3ra-327/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-327/23 2-21157760-01-3ra-27032023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevețcaia instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan ÎNCHEIERE 06 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Țărnă Ion împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 26 octombrie 2021, Țărnă Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că din anul 2008 activează în organele Ministerului Afacerilor Interne. Începând cu 18.01.2019 este Șef al Secției Investigații Infracțiuni a IP Dubăsari (IGP al MAI). Țărnă Ion a relatat că la data de 15.07.2021, în jurul orei 11.00, aflându-se la serviciu, în funcția de Șef al Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de politie Dubăsari al Inspectoratului General al Politiei al Ministerului Afacerilor Interne, comisar, a raportat în mod verbal șefului IP Dubăsari, Ion Pricop, că se deplasează să activeze împreuna cu OSI al BZPC al Sectorului de politie nr.2 (Coșnița) Croitor Serghei, în scopul identificării făptuitorului pe cauza penală nr.2021130008, pornită în baza art.186 alin.(2) din Codul penal.

Astfel, aflându- se în comuna Coșnița, împreuna cu OSI al BZPC al Sectorului de politie nr.2 (Coșnița) Croitor Serghei și ultimul cunoscând posibilul loc al aflării făptuitorului, au urcat în mijlocul de transport ce îi aparține, de marca „Toyota Corolla”, cu numărul de înmatriculare xxxxx și s-au îndreptat împreună spre or. Grigoriopol pentru ca eventual să depisteze locul aflării făptuitorului. Deplasarea a fost efectuata prin Postul vamal intern „Tantal-80”, amplasat în sat. Dorotcaia, r-nul Dubăsari. Ajungând în or. Grigoriopol a staționat în centru, în ograda 1 blocului amplasat în adiacentul magazinului comercial „Sherif”, unde după informația deținută locuiește persoana bănuită în comiterea infracțiunii descrise.

În ograda blocului locativ vizat se afla persoana bănuită pe nume Marianov Serghei, fiind recunoscută de către Croitor Serghei, acesta din urma i-a făcut semn să se apropie. După câteva clipe acesta s-a apropiat de ei și dând de înțeles că cunoaște subiectul care urmează a fi abordat, a vorbit cu soția părții vătămate în dosarul nr.2021130008 și urmează să se prezinte la poliția și Procuratura din sat. Ustia, r-nul Dubăsari, pentru a semna toate actele aferente acestei proceduri. În acest timp, de ei s-a apropiat un automobil marcat cu semne distinctive ale miliției transnistrene din care a coborât un bărbat, îmbrăcat în uniformă de milițian care i-a întrebat dacă au nevoie de ajutor. La scurt timp, s-au mai apropiat 6 persoane care au ieșit din mașini civile, 2 dintre ei bine pregătiți fizic fiind îmbrăcați în uniformă de câmp de culoare verde.

Aceștia din urmă s-au prezentat ca fiind angajați ai așa zisului MGB și i-au solicitat ca să-i urmărească la sediul lor de serviciu, pentru a răspunde la un set de întrebări. Astfel, au fost escortați la sediul așa numitului „Raispolcom” din or. Grigoriopol, iar în aripa dreaptă a clădirii i-au escortat la et.2, unde la intrare era inscripția „Ministerul Securității de Stat al Republicii Moldovenești Nistrene”. Acolo, li s-au pus întrebări cu referire la tentativa de răpire a cet. Marianov Serghei, precum și întrebări de genul: cine este șeful lor și dacă au cunoscuți în cadrul structurilor de forță ale Republicii Moldova. Ambii au răspuns că nu-1 cunosc pe cet. Marianov Serghei și că sunt din or.

Grigoriopol cu scopul de a găsi o cunosțință mai veche, pentru a merge la pescuit, iar în structurile de forță ale Republicii Moldova nu au cunoștințe. În timp ce se aflau la MGB, șeful IP Dubăsari și membrii OSCE se aflau afară, în fața sediul MGB. Ulterior, acele persoane, având acces la cheia automobilului cu care a venit reclamantul și colegul său că au fost impuși să o lase la intrarea în sediu, au efectuat perchiziționarea automobilului, de unde au ridicat gențile lor personale în care se aflau documentele (buletinele de identitate, cârduri bancare, legitimațiile de serviciu, pașaportul tehnic pe automobil, etc.), bunuri care nu le-au fost restituite până în prezent, iar la eliberarea lor din sediu le-au comunicat că, documentele vor fi restituite pe parcursul a 30 de zile, dacă nu va fi pornită o cauză penală.

