3ra-558/23 — anularea actului administrativ

3ra-558/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-558/23

2-21168162-01-3ra-29052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Ghenciu Oleg, reprezentat de avocatul

Ciobanu Vadim,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ghenciu Oleg împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

apelul depus de Ghenciu Oleg, reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim și menținută

hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 noiembrie 2021, Ghenciu Oleg a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului General al Poliției cu

privire la anularea actului administrativ.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr.399ef din 17.09.2021 „Cu privire la suspendarea raportului de serviciu al

inspectorului principal Ghenciu Oleg”, s-a dispus suspendarea, în temeiul art.76 lit.g) din

Codul muncii, raportul de serviciu al inspectorului principal Oleg Ghenciu, ofițer superior

al Serviciului patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției patrulare Sud a

Inspectoratului Național de Securitate Publică, până la rămânerea definitivă a hotărârii

instanței de judecată.

Analizând circumstanțele dc fapt și normele legale în baza căruia a fost emis ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr.399ef din 17.09.2021 „Cu privire la suspendarea

raportului de serviciu al inspectorului principal Ghenciu Oleg”, a constatat că ordinul

enunțat urmează a fi anulat din următoarele motive.

Potrivit ordinului contestat, la 15.09.2021, în adresa Inspectoratului General al

Poliției a parvenit demersul procurorului în Procuratura Anticorupție, Palencu Radu, prin

care s-a comunicat că, la 29.06.2021 în privința sa a fost pornită cauza penală nr.XXXXX

în temeiul art.324 alin.(2) lit.b) din Codul penal.

1

Totodată, procurorul Palencu Radu a informat că, cauza penală se află spre examinare

pe rolul Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând suspendarea provizorie a sa din

funcția de inspector principal, ofițer superior al Serviciului patrulare Cahul, Taraclia,

Vulcănești al Direcției patrulare „Sud” a Inspectoratului Național de Securitate Publică,

până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Reclamantul consideră că, procurorul în Procuratura Anticorupție, Palencu Radu, a

înaintat prezentul demers, exclusiv din motiv că în ședințele de judecată (preliminare) din

06 și 13 septembrie 2021, care au avut loc la Judecătoria Cahul, sediul Central, acesta i-a

propus insistent să recunoască vina în comiterea infracțiunii, pentru ca cauza penală să fie

examinată în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 din Codul de procedură penală

(judecata pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală), iar ultimul va solicita

instanței de judecată aplicarea unei pedepse mai blânde, în caz contrar vor surveni

consecințe negative pentru el.

Ghenciu Oleg a remarcat că, a refuzat propunerile procurorului în Procuratura

Anticorupție, Palencu Radu, deoarece nu a săvârșit faptele incriminate prin rechizitoriu și

i-a comunicat că își va apăra drepturile și libertățile prin toate mijloacele prevăzute de

lege, pentru a-și demonstra nevinovăția.

Din cauza că a refuzat propunerile procurorului, acesta din urmă a decis înaintarea

demersului privind suspendarea lui provizorie din funcție.

Cauza penală nr.XXXXX a fost pornită la data de 29.06.2020, ulterior la 02.07.2020

a fost recunoscut în calitate de bănuit, la 13.05.2021 cauza a fost expediată în instanța de

judecată cu rechizitoriu, iar demersul privind suspendarea provizorie din funcție a fost

înaintat abia la data de 15.09.2021, ceea ce denotă acțiunile tendențioase ale procurorului

în Procuratura Anticorupție, Palencu Radu, la înaintarea demersului nominalizat.

Afară de aceasta, pe toată perioada urmăririi penale, în privința lui nu au fost aplicate

măsuri preventive sau alte măsuri procesuale de constrângere, prevăzute de Codul de

procedură penală, or, procurorul în Procuratura Anticorupție, în această perioadă nu a

considerat că sunt prezente temeiuri, din care ar rezulta necesitatea suspendării provizorie

din funcție a lui.

Cu trimitere la art.197 alin.(3) din Codul de procedură penală, reclamantul a indicat

că, suspendarea provizorie din funcție o decide administrația instituției în care activează

învinuitul ori inculpatul, în condițiile legii, la demersul procurorului care conduce, sau,

după caz, efectuează nemijlocit urmărirea penală.

Din norma dată de drept rezultă că, Inspectoratului General al Poliției este în drept să

decidă asupra suspendării provizorie din funcție a subalternului și nu este obligată să

execute demersul procurorului.

Deși, legislația muncii permite anumite limitări ale drepturilor salariatului, totuși,

acestea trebuie să aibă o justificare, să fie necesare, să răspundă unui interes general, fapt

ce nu se atestă în litigiu.

