3ra-334/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea plătilor salariale si repararea prejudiciului moral

3ra-334/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea plătilor salariale si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-334/22

2-20001811-01-3ra-07042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

1 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Radu Olarița, reprezentat de

avocatul Dorian Pîcălău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Radu Olarița împotriva Inspectoratului General al Poliției și Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, încasarea plăților salariale și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 9 ianuarie 2020, Radu Olarița a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției și

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea plăților salariale și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, s-a indicat că la data de 10 noiembrie 2019, în baza raportului

ofițerului superior al Serviciului de gardă al Secției coordonare operațională a

Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, Veaceslav Bumbu, Inspectoratul de Poliție

Anenii Noi a dispus inițierea anchetei de serviciu în vederea elucidării pretinselor

abateri disciplinare admise de către Radu Olarița, ofițerul superior de sector al

Sectorului nr. 5 (Șerpeni) al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi. Astfel, în cadrul

anchetei de serviciu, s-a constatat că la 9 noiembrie 2019, în Serviciul de Gardă al

Inspectoratului de Poliție Anenii Noi a parvenit înștiințarea telefonică de la Serviciul

Unic Național „112”, înregistrată în Registrul de evidență a altor informații cu privire

la infracțiuni și incidente, despre faptul că, la 9 noiembrie 2019, aproximativ la ora

22:55 min., în satul Roșcani, raionul Anenii Noi, Iurie Olarița a comunicat că Radu

Olarița agresează fizic toți membrii familiei. La fața locului, s-a deplasat echipajul

1

poliției de reacționare operativă a Sectorului de poliție nr.4 Bulboaca și coordonatorul

grupului operativ din 9 noiembrie 2019, care au constatat că ofițerul superior de sector

al Sectorului nr.5 (Șerpeni) al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, inspector superior

Radu Olarița, locuiește într-o gospodărie cu părinții săi din localitatea Roșcani, raionul

Anenii Noi și la 9 noiembrie 2019, fiind la domiciliu a agresat-o fizic pe mama sa,

Angela Olarița și pe tatăl său Iurie Olarița, care a încercat să aplaneze conflictul apărut.

Ofițerul superior de sector al Sectorului nr.5 (Șerpeni) al Inspectoratului de Poliție

Anenii Noi, inspector superior Radu Olarița a fost supus testului alcooscopic, care a

indicat o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,00 mg/l. La fața locului a fost

întocmit chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în

familie, în conformitate cu prevederile Instrucțiunilor metodice privind intervenția

Poliției în prevenirea și combaterea cazurilor de violență în familie, aprobate prin

ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 360/2018. Ca urmare a evaluării

riscurilor pentru integritatea fizică și psihologică a victimelor a fost emis ordinul de

restricție de urgență cu nr. 2019250157, pe un termen de 10 zile, în privința lui Radu

Olarița. În asemenea circumstanțe, angajatorul a constatat că, inspectorul superior

Radu Olarița a încălcat prevederile art. 50 lit. a), c) și i), art. 52 alin. (1) lit. b) al Legii

cu privire la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, pct. 7 subpct. 1), 3) și 17) și pct. 13 subpct. 2) ale Statutului disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 409/2017, precum și a pct. 7 subpct. 6) și 11) al

Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.629/2017.

Angajatorul a constatat că Radu Olarița prin acțiunile sale, a adoptat un comportament

contrar normelor etice acceptate și practicate în societate, manifestând lipsă de respect

față de familie, fapt prin care a compromis prestigiul funcției și al autorității din care

face parte. Ca rezultat la data de 22 noiembrie 2019, prin ordinul nr. 633 ef, ofițerul

superior de sector al Sectorului nr. 5 (Șerpeni) al Inspectorului de Poliție Anenii Noi,

inspectorul superior Radu Olarița a fost sancționat disciplinar cu concedierea din

funcția publică cu statut special, cu ridicarea legitimației de serviciu, cu achitarea

compensațiilor bănești, pentru concediile neutilizate și reținerea după caz al costului

pentru echipamentul nefolosit.

