19.10.2021 de sancționare disciplinară precum că, la data de 15.07.2021

reclamantul nu ar fi executat indicațiile verbale ale superiorilor, comisarului-șef

Ion Pricop că i-ar fi dat indicații în mod verbal de a se deplasa în Sectorul de

poliție nr.2 (Coșnița), însă i-a interzis deplasarea în Grigoriopol, zona

necontrolată de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, Ion

Țărnă a primit indicații de a nu se deplasa în zona necontrolată la moment de

autoritățile constituționale ale Republicii Moldova acesta, l-a indus în eroare pe

angajatul din subordine, Croitor Serghei, motivând că a coordonat deplasarea în

or. Grigoriopol pentru desfășurarea unor măsuri în cadrul cauzei penale invocate

supra.

Potrivit art.8 din Legea nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de

investigații, se confirmă cu certitudine că în atribuțiile, competențele și obligațiile

de serviciu ale Șefului Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de politie

7

Dubăsari, comisarul Țărnă Ion, ca conducător al subdiviziunii specializate a

autorității care efectuează activitatea specială de investigații, intră repartizarea

actelor prin care se dispune efectuarea măsurilor speciale de investigații,

coordonează activitatea ofițerilor de investigații din subordine și exercită

controlul departamental asupra lor.

Conducătorul subdiviziunii specializate autorizează măsurile prevăzute la

art.18 alin.(l) pct.3) și exercită controlul asupra executării lor. Conducătorul

subdiviziunii specializate poartă răspundere pentru organizarea activității și

pentru respectarea termenului de efectuare a acesteia.

În exercitarea funcțiilor administrative, conducătorul subdiviziunii

specializate dă indicații care sânt obligatorii pentru ofițerii de investigații, la caz

ofițer de investigații - Croitor Serghei care era în subordinea nemijlocită a lui

Țărnă Ion.

Astfel, conform fișei postului nr.3647, în atribuțiile de serviciu ale Șefului

Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de politie Dubăsari al

Inspectoratului General al Politiei al Ministerului Afacerilor Interne, comisarul

Țărnă Ion, în obligațiile de serviciu intră: „obligațiile de a conduce, organiza și

verifica activitatea specială de investigații a efectivului SII întru prevenirea,

curmarea, investigarea și descoperirea infracțiunilor, urmărirea persoanelor ce se

ascund de organele de urmărire penală și judecată, culegerea de informații

necesare pentru prevenirea și combaterea criminalității, asigurarea ordinii

publice, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, descoperirea

și cercetarea infracțiunilor. Organizează măsuri de prevenire, curmare,

descoperire și cercetare a infracțiunilor și identificarea persoanelor care le

organizează și/sau le comit, căutarea persoanelor ce se ascund de organele de

urmărire penală. Asigură respectarea actelor normative privitor la prevenirea,

curmarea, descoperirea rapidă a infracțiunilor, combaterea cărora ține de

competența poliției. Efectuează controlul asupra îndeplinirii depline și calitative a

măsurilor speciale de investigații, exercitarea activității de supraveghere și

control operativ în teritoriul deservit. Are obligația de organizare eficientă a

acțiunilor de prevenire, curmare și descoperire a infracțiunilor pe teritoriul

deservit; Verifică și exercită controlul sistematic asupra dosarelor aflate în

gestiunea subalternilor, precum și realizarea informației operative acumulate; Are

obligația de a verifica respectarea de către subalterni a disciplinei, executării

obligațiilor de serviciu, poartă responsabilitate de legalitatea acțiunilor lor în

exercițiul de funcție; Este responsabil de acoperirea operative a teritoriului

deservit (localități, întreprinderi, locuri de concentrare a elementelor criminale

etc.); Este împuternicit de a verifica activitatea de serviciu a subalternilor,

realizarea de către ei a indicațiilor și dispozițiilor; Este în drept de a verifica, a da

indicații și dispoziții pe dosarele de evidență special aflate în gestiunea

subalternilor; Să efectueze măsurile speciale de investigații potrivit competenței;

Să invite în sediul Poliției persoanele a căror prezență este necesară pentru

îndeplinirea atribuțiilor poliției, cu aducerea la cunosțință, în formă scrisă, a

scopului și motivului invitației; Are dreptul să reduse executarea indicațiilor

scrise ale procurorului, ale ofițerului de urmărire penală dacă acestea sunt ilegale

ș.a.”