În momentul reținerii, imediat au comunicat prin mesaj telefonic superiorilor, șefului IP Dubăsari, Ion Pricop, în care au dat de înțeles că ambii au fost reținuți ilegal, pe la ora 12:57. Ca urmare, pe la ora 23:55, acele 3 persoane i- au escortat în ograda clădirii, i-au urcat într-un automobil de model „Volkswagen Passat”, cu numărul de înmatriculare T217KT și au mers în locul unde a rămas parcat automobilul cu care a venit reclamantul împreună cu colegul. Acolo, persoanele vizate i-au solicitat lui Croitor Serghei să scrie o recipisă, precum că mijlocul de transport este în starea în care a fost lăsată.

După ce a fost verificată starea tehnică a mașinii, Croitor Serghei a scris recipisă unde a indicat și faptul că nu ne-au fost restituite bunurile și documentele ridicate, solicitând copiile recipisei, a proceselor-verbale privind audierea lor, precum și a procesului-verbal de efectuare a percheziției automobilului, de ridicare a bunurilor și actelor ce le aparțin, însă le-au refuzat. După aceasta, împreună cu colegul său, s-au deplasat cu ajutorul mijlocului de transport de marca „Toyota Corolla”, cu numărul de 2 înmatriculare xxxxx, către Postul „Tantal-80”, amplasat în sat. Doroțcaia, r-nul Dubăsari, unde erau așteptați de către șeful IP Dubăsari, Ion Pricop și șeful interimar al SRU, Ilie Fisarevschi.

Ajungând la postul descris nu le-a fost permisă trecerea din motiv că nu aveau actele necesare. Astfel, au lăsat automobilul parcat lângă post și cu ajutorul șefului și a colegilor au reușit să ajungă în localitatea Coșnița, unde au parcat automobilul de serviciu. Pe faptul reținerii ilegale și privării de libertate, la data de 15.07.2021, au depus o plângere la Procuratura r-lui Dubăsari, fiind înregistrată în Registrul nr.1, sub nr.1PR-13/2021 pe acțiunile ilegale ale persoanelor necunoscute, care s-au prezentat ca „angajați ai așa numitului Minister al Securității MGU din regiunea transnistreană”, fiind începută și urmărirea penală la data de 21.07.2021, cauza penală nr.2021138011, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art.166 alin.(2) lit.lit.b) și d), art.360 alin.(2) din Codul penal, ce se confirmă prin ordonanța privind începerea urmăririi penale din 21.07.2021.

În cadrul cauzei penale nr.2021138011, atât reclamantul cât și colegul Croitor Serghei au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate și părți civile, ce confirmă prin Ordonanțele de recunoaștere în calitate de parte vătămată și de recunoaștere în calitate de parte civilă din 06.08.2021. La data de 16.07.2021, în temeiul raportului de autosesizare al șefului SPIA al MAI, Ion Mămăligă, precum și la solicitarea conducerii MAI, Cornel Lebedinschi a fost inițiată ancheta de serviciu, în cadrul procedurii administrative, cu nr.4/1219, privitor la faptul că, la 15.07.2021, pe traseul Grigoriopol - Dubăsari, angajatul Croitor Serghei SII a IP Dubăsari, deplasându- se cu a/m personal „Toyota Corolla ”, având ca pasager pe șeful SII a IP Dubăsari, Țărnă Ion au fost reținuți de către angajații forțelor de ordine din Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și escortați la sediul maliției din or.

Grigoriopol. Conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne RM nr.167ef din 19.10.2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare comisarului Țărnă Ion se indică că s-a constat că, la data de 15.07.2021, în jurul orei 08:45, șeful Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de politie Dubăsari al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, comisar Ion Țărnă, s-a apropiat de șeful IP Dubăsari al IGP al MAI, comisar-șef Ion Pricop și l-a informat că a apărut necesitatea de a se deplasa în Sectorul de poliție nr.2 (Coșnița) pentru a efectua unele măsuri de identificare a făptuitorilor, în cadrul cauzei penale nr.2021130008, pornită în temeiul art.186 alin.(2) din Codul penal, la 15.01.2021 și suspendată la 15.03.2021.

În urma discuției purtate comisarul-șef Ion Pricop i-a dat indicații în mod verbal de a se deplasa în Sectorul de poliție nr.2 (Coșnița), însă i-a interzis deplasarea în zona necontrolată la moment, de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Cu toate că, comisarul Ion Țărnă a primit indicații de a nu se deplasa în zona necontrolată, acesta l-a indus în eroare pe angajatul din subordine, Croitor Serghei, motivând ca a coordonat deplasarea în or. Grigoriopol pentru desfășurarea unor măsuri în cadrul cauzei penale invocate supra. Ca urmare, comisarul Ion Țărnă împreună cu Croitor Serghei s-au deplasat în or. Grigoriopol cu automobilul de model „Toyota Corolla” (numărul de înmatriculare xxxxx).

