3ra-737/23 — anularea deciziei, obligarea emiterii actului administrativ

3ra-737/23 — anularea deciziei, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-737/23

2-21123372-01-3ra-11072023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Consiliul și Primăria

comunei Făleștii Noi, reprezentați de avocatul Angela Procopciuc și de Cooperativa

Agricolă de Producere „Consătenii”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Cooperativa Agricolă de Producere „Consătenii” împotriva Consiliului și

Primăria comunei Făleștii Noi cu privire la anularea deciziei, obligarea emiterii

actului administrativ,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

respinse cererile de apel declarate de Consiliul și Primăria comunei Făleștii Noi,

reprezentați de avocatul Angela Procopciuc și de Cooperativa Agricolă de Producere

„Consătenii” și a fost menținută hotărârea instanței de fond,

c o n s t a t ă :

La 18 august 2021, CAP ,,Consătenii” a depus acțiune în ordinea contenciosului

administrativ împotriva Consiliului comunal Făleștii Noi și Primarul comunei Făleștii

Noi, cu privire la anularea parțială a deciziei nr.4/11 din 23.09.2020, obligarea emiterii

actelor administrative, obligarea semnării contractului de vânzare-cumpărare și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, deține dreptul de proprietate

asupra construcțiilor cu numerele cadastrale XXXX. Construcțiile menționate sunt

amplasate pe terenurile din domeniul privat al comunei Făleștii Noi. La data de 31

iulie 2020 în adresa primarului comunei Făleștii Noi, r-nul Fălești, s-a depus cerere

de modelul indicat în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea

terenurilor aferente, prin care CAP „Consătenii”, cu sediul în comuna Făleștii Noi, r-

nul Fălești, a solicitat cumpărarea terenului aferent construcțiilor, cu numărul

cadastral XXXX, cu suprafața de 3,006 ha, situat în comuna Făleștii Noi, r-nul Fălești.

1

A indicat reclamantul că, tot la 31 iulie 2020 în adresa primarului comunei

Făleștii Noi, r-nul Fălești, s-a depus cerere de modelul indicat în anexa nr.1 la

Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, prin care CAP

„Consătenii”, cu sediul în comuna Făleștii Noi, r-nul Fălești, a solicitat cumpărarea

terenului aferent construcției cu nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0721 ha, situat

în comuna Făleștii Noi, r-nul Fălești.

Reclamantul a relatat că, prin decizia nr.4/11 din 23 septembrie 2020 emisă de

Consiliul comunal Făleștii Noi, r-nu Fălești s-a decis: Se ia act de informația cererilor

depuse de CAP ,,Consătenii”. Se refuză vinderea către CAP ,,Consătenii” a terenului

proprietate publică din domeniul privat al comunei Făleștii Noi, aferent bunului

imobil proprietate privată cu suprafața de 11.4% din 0,9907 ha, număr cadastral

XXXX ceea ce constituie 0,1138 ha, situat în raionul Fălești, comuna Făleștii Noi. Se

refuză vinderea către CAP „Consătenii” a terenului proprietate publică din domeniul

privat al comunei Făleștii Noi, aferent bunului imobil proprietate privată cu suprafața

de 8,5% din 3,006 ha, nr. cadastral XXXX ceea ce constituie 0,2557 ha, situat în

raionul Fălești, comuna Făleștii Noi. Se refuză vinderea către CAP „Consătenii” a

terenului proprietate publică din domeniul privat al comunei Făleștii Noi, aferent

bunului imobil proprietate privată cu suprafața de 13,31% din 0,0721 ha, nr. cadastral

XXXX ceea ce constituie 0,0721 ha, situat în raionul Fălești, comuna Făleștii Noi.

A susținut reclamantul că, decizia nr.4/11 din 23 septembrie 2020 emisă de

Consiliul comunal Făleștii Noi, r-nu Fălești, nu conține o motivare a temeiurilor de

respingere a cererilor privind vânzarea terenurilor aferente sus menționate, fiind astfel

contrară prevederilor art. 31, art.118 din Codul administrativ.