8

Pe parcursul cercetării anchetei de serviciu s-a constatat cu certitudine că, la

data de 15.07.2021, aflându-se la serviciu, a raportat șefului IP Dubăsari,

comisar-șef Ion Pricop că se deplasează la Sectorul de politie nr.2 (Coșnița), ca

împreună cu ofițerul superior de investigații, Croitor Serghei, în scopul efectuării

acțiunilor de urmărire penală de identificare a făptuitorilor, în cadrul cauzei

penale nr.2021130008, pornită în baza art.186 alin.(2) din Codul penal. În

momentul când se afla în s.Coșnița, a aflat că făptuitorul s-ar fi aflat în or.

Grigoriopol.

Astfel, necesitatea deplasării în or. Grigoriopol a apărut spontan când se

aflau în s.Coșnița. Țărnă Ion în calitate de Șef al Secției Investigații Infracțiuni a

Inspectoratului de politie Dubăsari, în virtutea competențelor și prevederilor

legale (art.8 din Legea nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de

investigații, art.50 lit.a), b), d) și e) din Legea nr.288/2016; art.art.26 alin.(1)

lit.a), b), c) și d), alin.(3) din Legea nr.320/2012; pct.7 subpct.1), 2) și 7) din

Codul de etica și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne; pct.7 subpct.4), 2), 5), 8), 9), 18) și 19) din

Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne) și Fișei postului(pct.10, 11.1.1, 11.1.2, 11.1.3,

13, 14), era în drept să decidă organizarea măsurilor de prevenire, curmare,

descoperire și cercetare a infracțiunilor și identificarea persoanelor care au comis

infracțiuni, căutarea persoanei ce se ascunde de organele de urmărire penală pe

teritoriul administrativ deservit, motiv pentru care a decis de a se deplasa

împreună cu ofițerul superior de investigații, Croitor Serghei, pentru efectuarea

acțiunilor de urmărire penală de identificare a făptuitorului în cadrul cauzei

penale nr.2021130008 în or. Grigoriopol, care este teritoriul administrativ

deservit de IP Dubăsari și teritoriu constituțional al Republicii Moldova.

Or, conform prevederilor art.1 și 3 din Constituție, Republica Moldova este

un stat suveran și independent, unitar și indivizibil. Teritoriul Republicii Moldova

este inalienabil. Frontierele țării sânt consfințite prin lege organică, respectându-

se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.

A relatat reclamantul că nici nu era obligat să anunțe șeful Inspectoratului

Ion Pricop, despre deplasarea în or. Grigoriopol, în virtutea competentelor și

prevederilor legale expuse supra, ci doar acceptul de a activa pe marginea cauzei

penale nr.2021130008.

La fel, nu i-a comunicat colegului Croitor Sergiu ca șeful Pricop Ion

cunoaște despre deplasarea care urma să o efectueze în or. Grigoriopol, decizia de

a se deplasa în or. Grigoriopol îi aparține lui ca conducător al organului de

investigații și că nu era necesar să ceară acceptul dlui Pricop Ion. Or, conform

fișei postului, are dreptul și obligația de organizare eficientă a acțiunilor de

prevenire, curmare și descoperire a infracțiunilor pe teritoriul deservit; exercită

controlul sistematic asupra dosarelor aflate în gestiunea subalternilor, precum și

realizarea informației operative acumulate; verifică respectarea de către

subalterni a disciplinei, executării obligațiilor de serviciu, poartă responsabilitate

de legalitatea acțiunilor lor în exercițiul de funcție; este responsabil de acoperirea

operative a teritoriului deservit (localități, întreprinderi, locuri de concentrare a

elementelor criminale etc.); verifică activitatea de serviciu a subalternilor,

realizarea de către ei a indicațiilor și dispozițiilor; este în drept de a verifica, a da

9

indicații și dispoziții pe dosarele aflate în gestiunea subalternilor; să efectueze

măsurile speciale de investigații potrivit competenței; să invite în sediul Poliției

persoanele a căror prezență este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor poliției,

cu aducerea la cunosțință, în formă scrisă, a scopului și motivului invitației; are

dreptul să refuze executarea indicațiilor scrise ale procurorului, ale ofițerului de

urmărire penală dacă acestea sunt ilegale.