Drept consecință, în jurul orei 12:55, au fost reținuți de către angajații forțelor de ordine din Unitățile administrativ- 3 teritoriale din stânga Nistrului și escortați la sediul așa zisului minister al securității de stat din or. Grigoriopol. În cadrul procedurii administrative au fost audiați următorii angajați ai IGP al MAI: Croitor Serghei, Pricop Ion, Targon Alexandru, Bilea Ion, Rotaru Ruslan, Burnusus Iurie, Fisarevschi Ilie, Plotnicov Stanislav, Reaboi Denis și Mirza Vladislav, care au confirmat faptul că la data de 15.07.2021, a raportat șefului IP Dubăsari, comisar-șef Ion Pricop că se deplasează împreună cu ofițerul de investigație, inspectorul superior principal Croitor Seghei, să întreprindă acțiuni de urmărire penală în scopul identificării făptuitorului pe cauza penală nr.2021130008, pornită în baza art.186 alin.(2) din Codul penal, pe furtul din s. Doroțcaia, r-nul Dubăsari.

În rezultatul anchetei de serviciu și procedurii administrative, prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne RM nr.167ef din 19.10.2021 cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului Țărnă Ion Gheorghe, reclamantului i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară în formă de mustrare aspră, precum că ar fi încălcat prevederile art.9 alin.(2) lit.d) din Codul muncii, art.50 lit.d) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art.26 alin.(1) lit.e) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pct.7 subpct.1), 2) și 7) din Codul de etica și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017, pct.7 subpct.4), 18) și 19), pct.71 subpct.3) și 5) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, precum că pentru aținui/inacțiuni manifestate prin neexecutarea strictă și corecta a prevederilor actelor normative, nerespectarea disciplinei muncii, lipsa corectitudinii în raporturile cu conducătorul și subalternul, adică informarea eronată a conducătorului IP Dubasari, comisar-șef Ion Pricop și a angajatului din subordine, inspector principal Serghei Croitor,

privitor la deplasarea în interes de serviciu în Sectorul de politie nr.2 (Coșnița) și nicidecum nu în or. Grigoriopol, neexecutarea indicației superiorului, fapt ce, în consecință, a dus la reținerea sa și a lui Croitor Serghei, de către forțele neconstituționale din stânga Nistrului, precum și neinformarea imediată a persoanei care efectuează ancheta de serviciu despre acordarea concediului medical, circumstanță ce a creat impedimente bunei desfășurări a anchetei, lipsa de sinceritate în cadrul anchetei de serviciu și drept consecință tergiversarea procedurii administrative, în temeiul art.57 și art.58 alin.(1) lit.c) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct.39 și 40 subpct.3) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară în formă de mustrare aspră.

Cu acest ordin nu este de acord, îl consideră ilegal și solicită a fi anulat. Consideră că Ordinul Ministrului Afacerilor Interne RM nr.167ef din 19.10.2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare comisarului Țărnă Ion Gheorghe, este ilegal în fond, fiind emis contrar prevederilor legii, fapt care, conform art.141, 206 alin.(1) lit.a) al Codului administrativ constituie temei pentru anularea acestuia.

4 Reclamantul a indicat că în ordinul contestat nu s-au analizat argumentele prezentate în scris de către el, nu s-au analizat atribuțiile, competențele de serviciu prevăzute de lege ale reclamantului, probele prezentate de reclamant la etapa de inițiere și pe parcursul anchetei de serviciu, ordinul de sancționare nu este întemeiat în fapt și în drept pe motive justificate de constatare a încălcării disciplinei muncii, nu argumentează prezența elementelor constitutive ale abaterii disciplinare invocate, de fapt în acțiunile reclamantului lipsesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare, existența abaterii disciplinare constatată în ordin fiind o interpretare unilaterală, arbitrară, eronată, ilegală și defavorabilă reclamantului.

Conform art. 1 din Codul administrativ, legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia. Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova. Actele normative subordonate legii se aplică la reglementarea raporturilor administrative doar în cazurile în care sînt emise în temeiul legii și nu contravin ei.

Invocând ca suport legal prevederile art.art.3, 10, 11 alin.(1) lit.a), 16 alin.(2), 17, 20, 141 din Codul administrativ al Republicii Moldova, reclamantul a menționat că în ordinul contestat se constată eronat încălcarea de către el, la data de 15.07.2021, a prevederilor art.9 alin.(2) lit.d) din Codul muncii, art.50 lit.d) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art.26 alin.(1) lit.e) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Politiei și statutul polițistului, pct.7 subpct.1), 2) și 7) din Codul de etica și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017, pct.7 subpct.4), 18) și 19), pct.71 subpct.3) și 5) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017.

În calitate de Șef al Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de politie Dubăsari al Inspectoratului General al Politiei al Ministerului Afacerilor Interne, comisar, nu a încălcat nici o prevedere a actelor normative invocate în ordinul contestat, motiv pentru care ordinul urmează a fi anulat din următoarele considerente. Astfel, art.9 alin.(2) lit.d) din Codul muncii, prevede că salariatul este obligat să respecte disciplina muncii. A menționat că în ordinul de sancționare nu se indică care norme ale Codului muncii ar fi fost încălcate de către reclamant, și care norme ale Codului muncii privind disciplina muncii nu au fost respectate.