Reclamantul a notat că la 28 noiembrie 2019, ordinul dat a fost contestat cu cerere

prealabilă, însă, la 13 decembrie 2019, a recepționat decizia Inspectoratului General al

Poliției nr. 34/2-P177/19 prin care s-a respins cererea prealabilă.

A susținut că la data de 23 decembrie 2019, a recepționat și decizia Ministerului

Afacerilor Interne pe marginea cererii prealabile cu nr.44/2-3887 prin care s-a respins

cererea prealabilă. În partea dispozitivă a ordinului aflat în litigiu, este dedus faptul că,

acesta a fost concediat pentru încălcarea gravă ale comportamentului său, în relații cu

părinții, însă nu este indicat ce este manifestat prin așa numita încălcare gravă, care

este motivarea ei, care sunt consecințele grave ce au apărut în rezultatul acțiunilor

reclamantului. Or, plângeri din partea cărorva persoane lipsesc, iar angajatorul nu poate

să prezinte astfel de plângeri, deoarece însuși pătimiții nu și-au susținut pretențiile la

organul de poliție. Statul disciplinar al funcționarului public din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 409/2017, indică că la

aplicarea sancțiunii pentru anumite încălcări se va ține cont și de gravitatea abaterii

disciplinare precum și de consecințele acesteia. Prin urmare, atât în ordinul de

2

concediere, cât și în cadrul efectuării anchetei de serviciu, nu au fost invocate careva

argumente sau materiale care ar indica urmările grave ale presupuselor încălcări,

precum și însăși gravitatea lor, de fapt acestea neexistând, așa cum nu au fost încălcate

careva drepturi ale cetățenilor, nu au fost cauzate prejudicii în urma presupuselor

încălcări, lipsind în acest sens careva petiții, iar inacțiunile indicate puteau și urmau a

fi efectuate în cei mai restrânși termini, precum și lipsa existenței unor sancțiuni

disciplinare aplicate anterior, care nu au fost stinse în condițiile legii.

Referitor la pedeapsa aplicată, reclamantul a relatat că, sancțiunea pentru

presupusele încălcări poartă un caracter disproporțional și extrem în condiția așa

numitor încălcări, or, conform pct. 83 al Statului, concedierea din cadrul Poliției este o

măsură disciplinară extremă.

În acest context, în opinia reclamantului, sancțiunea disciplinară a fost aplicată

disproporțional presupuselor încălcări, dat fiind faptul că concediere este cea mai aspră

pedeapsă care poate fi aplicată, aceasta urma să fie argumentată prin gravitate și mai

ales consecințe, care de fapt nu au existat, iar presupusele încălcări, nu au general

gravitatea unor circumstanțe sau fapte. Reieșind din logica legii, în calitate de motiv

oportun pentru concedierea reclamantului, ar fi faptul că, acesta a încălcat în mod

repetat, pe parcursul unei perioade de timp, al ordinii publice. Mai mult ca atît lui nu i

s-a oferit dreptul de a prezenta probe în favoarea sa, în sensul influențării aplicării unei

pedepse mai blânde, deoarece despre faptul că urmează a fi aplicată pedeapsa sub

formă de concediere, acesta a aflat abia când i-a fost prezentat ordinul nominalizat.

A opinat că, ancheta de serviciu s-a desfășurat superficial, fără examinarea sub

toate aspectele și obiectivă al circumstanțelor, fără indicarea consecințelor, așa cum

prevede Statutul dat, nefiind luate în considerație stimulările și rezultatele pozitive

obținute pe parcursul activității reclamantului. Mai mult ca atât angajatorul nu a

respectat procedura de desfășurare a anchetei de serviciu, or, angajatorul nu a efectuat

audierea persoanei care a formulat sesizarea, astfel, nu a fost stabilită poziția și

motivarea celor indicate în sesizare.