A solicitat reclamantul:

- anularea deciziei nr. 4/11 din 23 septembrie 2020 emisă de Consiliul comunal

Făleștii Noi, r-nul Fălești - în partea în care s-a refuzat vinderea către CAP

„Consătenii” a terenului aferent construcțiilor, cu număr cadastral XXXX, cu

suprafața de 3,006 ha, situat în comuna Făleștii Noi, r-nul Fălești și a terenului aferent

construcției cu număr cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0721 ha, situat în comuna

Făleștii Noi, r-nul Fălești;

- obligarea Consiliului comunal Făleștii Noi, r-nul Fălești la emiterea deciziei

privind vânzarea către CAP „Consătenii” a terenului cu numărul cadastral XXXX, cu

suprafața de 3,006 ha, situat în comuna Făleștii Noi, r-nul Fălești, teren aferent

construcțiilor cu numărul XXXX;

- obligarea Consiliului comunal Făleștii Noi, r-nul Fălești la emiterea deciziei

privind vânzarea CAP „Consătenii” a terenului cu numărul cadastral XXXX, cu

suprafața de 0,0721 ha, situat în comuna Făleștii Noi, r-nul Fălești, teren aferent

construcției cu numărul cadastral XXXX;

- obligarea Primarului comunei Făleștii Noi, r-1 Fălești la semnarea contractului

de vânzare-cumpărare a terenului cu numărul cadastral XXXX, cu suprafața de 3,006

ha și a terenului cu numărul cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0721 ha, situate în

comuna Făleștii Noi, r-nul Fălești, în forma expusă la anexa nr.3 a hotărârii

Guvernului RM nr. 1428 din 16.12.2008 privind aprobarea Regulamentului cu privire

la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată.

2

S-a anulat pct.1.b și pct.1.c din decizia Consiliului comunal Făleștii Noi nr. 4/11

din 23.09.2020 ”cu privire la vânzarea terenului proprietate publică aferent bunului

imobil privat CAP ,,Consătenii”.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

La 16 noiembrie 2021 Primarul și Consiliul com. Făleștii Noi, au depus cerere

de apel, solicitând casarea parțială a hotărârii din 21 octombrie 2021 a judecătoriei

Bălți, sediul Central, în partea admiterii acțiunii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere integrală a cererii de chemare în judecată.

La 18 noiembrie 2021, CAP „Consătenii” a contestat cu apel hotărârea din 21

octombrie 2021 a judecătoriei Bălți, sediul Central, în partea respingerii acțiunii și a

solicitat pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată.

Prin decizia din 13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse

cererile de apel declarate de Consiliul și Primăria comunei Făleștii Noi, reprezentați

de avocatul Angela Procopciuc și de CAP „Consătenii” și a fost menținută hotărârea

instanței de fond.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a reținut că, autoritatea publică este

obligată să cerceteze din oficiu aspectele de fapt ale cazului, fără a se limita la

dovezile și afirmațiile participanților, inclusiv cu solicitarea diferitor studii, cu

antrenarea specialiștilor/experți și să stabilească direct starea de lucruri, astfel încât

să-și creeze propria impresie despre caz, și ca procedura administrativă să fie

finalizată cu o soluție asupra fondului de caz, prin emiterea actului administrativ.

A relatat că, primarul și consiliul local, inițiind procedura administrativă la

cererea CAP „Consătenii” de procurare a terenurilor cu nr. cadastrale XXXX, a

neglijat cerințele cadrului normativ pertinent expus supra și nu a cercetat cererea CAP

„Consătenii” în deplină măsură, oferind în schimb, acestuia un termen de 15 zile

pentru prezentarea schemei terenului, care în corespundere cu prevederile legale putea

să fie elaborată și de serviciile specializate din cadrul administrației publice locale.

Or, termenul de 15 zile s-a dovedit a fi unul insuficient pentru dobândirea schemei

terenului aferent, odată ce studiul/schema de delimitare a terenului elaborat de

URBANPROIECT a fost perfectat în anul 2021, adică după emiterea deciziei nr. 4/11

din 23.09.2020.

A indicat că, lipsa întregului pachet de acte anexat la cerere de CAP „Consătenii”

nu constituie temei de respingere a cererii acestuia pe fondul solicitării sale. Or,

legiuitorul în acest sens a oferit prerogative autorității de a cerceta din oficiu situația

cazului (așa cum a făcut-o ulterior emiterii deciziei nr. 4/11), la fel și prerogative de a

oferi petiționarului, în cazul de față – CAP „Consătenii” a unui termen rezonabil,

suficient, pentru prezentarea actelor suplimentare, astfel încât cererea CAP

„Consătenii” să fie cercetată pe fondul pretențiilor sale, cu atât mai mult că actul

solicitat suplimentar ținea inclusiv de prerogativa autorității publice locale,

nemaifiind obligatorie prezentarea acestui act din afara acestei autorități.