Art.50 lit.d) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevede că funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: d) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu. Cu referire la invocarea încălcării prevederilor art.50 lit.d) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 5 consideră că sunt interpretări eronate și formale, or, dimpotrivă obligațiile funcționale expuse supra, au fost respectate întocmai și, la data de 15.07.2021, a acționat în strictă conformitate cu prevederile legii și atribuțiile de serviciu, stipulate în lege și în fișa de post.

Conform prevederilor art.50 lit.a), b) și e) din Legea nr.288/2016, reclamantul este obligat să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să fie loial instituției din care face parte; b) să acționeze cu competență, responsabilitate și devotament pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea valorilor și intereselor naționale ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care viața, sănătatea și bunurile sale sânt amenințate; c) să respecte jurământul depus și normele deontologice; e) să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale.

Art.26 alin.(1) lit.e) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prevede că polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: e) să execute ordinele, dispozițiile și indicațiile superiorilor.

De asemenea art.26 alin.(1) lit.a), b), c) și d), alin.(3) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prevăd și alte obligații ale polițistului, și anume: polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: a) să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile; b) să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției; c) să execute la timp și întocmai atribuțiile conform funcției deținute; d) să manifeste, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inițiativă și perseverență, obiectivitate și imparțialitate.

(3) Atribuțiile de serviciu ale polițistului sânt specificate în actele normative departamentale și în fișa postului, aprobate în modul stabilit. Atribuții de serviciu care au fost respectate de către reclamant în procesul de activitate pe cauza penală nr.2021138011. Pct.7 subpct.1), 2) și 7) din Codul de etica și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017, prevede că funcționarul public cu statut special este obligat: 1) să execute strict și corect prevederile actelor normative; 2) să respecte disciplina de serviciu; 7) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, corecte si conștiincioase a atribuțiilor de serviciu.

Pct.7 subpct.4), 18) și 19), pct.71 subpct.3) și 5) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, prevede că funcționarul este obligat: 4) să fie disciplinat și vigilent, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu; 18) să fie respectuos, cuviincios și corect în raporturile cu superiorii, 6 colegii, subalternii; 19) să execute întocmai și în termen oportun ordinele, dispozițiile și indicațiile legale ale superiorilor.

Pct.71 subpct.3) și 5) prevede că funcționarul care urmează a fi audiat în cadrul anchetei de serviciu este obligat: 3) să dea dovadă de sinceritate și să contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv; 5) să informeze imediat persoana care efectuează ancheta de serviciu despre orice circumstanțe ce ar crea impedimente bunei desfășurări a anchetei (hotărâri adoptate de către alte organe de drept pe marginea obiectului anchetei; concedii anuale de odihnă, de studii sau medicale; existența altor împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei concluzii definitive în cadrul anchetei de serviciu), cu prezentarea actelor confirmative. Astfel, a remarcat reclamantul că nu este clar care indicații legale ale comisarului-șef Ion Pricop (interzicerea deplasării în Grigoriopol), nu au fost executare de el, or, pct.7 subpct.19) prevede că funcționarul este obligat să execute întocmai indicațiile legale ale superiorilor și nu orice indicație ilegală a superiorilor.

În ordinul contestat nu se indică care lege, act normativ interzice deplasarea conducătorului organului de urmărire penală din cadrul IP Dubăsari în Grigoriopol, care are competențe și obligații de efectuare a urmăririi penale, întreprindere a măsurilor de prevenire, curmare, descoperire și cercetare a infracțiunilor și identificarea persoanelor care le organizează și/sau le comit infracțiuni, căutarea persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală pe teritoriul localităților din raionului Dubăsari și din raionul Grigoriopol.

La fel, pct.7 subpct.2), 5), 8) și 9) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, prevăd că funcționarul este obligat; 2) să acționeze cu responsabilitate, competență și devotament pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea valorilor și intereselor naționale ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care viața, sănătatea și bunurile îi sânt amenințate; 5) să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale; 8) să execute la timp și întocmai atribuțiile conform funcției deținute; 9) să manifeste inițiativă și perseverență, obiectivitate și imparțialitate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Consideră ca fiind eronate și ilegale constatările expuse în Ordinul nr.167ef din 19.10.2021 de sancționare disciplinară precum că, la data de 15.07.2021 reclamantul nu ar fi executat indicațiile verbale ale superiorilor, comisarului-șef Ion Pricop că i-ar fi dat indicații în mod verbal de a se deplasa în Sectorul de poliție nr.2 (Coșnița), însă i-a interzis deplasarea în Grigoriopol, zona necontrolată de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, Ion Țărnă a primit indicații de a nu se deplasa în zona necontrolată la moment de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova acesta, l-a indus în eroare pe angajatul din subordine, Croitor Serghei, motivând că a coordonat deplasarea în or.