Cu referire la invocarea în Ordinul de sancționare privind încălcarea de către

reclamant a prevederilor pct.71 subpct.3) și 5) din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, funcționarul care urmează a fi

audiat în cadrul anchetei de serviciu este obligat: 3) să dea dovadă de sinceritate

și să contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv; 5) să informeze imediat

persoana care efectuează ancheta de serviciu despre orice circumstanțe ce ar crea

impedimente bunei desfășurări a anchetei (hotărâri adoptate de către alte organe

de drept pe marginea obiectului anchetei; concedii anuale de odihnă, de studii sau

medicale; existența altor împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei

concluzii definitive în cadrul anchetei de serviciu), cu prezentarea actelor

confirmative. Declară reclamantul nu a încălcat prevederile acestor puncte,

deoarece de la bun început când i s-a solicitat, a dat dovadă de sinceritate, a depus

explicații înscris cu expunerea tuturor circumstanțelor privind acțiunile legale

întreprinse, la data de 15.07.2021, a pus la dispoziția persoanelor care efectuau

ancheta de serviciu toate actele confirmative referitor la reținerea și privarea

ilegală de libertate de către persoanele necunoscute ale forțelor neconstituționale

din stânga Nistrului și a contribuit activ la stabilirea adevărului.

Cu referire la neinformarea imediată a persoanei care efectuează ancheta de

serviciu despre acordarea concediului medical, menționează că la acel moment de

acum a dat explicații detaliat la 19.07.2021.

Altă citație, invitație nu a primit, iar despre concediul medical care a fost

unul urgent, deoarece se simțea rău, a chemat urgența, a fost deplasat la Spitalul

de Urgență cu hemoragie, fiind internat imediat în spital la data de 20.07.2021

până la 28.08.2021, a anunțat despre aflarea sa în concediu medical la data de

20.07.2021, Unității de Gardă și angajaților Secției Resurse Umane, necunoscând

faptul că va mai fi citat de persoana care se ocupa de ancheta de serviciu, iar

următoarea citație i-a fost prezentată abia la data de 29.07.2021, ca confirmare

anexează Extrasul din Fișa medicală a bolnavului nr.2113503 din 28.07.2021.

Respectiv, consideră reclamantul Țărnă Ion a fost ilegal sancționat

disciplinar pentru invocarea unor abateri disciplinare inventate, absurde, deoarece

permanent a respectat disciplinara muncii.

Menționează reclamantul că grație prestației sale de 17 ani de activitate în

organele de poliție, se bucura de prestigiu și notorietate. Reclamantul și-a

construit cariera profesională și reputația de-a lungul multor ani. Pe toată

perioada activității în toate funcțiile a fost stimulat pentru rezultate deosebite în

activitate, are o reputație ireproșabilă fiind de nenumărate ori stimulat cu premii,

mulțumiri, acordarea Medaliilor, a fost decernat cu multiple Diplome de Onoare

pentru participare la competiții nr.23EF din 28.02.2009; Diplomă de Onoare

pentru atitudine conștiincioasă fată de obligațiile de serviciu 130EF din

28.02.2014, Diplomă de Onoare de ziua politiei pentru atitudine conștiincioasă

10

față de obligațiile de serviciu 858EF din 11.12.2015, Diplomă de Onoare pentru

atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 441EF din 26.07.2016,

Diplomă de Onoare pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu

46EF din 04.10.2016, Diplomă de Onoare pentru atitudine conștiincioasă față de

obligațiile de serviciu 441EF din 26.07.2016, Diplomă de Onoare pentru atitudine

conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 65EF din 15.12.2017, Diplomă de

Onoare pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 278EF din

05.06.2018, Diplomă de Onoare de ziua politiei pentru atitudine conștiincioasă

față de obligațiile de serviciu 68EF din 14.12.2018; Medalia ,,Pentru merite în

combaterea criminalității” clasa II 643EF din 09.12.2016; Medalia „Pentru merite

în combaterea criminalității” clasa 1 385EF din 20.08.2018; Crucea ,,Meritul

Polițienesc” clasa II586EF din 13.12.2018; Crucea „Meritul Polițienesc” clasa II

121EF din 20.08.2020.