A invocat că instanța de fond, pentru viciul de procedură stabilit, corect a anulat

decizia nr. 4/11 din 23.09.2020, în latura solicitată a pct-lui 1.b) și 1.c), iar situația

cazului legată de procurarea terenului solicitat de CAP „Consătenii” rămânând a fi

neclarificată pe fond de către autoritatea publică, deși după cum s-a constatat, după

emiterea deciziei, s-au întreprins măsuri de clarificare a situației date, urmând a fi

3

identificată de către autoritatea publică locală a unei soluției de fond în baza studiului/

schemă de delimitare a terenului elaborat de Institutul „Urbanproiect”.

De asemenea a mai reținut instanța de apel că corect au fost respinse solicitările

CAP „Consătenii” în ce privește obligarea consiliului local la emiterea actului

administrativ de vânzare către CAP „Consătenii” a terenului cu numărul cadastral

XXXX cu suprafața de 3,006 ha și a terenului cu numărul cadastral XXXX, cu

suprafața de 0,0721 ha, cu obligarea primarului localității la încheierea contractului

de vânzare-cumpărare a respectivelor terenuri în suprafața pretinsă. Or, art. 225 alin.

(1) din Codul administrativ prescrie că, instanța de judecată nu este competentă să se

pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.

A menționat că, după cum se deduce din schema delimitării terenului cu nr.

cadastral XXXX, elaborat de Institutul de proiectări „Urbanproiect”, asupra cererii

CAP „Consătenii”, consiliul local urmează să intervină prin mai multe decizii, și

anume: de aprobare a suprafeței terenului aferent celor cinci bunuri imobile care

aparțin CAP „Consătenii” cu suprafața în mărime de 0,9299 ha; să aprobe prin decizie

suprafața celorlalte șase loturi pentru construcția caselor individuale, conform

legislației, cu suprafața fiecărui teren de 0,12 ha; pentru amplasarea cimitirului, să se

aprobe o suprafață de 0,2623 ha.

Curtea de Apel Bălți a relatat că, anume autoritatea publică locală, în finalitatea

cercetării situației de caz și examinării cererii CAP „Consătenii” pe fondul solicitării

sale, trebuie să se expună asupra oportunității cererii de înstrăinare a suprafeței

solicitate din terenurile cu nr. cadastrale XXXX, instanța de judecată fiind în

imposibilitate să se expună asupra cazului în situația menționată.

Cu referire la argumentul invocat de către apelant în ce privește tardivitatea

acțiunii formulate în instanță, de către CAP „Consătenii” și nerespectarea procedurii

prealabile pe caz, instanța de apel a reținut că. Conform prevederilor art. 208 alin.(1)

Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în

contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă. Articolul 209 alin.1-2

Cod administrativ prevede: acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează

în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de

la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data

expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data

comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede

procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin. (1) referitoare la nesoluționarea în

termen se aplică corespunzător. Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac

nu se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea

prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se

admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau

a deciziei cu privire la cererea prealabilă. Potrivit prevederilor 163 Cod administrativ,

procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă: a) actul

administrativ individual este emis de un consiliu local. Reieșind din prevederile art.65

alin.1 și 3 Cod administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei,

nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

După 6 luni de la expirarea termenului omis repunerea în termen nu mai poate fi

solicitată, iar acțiunea omisă nu mai poate fi recuperată, cu excepția cazului când acest

lucru nu a fost posibil până la expirarea termenului de un an ca urmare a forței majore.

4

La acest capitol Curtea de Apel Bălți a reținut că, procedura asupra cererii CAP

„Consătenii” prevede adresarea pentru procurarea terenului cu cerere către primar, pe

când decizia de dispunere asupra înstrăinării terenului domeniul privat al APL,

aparține exclusiv consiliului local. Decizia contestată de CAP „Consătenii” cu nr. 4/11

a fost emisă la 23.09.2020 și odată ce această este emisă de un consiliu local, aceasta

urmează a fi contestată direct în instanța de judecată, reclamantul fiind absolvit de

obligația respectării procedurii extrajudiciare de soluționare a cauzei în ce privește

decizia emisă de Consiliul com. Făleștii Noi.