Grigoriopol pentru desfășurarea unor măsuri în cadrul cauzei penale invocate supra. Potrivit art.8 din Legea nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații, se confirmă cu certitudine că în atribuțiile, competențele și obligațiile de serviciu ale Șefului Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de politie 7 Dubăsari, comisarul Țărnă Ion, ca conducător al subdiviziunii specializate a autorității care efectuează activitatea specială de investigații, intră repartizarea actelor prin care se dispune efectuarea măsurilor speciale de investigații, coordonează activitatea ofițerilor de investigații din subordine și exercită controlul departamental asupra lor. Conducătorul subdiviziunii specializate autorizează măsurile prevăzute la art.18 alin.(l) pct.3) și exercită controlul asupra executării lor.

Conducătorul subdiviziunii specializate poartă răspundere pentru organizarea activității și pentru respectarea termenului de efectuare a acesteia. În exercitarea funcțiilor administrative, conducătorul subdiviziunii specializate dă indicații care sânt obligatorii pentru ofițerii de investigații, la caz ofițer de investigații - Croitor Serghei care era în subordinea nemijlocită a lui Țărnă Ion.

Astfel, conform fișei postului nr.3647, în atribuțiile de serviciu ale Șefului Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de politie Dubăsari al Inspectoratului General al Politiei al Ministerului Afacerilor Interne, comisarul Țărnă Ion, în obligațiile de serviciu intră: „obligațiile de a conduce, organiza și verifica activitatea specială de investigații a efectivului SII întru prevenirea, curmarea, investigarea și descoperirea infracțiunilor, urmărirea persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală și judecată, culegerea de informații necesare pentru prevenirea și combaterea criminalității, asigurarea ordinii publice, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, descoperirea și cercetarea infracțiunilor.

Organizează măsuri de prevenire, curmare, descoperire și cercetare a infracțiunilor și identificarea persoanelor care le organizează și/sau le comit, căutarea persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală. Asigură respectarea actelor normative privitor la prevenirea, curmarea, descoperirea rapidă a infracțiunilor, combaterea cărora ține de competența poliției. Efectuează controlul asupra îndeplinirii depline și calitative a măsurilor speciale de investigații, exercitarea activității de supraveghere și control operativ în teritoriul deservit.

Are obligația de organizare eficientă a acțiunilor de prevenire, curmare și descoperire a infracțiunilor pe teritoriul deservit; Verifică și exercită controlul sistematic asupra dosarelor aflate în gestiunea subalternilor, precum și realizarea informației operative acumulate; Are obligația de a verifica respectarea de către subalterni a disciplinei, executării obligațiilor de serviciu, poartă responsabilitate de legalitatea acțiunilor lor în exercițiul de funcție; Este responsabil de acoperirea operative a teritoriului deservit (localități, întreprinderi, locuri de concentrare a elementelor criminale etc.); Este împuternicit de a verifica activitatea de serviciu a subalternilor, realizarea de către ei a indicațiilor și dispozițiilor; Este în drept de a verifica, a da indicații și dispoziții pe dosarele de evidență special aflate în gestiunea subalternilor; Să efectueze măsurile speciale de investigații potrivit competenței; Să invite în sediul Poliției persoanele a căror prezență este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor poliției, cu aducerea la cunosțință, în formă scrisă, a scopului și motivului invitației; Are dreptul să reduse executarea indicațiilor scrise ale procurorului, ale ofițerului de urmărire penală dacă acestea sunt ilegale ș.a.” 8 Pe parcursul cercetării anchetei de serviciu s-a constatat cu certitudine că, la data de 15.07.2021, aflându-se la serviciu,

a raportat șefului IP Dubăsari, comisar-șef Ion Pricop că se deplasează la Sectorul de politie nr.2 (Coșnița), ca împreună cu ofițerul superior de investigații, Croitor Serghei, în scopul efectuării acțiunilor de urmărire penală de identificare a făptuitorilor, în cadrul cauzei penale nr.2021130008, pornită în baza art.186 alin.(2) din Codul penal. În momentul când se afla în s.Coșnița, a aflat că făptuitorul s-ar fi aflat în or. Grigoriopol. Astfel, necesitatea deplasării în or. Grigoriopol a apărut spontan când se aflau în s.Coșnița.