Toate aceste stimulări au fost acordate pentru meritele deosebite, succese

remarcabile în combaterea criminalității, pentru descoperirea crimelor,

promovarea reformei în organele de poliție, consolidarea autorității polițienești și

aportul personal la afirmarea încrederii societății în organele de drept. Aceste

merite acordate reclamantului se probează prin Informațiile referitor la

stimulările, premierile, acordarea diplomelor, medaliilor pentru meritele și

atitudine conștiincioasă față de prestarea serviciilor în organele de poliție.

Conform art.57 și 58 din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se consideră abateri

disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special

săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative,

restrângerile, regimul de interdicții si incompatibilități din prezenta lege, cerințele

din fisa postului, în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție,

funcționarului public cu statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni

disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un

grad special; e) retrogradare în funcție; f) concediere din funcția publică cu statut

special.

Sancțiunile aplicate se iau în vedere la evaluarea performanțelor

profesionale, acordarea gradelor speciale, promovare și recompensare, cu

excepția situației în care efectele lor au fost stinse ori acestea au fost ridicate ca

recompensă în condițiile prezentei legi.

Astfel, conform legislației și jurisprudenței naționale, pentru a atrage un

funcționar public cu statut special la răspundere disciplinară este necesară

întrunirea unor condiții obligatorii: 1) persoana trasă la răspundere trebuie să

dețină calitatea de funcționar public cu statut special; 2) respectivul funcționar să

fi săvârșit o abatere disciplinară prescrisă de lese; 3) fapta ilicită să producă un

rezultat periculos; 4) să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită si

rezultatul socialmente periculos.

Existența întrunirii elementelor abaterii disciplinare, cauza declanșează

efectul, respectiv răspunderea disciplinară. Deci, fapta ilicită (abaterea

disciplinară) trebuie să se afle într-o legătură cauzală cu rezultatul (dăunător).

Dacă sânt probate elementele constitutive ale abaterii disciplinare, respectiv

înfrângerea obligațiilor de serviciu și vinovăția, rezultatul dăunător și legătura

cauzală se prezumă. Astfel, răspunderea disciplinară poate fi angajată numai dacă

11

sânt întrunite toate elementele constitutive ale abaterii; absența oricăreia dintre

ele face ca abaterea și, pe cale de consecință, răspunderea să nu poată exista.

Sânt totuși cazuri în care, deși fapta pare să întrunească trăsăturile abaterii

disciplinare, anumite împrejurări specifice existente în momentul săvârșirii ei duc

la concluzia că, în realitate, conduita nu are caracter ilicit, antisocial, că acesta nu

este vinovat si că se impune exonerarea de răspundere.

A menționat că una dintre condițiile de bază ale survenirii răspunderii

juridice o reprezintă săvârșirea unei fapte ilicite (conduita ilicită).

În ceea ce privește răspunderea disciplinară, conduita ilicită îmbracă forma

abaterii disciplinare. Pentru angajarea răspunderii disciplinare, care, pe cale de

consecință, va fi în măsură să conducă la aplicarea sancțiunii disciplinare, este

necesară săvârșirea de către funcționarul public cu statut special a unei abateri

disciplinare prevăzute în mod expres în lege.

Potrivit art.57 din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, stipulează că se consideră

abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut

special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte

normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta

lege, cerințele din fișa postului.

Conform pct.39 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.409/2017, prevede că se consideră abatere disciplinară fapta

(acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost

încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în

vigoare, restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în

vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror

incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut.

Astfel, atât prevederile Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cât și prevederile

Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017,

prevede expres că se consideră abatere disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) a

funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost încălcate ordinele și

dispozițiile superiorilor prevăzute de lege, dar nu orice indicații verbale ale

superiorului comisarului-șef Ion Pricop (interzicerea deplasării în or. Grigoriopol,

care este teritoriul administrativ deservii de IP Dubăsari, și teritoriu constituțional

al Republicii Moldova) sunt de fapt niște indicații ilegale ale superiorului Ion

Pricop, deoarece conform prevederilor legii și fișei de post expuse supra,

reclamantul avea de fapt obligația, are responsabilitatea de a întreprinde aceste

acțiuni de identificare a făptuitorilor, de prevenire, curmare și descoperire a

infracțiunilor pe teritoriul deservit, inclusiv în or. Grigoriopol.

Totodată în ordinul de sancționare contestat nu se indică care lege, act

normativ prevede că se interzice de a întreprinde acțiuni de urmărire penală, de

identificare a făptuitorilor, de prevenire, curmare și descoperire a infracțiunilor pe

teritoriul constituțional al Republicii Moldova din stânga Nistrului.