Dispozițiile legale privind suspendarea din funcție pot avea un caracter necesar atunci

când sunt determinate de situații cu caracter temporar care fac imposibilă exercitarea

funcției.

2

De fapt, suspendarea din funcție ar putea fi dictată de necesitatea de a asigura

protecția instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii

consecințelor periculoase ale faptei penale (a se vedea DCC nr. 89 din 6 septembrie 2017,

În speță, procurorul în Procuratura Anticorupție, Palencu Radu, nu a motivat, iar în

ordinul contestat nu se conține informație precum că, suspendarea din funcție ar fi dictată

de necesitatea de a asigura protecția instituției publice față de pericolul continuării

activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale imputate

subsemnatului.

Din informațiile de care dispune, în privința mai multor angajați ai Inspectoratului

General al Poliției, au fost expediate în instanța de judecată cauze penale privind comiterea

infracțiunilor cuprinse în capitolul XV din Codul penal, în privința cărora procurorii au

înaintat demersuri privind suspendarea provizorie din funcție, însă cu angajații respectivi

raporturile de serviciu nu au fost suspendate, până la rămânerea definitivă a hotărârii

instanței de judecată, iar ultimii își continuă serviciul în poliție.

A remarcat că, autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea dreptului

discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară

cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile art.137 alin.(1) din Codul

administrativ, potrivit căruia autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în

limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

În viziunea reclamantului, Inspectoratul General al Poliției era obligat prin lege să își

exercite discreția, fără a emite erori în acest sens.

Din cele enunțate se desprinde, că el a beneficiat de un tratament discriminatoriu în

raport cu la alți angajați ai Inspectoratului General al Poliției aflați într-o situație identică.

Or, Inspectoratul General al Poliției nu a prezentat nicio versiune verosimilă care ar

justifica o atare tratare diferențiată a persoanelor aflate în condiții similare.

O altă eroare discreționară admisă de Inspectoratul General al Poliției în privința sa a

fost exprimată prin omisiunea de a lua în considerație toate faptele relevante.

Astfel, au fost neglijate rezultatele evaluărilor profesionale ale sale, care inter alia, nu

denotă careva carențe în activitatea profesională a acestuia.

Or, suspendarea raportului de muncă cu un colaborator calificat, cu o vechime mare

în poliție, fără ca această persoană sa fie sancționată disciplinar sau să existe alte carențe în

activitatea sa profesională, contravine principiilor profesionalismului, integrității

profesionale și loialității, stabilității în funcția publică, colaborării și cooperării,

imparțialității și nediscriminării, transparenței, obiectivității, eficienței și responsabilității

(art. 5 din Legea nr. 288/2016, principiile profesionale ale funcționarului public cu statut

special).

În contextul enunțat, Ghenciu Oleg a solicitat admiterea acțiunii și anularea ordinului

nr.399ef din 17.09.2021 al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire la suspendarea

raportului de serviciu al inspectorului principal Ghenciu Oleg”.

Prin hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă acțiunea depusă de Ghenciu Oleg ca neîntemeiată.

3

La 04 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Ghenciu Oleg, reprezentat de

avocatul Ciobanu Vadim, a depus apel împreună cu motivarea, împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii sale (f.d.53-57).

Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de

Ghenciu Oleg, reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim, și menținută hotărârea din 07

februarie 2022 a Judecătoriei din Chișinău, sediul Râșcani.

Cu trimitere la prevederile art.15 alin.(10), art.35 alin.(1) lit.c) și d) din Legea nr.288

din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, art.76 lit.g) din Codul muncii, prima instanță și instanța de apel au

motivat soluțiile de respingere a acțiunii depuse de Ghenciu Oleg prin faptul că, ordinul

nr.399ef din 17.09.2021 a fost emis legal de Inspectoratului General al Poliției cu privire

la suspendarea raportului de serviciu al inspectorului principal Ghenciu Oleg, în cadrul

unui scop licit și în exercitarea cu bună-credință a dreptului discreționar al autorității

publice.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că, suspendarea raportului de

serviciu a lui Ghenciu Oleg este prevăzută cu claritate de lege.

Nu a fost fi reținut argumentul reclamantului referitor la încălcarea dreptului la

muncă. Or, legea reglementează expres condițiile în care poate fi dispusă suspendarea

raportului de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților.

Cu privire la alegația reclamantului că actul administrativ contestat nu a fost motivat,

instanțele de judecată au menționat că, în ordinul Inspectoratului General al Poliției

nr.399ef din 17.09.2021 au fost indicate argumente care sunt bazate pe o cercetare amplă a

materialelor cauzei în raport cu poziția părților în procedura administrativă.