Țărnă Ion în calitate de Șef al Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de politie Dubăsari, în virtutea competențelor și prevederilor legale (art.8 din Legea nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații, art.50 lit.a), b), d) și e) din Legea nr.288/2016; art.art.26 alin.(1) lit.a), b), c) și d), alin.(3) din Legea nr.320/2012; pct.7 subpct.1), 2) și 7) din Codul de etica și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; pct.7 subpct.4), 2), 5), 8), 9), 18) și 19) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) și Fișei postului(pct.10, 11.1.1, 11.1.2, 11.1.3, 13, 14), era în drept să decidă organizarea măsurilor de prevenire, curmare, descoperire și cercetare a infracțiunilor și identificarea persoanelor care au comis infracțiuni, căutarea persoanei ce se ascunde de organele de urmărire penală pe teritoriul administrativ deservit, motiv pentru care a decis de a se deplasa împreună cu ofițerul superior de investigații, Croitor Serghei, pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală de identificare a făptuitorului în cadrul cauzei penale nr.2021130008 în or.

Grigoriopol, care este teritoriul administrativ deservit de IP Dubăsari și teritoriu constituțional al Republicii Moldova. Or, conform prevederilor art.1 și 3 din Constituție, Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil. Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil. Frontierele țării sânt consfințite prin lege organică, respectându- se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional. A relatat reclamantul că nici nu era obligat să anunțe șeful Inspectoratului Ion Pricop, despre deplasarea în or. Grigoriopol, în virtutea competentelor și prevederilor legale expuse supra, ci doar acceptul de a activa pe marginea cauzei penale nr.2021130008.

La fel, nu i-a comunicat colegului Croitor Sergiu ca șeful Pricop Ion cunoaște despre deplasarea care urma să o efectueze în or. Grigoriopol, decizia de a se deplasa în or. Grigoriopol îi aparține lui ca conducător al organului de investigații și că nu era necesar să ceară acceptul dlui Pricop Ion.

Or, conform fișei postului, are dreptul și obligația de organizare eficientă a acțiunilor de prevenire, curmare și descoperire a infracțiunilor pe teritoriul deservit; exercită controlul sistematic asupra dosarelor aflate în gestiunea subalternilor, precum și realizarea informației operative acumulate; verifică respectarea de către subalterni a disciplinei, executării obligațiilor de serviciu, poartă responsabilitate de legalitatea acțiunilor lor în exercițiul de funcție; este responsabil de acoperirea operative a teritoriului deservit (localități, întreprinderi, locuri de concentrare a elementelor criminale etc.); verifică activitatea de serviciu a subalternilor, realizarea de către ei a indicațiilor și dispozițiilor; este în drept de a verifica, a da 9 indicații și dispoziții pe dosarele aflate în gestiunea subalternilor; să efectueze măsurile speciale de investigații potrivit competenței; să invite în sediul Poliției persoanele a căror prezență este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor poliției, cu aducerea la cunosțință, în formă scrisă, a scopului și motivului invitației; are dreptul să refuze executarea indicațiilor scrise ale procurorului, ale ofițerului de urmărire penală dacă acestea sunt ilegale.

Cu referire la invocarea în Ordinul de sancționare privind încălcarea de către reclamant a prevederilor pct.71 subpct.3) și 5) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, funcționarul care urmează a fi audiat în cadrul anchetei de serviciu este obligat: 3) să dea dovadă de sinceritate și să contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv; 5) să informeze imediat persoana care efectuează ancheta de serviciu despre orice circumstanțe ce ar crea impedimente bunei desfășurări a anchetei (hotărâri adoptate de către alte organe de drept pe marginea obiectului anchetei; concedii anuale de odihnă, de studii sau medicale; existența altor împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei concluzii definitive în cadrul anchetei de serviciu), cu prezentarea actelor confirmative.

Declară reclamantul nu a încălcat prevederile acestor puncte, deoarece de la bun început când i s-a solicitat, a dat dovadă de sinceritate, a depus explicații înscris cu expunerea tuturor circumstanțelor privind acțiunile legale întreprinse, la data de 15.07.2021, a pus la dispoziția persoanelor care efectuau ancheta de serviciu toate actele confirmative referitor la reținerea și privarea ilegală de libertate de către persoanele necunoscute ale forțelor neconstituționale din stânga Nistrului și a contribuit activ la stabilirea adevărului. Cu referire la neinformarea imediată a persoanei care efectuează ancheta de serviciu despre acordarea concediului medical, menționează că la acel moment de acum a dat explicații detaliat la 19.07.2021.

Altă citație, invitație nu a primit, iar despre concediul medical care a fost unul urgent, deoarece se simțea rău, a chemat urgența, a fost deplasat la Spitalul de Urgență cu hemoragie, fiind internat imediat în spital la data de 20.07.2021 până la 28.08.2021, a anunțat despre aflarea sa în concediu medical la data de 20.07.2021, Unității de Gardă și angajaților Secției Resurse Umane, necunoscând faptul că va mai fi citat de persoana care se ocupa de ancheta de serviciu, iar următoarea citație i-a fost prezentată abia la data de 29.07.2021, ca confirmare anexează Extrasul din Fișa medicală a bolnavului nr.2113503 din 28.07.2021. Respectiv, consideră reclamantul Țărnă Ion a fost ilegal sancționat disciplinar pentru invocarea unor abateri disciplinare inventate, absurde, deoarece permanent a respectat disciplinara muncii.