Ceea ce vizează legalitatea abaterii disciplinare, în sensul că sancțiunea

disciplinară poate surveni doar dacă funcționarul public cu statut special a comis

12

o faptă calificată expres de lege ca fiind abatere disciplinară, și nu neexecutarea

unei indicații arbitrare a superiorului Ion Pricop.

Prevederi stipulate în Acordurile și Protocoalelor de interacțiune între

organele afacerilor interne aprobate și semnate de către Ministrul Afacerilor

Interne RM, V.Catan și conducerea organelor afacerilor interne ale regiunii

Transnistrene a RM, V.Curisico.

La fel consideră inexplicabil și faptul neindividualizării aplicării sancțiunii

disciplinare atât de severe sub formă de mustrare aspră, fără a ține seama de

activitatea prodigioasă anterioară a reclamantului Țărnă Ion, de împrejurările în

care a fost reținut și privat ilegal de libertate, privat de dreptul la libera circulație

(drepturi și libertăți garantate de art.27 din Constituție), fiind la momentul

respectiv în activitatea de serviciu, de depistare a locului infractorului în cadrul

unei cauze penale, care de fapt a și fost găsit, depistat locul aflării făptuitorului,

iar în momentul discuției cu făptuitorul, a fost ilegal reținut de către persoane

necunoscute, de gravitatea și consecințele acesteia, de lipsa de vinovăție a

reclamantului, de faptul că nu a fost încălcate de către Țărnă Ion nici o normă

legală, nu a încălcat nici disciplina muncii, care este prevăzută în fișa postului.

Prin hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a admis acțiunea.

S-a fost anulat actul administrativ individual defavorabil – ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 167ef din 19 octombrie 2021 ,,Cu privire la

sancționarea disciplinară a comisarului Țărnă Ion Gheorghe”.

La 11 martie 2022, Ministerului Afacerilor Interne a depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar

la data de 21 aprilie 2022 a prezentat motivarea apelului solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de

respingere a acțiunii.

Prin decizia din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 1

martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că instanța de fond

întemeiat a catalogat actul administrativ individual defavorabil - ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr.167ef din 19.10.2021 ”Cu privire la

sancționarea disciplinară a comisarului Țărnă Ion Gheorghe” ca fiind unul ilegal

și întemeiat a dispus anularea acestuia.

La fel a concluzionat că argumentele Ministerului Afacerilor Interne expuse

în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond -

reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele

de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în

corespundere cu art. 130 CPC.

În esență, Colegiul instanței de apel a remarcat că de către autoritatea

publică apelantă, la emiterea actului administrativ contestat, a fost încălcat

principiul proporționalității. Or, din conținutul actului administrativ contestat, nu

este clar care au fost temeiurile în baza cărora pârâtul a decis aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de mustrare aspră.

La 21 decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs

împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de

13

23 februarie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei

instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei, invocând dezacordul cu decizia contestată.

În context, referitor la fondul cauzei, Ministerul Afacerilor Interne a

remarcat că ordinul nr.167ef din 19.10.2021 ”Cu privire la sancționarea

disciplinară a comisarului Țărnă Ion Gheorghe” este legal și întemeiat.

Subsidiar, a menționat că începând cu 29.11.2022 până la 07.12.2022,

reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne pe cauza respectivă, Tatiana

Ianciu, s-a aflat în concediu medical. În acest sens a fost depusă amânare (fiind

prima cerere de amânare din partea MAI), însă instanța de apel, ignorând cererea

de amânare, a dispus examina apelului în lipsa reprezentantului MAI, menționând

despre faptul că nu a fost motivată neprezența și nu a fost înaintată o cerere de

amânare sau de examinare în lipsă, încălcându-i prin aceasta dreptul părții

apelante la apărare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor

fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data

de 06 decembrie 2023.

Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 21 decembrie 2022.

Copia deciziei motivate a fost notificată Ministerului Afacerilor Interne la

23 februarie 2023 (f.d.167). Iar cererea de recurs motivată a fost prezentată la 23

februarie 2023.

14

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, Ministerul Afacerilor Interne a respectat termenele prevăzute la art. 245

alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ministerul Afacerilor

Interne, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri

de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

15

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ministerul

Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

16