Termenul de adresare în instanță, care este de 30 de zile de la comunicarea

deciziei, or, decizia nr. 4/11 din 23.09.2020, a fost notificată Primarului com. Făleștii

Noi la data de 10.11.2020, la rândul său, CAP „Consătenii” a formulat cerere

prealabilă Consiliului și Primăriei com. Făleștii Noi la 09.12.2020. Astfel, Primăria

înregistrând cererea prealabilă și-a asumat obligația examinării acesteia și la data de

16.06.2021 a expediat în adresa CAP „Consătenii” răspuns la cererea prealabilă. La

rândul său, acțiune în instanță, CAP „Consătenii” a formulat la data de 18.08.2021.

La 28 octombrie 2022 și la 09 iunie 2023 Consiliul și Primăria comunei Făleștii

Noi, reprezentați de avocatul Angela Procopciuc, a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei contestate și a hotărârii instanței de fond,

cu pronunțarea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că prin soluția de anulare a p. pct.1.b și pct.1.c

al deciziei contestate prin care s-a refuzat în vinderea terenurilor aferente se constată

incorectitudinea autorității de a vinde terenul solicitat în lipsa pachetului de

documente necesare, iar menținerea în vigoare a pct.1 a al deciziei, rezultă că

autoritatea publică corect a refuzat în vânzarea terenului aferent din aceleași motive

de lipsă a pachetului de acte necesare ce urmau a fi anexate la cererea reclamantului

în corespundere cu prevederile legale.

Consideră că hotărârea este contradictorie și neînțeleasă. În cazul în care instanța

constată că esența solicitării reclamantului nu a fost examinată din lipsa pachetului

integral de acte, rezultă că la depunerea pachetului de acte solicitantul ar putea în mod

repetat să se adreseze autorității publice corespunzătoare.

S-a mai invocat că până la adresarea în instanța de judecată, reclamantul a

contestat actul administrativ cu cerere prealabilă din 09.12.2020 către Consiliul

comunal Făleștii Noi, care a fost respinsă, însă, care nu a constituit obiect de cercetare

a prezentei acțiuni civile.

Totodată a mai reținut că potrivit art. 141 din Codul administrativ, un act

administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru

este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în

considerare. Motivele de nulitate sunt prezente în această normă și nici una din ele nu

a fost constatată, pentru a emite soluție de nulitate fie și parțial a actului juridic. Deci,

se pretinde că chiar și dacă autoritatea publică nu a acordat termen ca petiționarul să

prezinte actele corespunzătoare pentru soluționarea de vânzare- cumpărare a terenului

aferent, acestea nici nu pot să existe, ori, chestiunea cu delimitarea terenurilor, ce

urma a fi executată prin decizia consiliului local nu a fost executată. Reclamantul

cunoștea că o delimitare nu există, pentru că o schema a delimitării terenurilor,

inclusiv și pe cele care sunt situate construcțiile cu drept de proprietate a

reclamantului, începuse a fi executată doar în luna decembrie 2021.

5

A mai indicat că, după cum s-a constatat de către instanțele judecătorești

omisiunea CAP „Consătenii” de a anexa la cerere și la pachetul de acte aferent cererii

de cumpărare a terenurilor, a schemei terenului aferent, a condiționat respingerea

cererii de procurare a terenurilor cu nr. cadastrale XXXX.

De asemenea, autoritatea publică a remarcat insuficiența respectivului document

dat fiind faptul că pe terenul solicitat spre procurare de către CAP „Consătenii” cu nr.

XXXX, se regăsesc mai multe construcții care nu toate îi aparțin cu drept de

proprietate, iar altele sânt ilegal construite, neautorizate, ceea ce face ca să fie

imposibil de înstrăinat întregul teren.

La 11 noiembrie 2022 și la 07 iunie 2023 CAP „Consătenii”, a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a deciziei contestate și

a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că, decizia instanței de apel, este

pasibilă casării din motivul interpretării eronate a normelor de drept material și

procedural, precum și examinării superficiale a circumstanțelor importante ale

pricinii, erori comise care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Consideră că, instanța de apel nu a ținut cont de următoarele prevederi legale

pertinente cauzei și anume de art. 10 din Codul funciar, care prevede că, de

competența consiliilor sătești (comunale) și orășenești ține atribuirea terenurilor și

înstrăinarea lor fără schimbarea destinației acestora, în modul stabilit de lege.