Menționează reclamantul că grație prestației sale de 17 ani de activitate în organele de poliție, se bucura de prestigiu și notorietate. Reclamantul și-a construit cariera profesională și reputația de-a lungul multor ani.

Pe toată perioada activității în toate funcțiile a fost stimulat pentru rezultate deosebite în activitate, are o reputație ireproșabilă fiind de nenumărate ori stimulat cu premii, mulțumiri, acordarea Medaliilor, a fost decernat cu multiple Diplome de Onoare pentru participare la competiții nr.23EF din 28.02.2009; Diplomă de Onoare pentru atitudine conștiincioasă fată de obligațiile de serviciu 130EF din 28.02.2014, Diplomă de Onoare de ziua politiei pentru atitudine conștiincioasă 10 față de obligațiile de serviciu 858EF din 11.12.2015, Diplomă de Onoare pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 441EF din 26.07.2016, Diplomă de Onoare pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 46EF din 04.10.2016, Diplomă de Onoare pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 441EF din 26.07.2016, Diplomă de Onoare pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 65EF din 15.12.2017, Diplomă de Onoare pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 278EF din 05.06.2018, Diplomă de Onoare de ziua politiei pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiile de serviciu 68EF din 14.12.2018; Medalia ,,Pentru merite în combaterea criminalității” clasa II 643EF din 09.12.2016; Medalia „Pentru merite în combaterea criminalității” clasa 1 385EF din 20.08.2018;

Crucea ,,Meritul Polițienesc” clasa II586EF din 13.12.2018; Crucea „Meritul Polițienesc” clasa II 121EF din 20.08.2020. Toate aceste stimulări au fost acordate pentru meritele deosebite, succese remarcabile în combaterea criminalității, pentru descoperirea crimelor, promovarea reformei în organele de poliție, consolidarea autorității polițienești și aportul personal la afirmarea încrederii societății în organele de drept. Aceste merite acordate reclamantului se probează prin Informațiile referitor la stimulările, premierile, acordarea diplomelor, medaliilor pentru meritele și atitudine conștiincioasă față de prestarea serviciilor în organele de poliție.

Conform art.57 și 58 din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile, regimul de interdicții si incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fisa postului, în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad special; e) retrogradare în funcție; f) concediere din funcția publică cu statut special.

Sancțiunile aplicate se iau în vedere la evaluarea performanțelor profesionale, acordarea gradelor speciale, promovare și recompensare, cu excepția situației în care efectele lor au fost stinse ori acestea au fost ridicate ca recompensă în condițiile prezentei legi. Astfel, conform legislației și jurisprudenței naționale, pentru a atrage un funcționar public cu statut special la răspundere disciplinară este necesară întrunirea unor condiții obligatorii: 1) persoana trasă la răspundere trebuie să dețină calitatea de funcționar public cu statut special; 2) respectivul funcționar să fi săvârșit o abatere disciplinară prescrisă de lese; 3) fapta ilicită să producă un rezultat periculos; 4) să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită si rezultatul socialmente periculos.

Existența întrunirii elementelor abaterii disciplinare, cauza declanșează efectul, respectiv răspunderea disciplinară. Deci, fapta ilicită (abaterea disciplinară) trebuie să se afle într-o legătură cauzală cu rezultatul (dăunător). Dacă sânt probate elementele constitutive ale abaterii disciplinare, respectiv înfrângerea obligațiilor de serviciu și vinovăția, rezultatul dăunător și legătura cauzală se prezumă. Astfel, răspunderea disciplinară poate fi angajată numai dacă 11 sânt întrunite toate elementele constitutive ale abaterii; absența oricăreia dintre ele face ca abaterea și, pe cale de consecință, răspunderea să nu poată exista. Sânt totuși cazuri în care, deși fapta pare să întrunească trăsăturile abaterii disciplinare, anumite împrejurări specifice existente în momentul săvârșirii ei duc la concluzia că, în realitate, conduita nu are caracter ilicit, antisocial, că acesta nu este vinovat si că se impune exonerarea de răspundere.

A menționat că una dintre condițiile de bază ale survenirii răspunderii juridice o reprezintă săvârșirea unei fapte ilicite (conduita ilicită). În ceea ce privește răspunderea disciplinară, conduita ilicită îmbracă forma abaterii disciplinare. Pentru angajarea răspunderii disciplinare, care, pe cale de consecință, va fi în măsură să conducă la aplicarea sancțiunii disciplinare, este necesară săvârșirea de către funcționarul public cu statut special a unei abateri disciplinare prevăzute în mod expres în lege. Potrivit art.57 din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, stipulează că se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa postului.

Conform pct.39 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, prevede că se consideră abatere disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut.