Instanțele au stabilit că, nici în cadrul examinării cauzei în prima instanță și nici în

apel, Ghenciu Oleg nu a prezentat probe concludente care ar servi drept temei pentru

anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 399ef din 17.09.2021 cu privire la

suspendarea raportului de serviciu al inspectorului principal Ghenciu Oleg.

La fel, nu a fost reținut argumentul reclamantului precum că, prin emiterea ordinului

de suspendare a raporturilor de muncă i s-a încălcat dreptul la muncă, iar ordinul a fost

emis arbitrar și prematur, or, acțiunile angajatorului, au fost emise în conformitate cu

exigențele legale aplicabile speței.

La 13 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ghenciu Oleg, reprezentat de

avocatul Ciobanu Vadim a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii

noi de admitere a acțiunii sale integral. Totodată, recurentul a menționat că motivarea

recursului o va prezenta ulterior după notificarea deciziei integrale a Curții de Apel

Chișinău din 01 martie 2023.

La 16 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului

Generala al Poliției copia recursului depus de Ghenciu Oleg, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței, cu toate acestea intimatul nu și-a valorificat dreptul

procedural și nu a depus referință (f.d.105).

4

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu actele cauzei, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

motive.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246 din

31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a „Procedura contenciosului

administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce

vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii,

temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul administrativ în

coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă care stipulează că,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea procesual-civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are

putere retroactivă.

În conjunctura enunțată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

5

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul

de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a

unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul

caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul

curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni

pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă

începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de

judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată remarcă că,

termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate

de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit

cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este

posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care

se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la

proces conform art.96–114.

Conform art.96 alin.(1) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între

următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b)

notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;

d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că, notificarea

prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se

efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu

aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice.

Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată

prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu

notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Notificarea prin intermediul

sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care

permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă

convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod

automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat,

probează notificarea.

6

Potrivit art.114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat din

momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Din actele cauzei rezultă că, la 01 martie 2023 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat,

în ședință publică, dispozitivul deciziei (f.d.86).

La 02 martie 2023, la adresa electronică a reprezentantului recurentului Ghenciu

Oleg, avocatul Ciobanu Vadim: XXXXX, (indicată personal de către avocat în mandatul

avocațial seria MA nr.1643158 (f.d.3)), a fost notificată copia dispozitivului deciziei

instanței de apel, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.95).

La 13 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, avocatul Ciobanu Vadim în

interesele lui Ghenciu Oleg a depus recurs (nemotivat) împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii sale integral. Totodată,

recurentul a menționat că motivarea recursului o va prezenta ulterior după notificarea

deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2023 (f.d.99-101).

Se reține că, la 02 mai 2023, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 01 martie

2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

www.cac.instante.justice.md.

La 13 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat la adresa electronică a

avocatului Ciobanu Vadim: XXXXX, copia deciziei integrale din 01 martie 2023, fapt ce

se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.102).

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările operate

prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), pentru

prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 14 mai 2023, ziua imediat

următoare de la data notificării reprezentantului recurentului Ghenciu Oleg, avocatul

Ciobanu Vadim, a deciziei integrale a instanței de apel, care a expirat la data de 12 iunie

2023 (luni) inclusiv.

În pofida celor enunțate, reprezentantul recurentului Ghenciu Oleg, avocatul Ciobanu

Vadim nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea recursului în

termenul legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023). Or, fiind interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, avocatul

Ciobanu Vadim, în interesele recurentului Ghenciu Oleg, trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și

jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului

prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului în conformitate cu art.245

alin.(2) din Codul administrativ.

Drept consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și

7

să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale

altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția

legii în vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în

vigoare din 01 septembrie 2023), este considerat un termen imperativ, astfel că

nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a

mai exercita această cale de atac.

Conform art.47 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, acțiunile procedurale întreprinse

de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care

participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit,

acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. În pofida desemnării unui

reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni

procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Din cele constatate rezultă că, culpa neprezentării motivării recursului în interiorul

termenului legal, se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al reprezentantului

împuternicit al recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine

activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, în

situația în care încă la data de 13 mai 2023, la adresa electronică a reprezentantului

recurentului Ghenciu Oleg, avocatul Ciobanu Vadim, a fost notificată decizia integrală a

instanței de apel, care la rândul său nu a depus diligența (de a-și verifica poșta electronică,

de a înștiința clientul său ș.a.) până la expirarea termenului limită – 12 iunie 2023, de a

prezenta motivarea recursului.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs

Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare

de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta

Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Ghenciu Oleg,

reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim, drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

8

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Ghenciu Oleg, reprezentat de avocatul

Ciobanu Vadim, ca inadmisibil.

Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ghenciu Oleg, reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9