Reclamantul Radu Olarița a solicitat anularea răspunsurilor nr.34/2—P177/19 din

13 decembrie 2019 și nr.44/22-3887 din 23 decembrie 2019, a ordinului Inspectoratului

General al Poliției nr. 633ef. din 22 noiembrie 2019, restabilirea în funcția deținută

anterior, încasarea salariului pentru perioada absentă forțată de la muncă, precum și

repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 31 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Radu Olarița.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, Radu Olarița la data

de 5 aprilie 2021a depus apel nemotivat, iar la 17 iunie 2021 motivarea apelului

împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de către Radu Olarița împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției instanțele ierarhic inferioare au reținut că, ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr. 633ef. din 22 noiembrie 2019 „cu privire la

sancționarea disciplinară a ofițerului superior de sector al Sectorului nr. 5 (Șerpeni) al

Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, inspector superior Radu Olarița”, este legal și

întemeiat, iar argumentele expuse în acțiune de Radu Olarița sunt neîntemeiate, au un

caracter declarativ și se combat prin probatoriul administrat la dosarul cauzei.

3

Instanțele inferioare au notat că în cadrul anchetei de serviciu inițiată în privința lui

Radu Olarița s-a constatat că acesta a întreprins acțiuni manifestate prin aplicarea forței

fizice și psihice față de membrii familiei, precum și nu a respectat normele unanim

recunoscute de comportament în familie și societate, fapt ce compromite prestigiul

funcției și a instituției din care face parte, în mod just fiind sancționat de angajator.

Instanțele de judecată au desconsiderat argumentele apelantului/reclamantului care

a susținut, că nu au fost administrate probe care să confirme temeinicia acuzațiilor

formulate de angajator în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, or, la materialele

dosarului administrativ sunt administrate înscrisuri probatorii care confirmă că acesta

a aplicat violența fizică și psihică în privința părinților săi, și anume: înștiințarea

telefonică la serviciul unic național „112” din 9 noiembrie 2019, plângerea depusă de

Angela Olarița, dar și declarațiile colaboratorilor poliției care s-au deplasat la fața

locului Mihail Modvală, Igor Tudorean și Iustin Veste.

La data de 4 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Radu Olarița,

reprezentat de avocatul Dorian Pîcălău, a depus cerere de recurs nemotivat, iar la 1

aprilie 2022 motivarea recursului împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare, le consideră pasibile de a fi casate din considerentele ce urmează. Instanțele

de judecată au apreciat eronat probele prezentate, precum și prevederile legale.

Astfel, instanțele inferioare au apreciat eronat, neluând în considerare faptul că

ancheta de serviciu a fost una dubioasă, viciată, deoarece Inspectoratul de Poliție

Anenii Noi a însărcinat efectuarea anchetei de serviciu lui Andrei Osadcii, persoană cu

care se află în relații ostile, de dușmănie. Deci, instanțele greșit au apreciat că

reclamantul urma să se adreseze conducătorului, ci invers în cazul dat celui căruia i s-

a încredințat ancheta de serviciu, adică Andrei Osadcii, urma să efectueze acest raport

și să se înlăture de la efectuarea anchetei de serviciu.

A notat că este evidentă interpretarea eronată a legii (art. 57 din Statutul disciplinei

polițistului).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 decembrie 2021,

dispozitivul deciziei fiind notificat reprezentantului recurentului, prin intermediul

poștei electronice, la 3 decembrie 2021 (f.d.229, Vol. I).

Totodată, decizia motivată din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentului la data de 22 martie 2022, fapt confirmat prin

avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.236, Vol. I).

4

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Radu Olarița, reprezentat de avocatul Dorian Pîcălău, s-

a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

Prin referința depusă la 11 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției a solicitat

respingerea recursului depus de către Radu Olarița, reprezentat de avocatul Dorian

Pîcălău cu menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Radu Olarița, reprezentat

de avocatul Dorian Pîcălău, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

5

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Radu Olarița, reprezentat de avocatul Dorian Pîcălău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Radu Olarița, reprezentat de avocatul Dorian Pîcălău, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6