Astfel, atât prevederile Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cât și prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, prevede expres că se consideră abatere disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost încălcate ordinele și dispozițiile superiorilor prevăzute de lege, dar nu orice indicații verbale ale superiorului comisarului-șef Ion Pricop (interzicerea deplasării în or.

Grigoriopol, care este teritoriul administrativ deservii de IP Dubăsari, și teritoriu constituțional al Republicii Moldova) sunt de fapt niște indicații ilegale ale superiorului Ion Pricop, deoarece conform prevederilor legii și fișei de post expuse supra, reclamantul avea de fapt obligația, are responsabilitatea de a întreprinde aceste acțiuni de identificare a făptuitorilor, de prevenire, curmare și descoperire a infracțiunilor pe teritoriul deservit, inclusiv în or. Grigoriopol. Totodată în ordinul de sancționare contestat nu se indică care lege, act normativ prevede că se interzice de a întreprinde acțiuni de urmărire penală, de identificare a făptuitorilor, de prevenire, curmare și descoperire a infracțiunilor pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova din stânga Nistrului.

Ceea ce vizează legalitatea abaterii disciplinare, în sensul că sancțiunea disciplinară poate surveni doar dacă funcționarul public cu statut special a comis 12 o faptă calificată expres de lege ca fiind abatere disciplinară, și nu neexecutarea unei indicații arbitrare a superiorului Ion Pricop. Prevederi stipulate în Acordurile și Protocoalelor de interacțiune între organele afacerilor interne aprobate și semnate de către Ministrul Afacerilor Interne RM, V.Catan și conducerea organelor afacerilor interne ale regiunii Transnistrene a RM, V.Curisico.

La fel consideră inexplicabil și faptul neindividualizării aplicării sancțiunii disciplinare atât de severe sub formă de mustrare aspră, fără a ține seama de activitatea prodigioasă anterioară a reclamantului Țărnă Ion, de împrejurările în care a fost reținut și privat ilegal de libertate, privat de dreptul la libera circulație (drepturi și libertăți garantate de art.27 din Constituție), fiind la momentul respectiv în activitatea de serviciu, de depistare a locului infractorului în cadrul unei cauze penale, care de fapt a și fost găsit, depistat locul aflării făptuitorului, iar în momentul discuției cu făptuitorul, a fost ilegal reținut de către persoane necunoscute, de gravitatea și consecințele acesteia, de lipsa de vinovăție a reclamantului, de faptul că nu a fost încălcate de către Țărnă Ion nici o normă legală, nu a încălcat nici disciplina muncii, care este prevăzută în fișa postului.

Prin hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s- a admis acțiunea. S-a fost anulat actul administrativ individual defavorabil – ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 167ef din 19 octombrie 2021 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului Țărnă Ion Gheorghe”. La 11 martie 2022, Ministerului Afacerilor Interne a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 21 aprilie 2022 a prezentat motivarea apelului solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii. Prin decizia din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 1 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că instanța de fond întemeiat a catalogat actul administrativ individual defavorabil - ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.167ef din 19.10.2021 ”Cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului Țărnă Ion Gheorghe” ca fiind unul ilegal și întemeiat a dispus anularea acestuia. La fel a concluzionat că argumentele Ministerului Afacerilor Interne expuse în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 CPC. În esență, Colegiul instanței de apel a remarcat că de către autoritatea publică apelantă, la emiterea actului administrativ contestat, a fost încălcat principiul proporționalității.

Or, din conținutul actului administrativ contestat, nu este clar care au fost temeiurile în baza cărora pârâtul a decis aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră. La 21 decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 13 23 februarie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, invocând dezacordul cu decizia contestată. În context, referitor la fondul cauzei, Ministerul Afacerilor Interne a remarcat că ordinul nr.167ef din 19.10.2021 ”Cu privire la sancționarea disciplinară a comisarului Țărnă Ion Gheorghe” este legal și întemeiat.

Subsidiar, a menționat că începând cu 29.11.2022 până la 07.12.2022, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne pe cauza respectivă, Tatiana Ianciu, s-a aflat în concediu medical. În acest sens a fost depusă amânare (fiind prima cerere de amânare din partea MAI), însă instanța de apel, ignorând cererea de amânare, a dispus examina apelului în lipsa reprezentantului MAI, menționând despre faptul că nu a fost motivată neprezența și nu a fost înaintată o cerere de amânare sau de examinare în lipsă, încălcându-i prin aceasta dreptul părții apelante la apărare. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data de 06 decembrie 2023. Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 21 decembrie 2022. Copia deciziei motivate a fost notificată Ministerului Afacerilor Interne la 23 februarie 2023 (f.d.167).

Iar cererea de recurs motivată a fost prezentată la 23 februarie 2023. 14 Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Ministerul Afacerilor Interne a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. 15 Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 16