Conform, pct. 6 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor

aferente, vânzarea sau locațiunea/arendă terenurilor aferente din domeniul privat al

unităților administrativ-teritoriale/UTA Găgăuzia se efectuează de către autoritățile

administrației publice locale, la decizia consiliilor locale. In decizie se va indica

numărul cadastral, suprafața și adresa terenului. Pct. 7 din Regulamentul cu privire la

vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, cumpărător sau locatar/arendaș al terenului

aferent (în continuare - Cumpărător) poate fi proprietarul bunului privatizat sau privat,

amplasat pe acest teren. În cazul în care proprietar al obiectului privatizat sau privat

este o întreprindere, in calitate de Cumpărător sau locatar/arendaș al terenului aferent

poate acționa numai această întreprindere. Acționarii (participanții) întreprinderii nu

pot acționa în calitate de Cumpărător sau locatar/arendaș în nume propriu.

Totodată, pct. 15 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor

aferente, reglementează că, la prezentarea cererii și a documentelor indicate mai sus,

primarul este obligat să le înregistreze și, în termen de 30 de zile din data depunerii

cererii, să efectueze acțiuni de pregătire a materialelor pentru decizia consiliului local

și după adoptarea deciziei de către Consiliul local, să semneze contractul de vînzare-

cumpărare a terenului aferent și trei exemplare să le elibereze Cumpărătorului.

A relata recurentul că, instanța de apel nu a ținut cont de normele de drept

indicate supra și nici nu le-a coroborat cu extrasul din procesul-verbal nr. 4 din

23.09.2020, din care denotă că Consiliul comunal Făleștii Noi, r-nul Fălești, a motivat

refuzul de a vinde către CAP „Consătenii'” terenul proprietate publică din domeniul

privat al comunei Făleștii Noi, aferent bunului imobil proprietate privată, fiindcă ar

„afecta bugetul primăriei”, fiind mai convenabil să fie date în arendă.

6

Consideră că instanța de judecată trebuie să aprecieze motivarea actului

administrativ potrivit pârții descriptive a acestuia și potrivit actelor dosarului

administrativ, or, actele administrative individuale și operațiunile administrative

scrise trebuie să fie motivate.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursurile depuse de Consiliul

și Primăria comunei Făleștii Noi, reprezentați de avocatul Angela Procopciuc și de

CAP „Consătenii” au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțată de către Curtea de Apel Bălți la data de 13

octombrie 2022.

La data de 28 octombrie 2022, Consiliul și Primăria comunei Făleștii Noi,

reprezentați de avocatul Angela Procopciuc, a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la data de 11 noiembrie

2023 CAP „Consătenii”, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 13

octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, ambii recurenți au depus recursurile

nemotivate în termenul stabilit de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (f.d. 243,

244-245, vol. 1).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurenților la data de 10 mai 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 246, vol.1).

La data de 07 iunie 2023, CAP „Consătenii”, a depus recursul motivat, iar la data

de 09 iunie 2023 Consiliul și Primăria comunei Făleștii Noi, reprezentați de avocatul

7

Angela Procopciuc au depus recurs motivat împotriva deciziei din 13 octombrie 2022

a Curții de Apel Bălți (f.d. 1-6, 7-24, vol.2).

Astfel, recursurile depuse de Consiliul și Primăria comunei Făleștii Noi,

reprezentați de avocatul Angela Procopciuc și de CAP „Consătenii”, împotriva

deciziei din 13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Consiliul și Primăria

comunei Făleștii Noi, reprezentați de avocatul Angela Procopciuc și de CAP

„Consătenii”, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile

depuse de Consiliul și Primăria comunei Făleștii Noi, reprezentați de avocatul Angela

Procopciuc și de CAP „Consătenii”, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor

8

expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către

prima instanță și Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursurilor trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Consiliul

și Primăria comunei Făleștii Noi, reprezentați de avocatul Angela Procopciuc și de

CAP „Consătenii”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

9

Recursurile depuse de Consiliul și Primăria comunei Făleștii Noi, reprezentați

de avocatul Angela Procopciuc și de Cooperativa Agricolă de Producere

„Consătenii”, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

10