3ra-685/20 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului cauzat prin încalcarea dretului de proprietate

3ra-685/20 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului cauzat prin încalcarea dretului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-685/20

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sângerei (I. Malcoci)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Primăria și Consiliul

or. Fălești, reprezentate de avocatul Angela Procopciuc și ÎM „Asociația Piețelor

din Fălești”, reprezentată de avocatul Valentina Moruz,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Uniunea Cooperativelor de Consum or. Fălești împotriva

Consiliului or. Fălești, intervenienți accesorii ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”

cu privire la contestarea actului administrativ,

și cererea de chemare în judecată depusă de Primăria și Consiliul or. Fălești

împotriva Uniunii Cooperativelor de Consum din or. Fălești privind repararea

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-au

respins apelurile declarate de Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de

avocatul Nina Matveeva-Bociog și ÎM „Asociația Piețelor din Fălești” și s-a

menținut hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei,

c o n s t a t ă:

La 04 august 2017 Uniunea Cooperativelor de Consum din or. Fălești a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul or. Fălești privind contestarea

actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a relatat că, prin decizia

nr. 05/1 din 16 iunie 2017 „Cu privire la revendicarea terenului din posesia străină

ilegală” (în continuare decizia nr. 05/1 din 16 iunie 2017) Consiliul or. Fălești, în

temeiul art. 14, 75 și 77 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, privind

administrația publică locală a revendicat din posesia UCOOP Fălești terenul cu

numărul cadastral XXXXXX și suprafața de 0.8774 ha, situat or. XXXXXX, str.

XXXXXX, și la transmis în folosință agenților economici, persoanelor fizice și

juridice, în locațiune, cu respectarea prevederilor legale privind încheierea contractelor

de arendă și/sau locațiune.

Reclamanta consideră că decizia este ilegală, deoarece sub aspect formal nu este

întemeiată pe normele legale pertinente. Or, Consiliul or. Fălești a invocat temei de

adoptare a deciziei nr. 05/1 din 16 iunie 2017, dispozițiile art. 14 alin. (1), (2) lit. b) și

1

c), alin. (3), art. 75 alin. (2). art.77 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006,

privind administrația publică locală și hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din

17 martie 2017.

Din conținutul deciziei nr. 05/1 din 16 iunie 2017 rezultă că aceasta se bazează

pe art. 14 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, dar nu s-a luat în considerare art. 108 din Legea cooperației de consum

nr. 1252-X1V din 28 septembrie 2000, fapt ce atestă adoptarea acesteia contrar legii.

Reclamanta a menționat că punând accentul pe art. 14 alin. (2) lit. b ) și c) din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală, la

adoptarea deciziei, Consiliul or. Fălești nu a luat în considerare că, Curtea

Constituțională prin Hotărîrea nr. 9 din 12 aprilie 2007 a stabilit, drept constituționale

prevederile art. 108 Legea cooperației de consum nr. 1252-X1V din

28 septembrie 2000 - Terenurile transmise în folosință organizațiilor cooperatiste de

consum și întreprinderilor lor cooperatiste își mențin acest regim juridic pe durata

existenței acestora, totodată stipulând că prevederile acestui articol, nu depășesc

regimul juridic al dreptului de preemțiune, care este un drept accesoriu al dreptului de

proprietate. Mai mult, terenul respectiv este teren aferent pieței comerciale care este

proprietatea UCOOP și amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX.

În continuare, a susținut că din textul deciziei nr. 05/1 din 16 iunie 2017 nu este

clar din care considerente aceasta a fost adoptată în baza Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

La fel, au fost aplicate și dispozițiile art. 75 alin. (2) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, fiind invocat faptul că, pe

terenul aferent pieței comerciale sînt amplsate construcții de interes local și al pieței.

Dar aceste bunuri într-adevăr sunt ale UCOOP Fălești și servesc intereselor publice.

Reclamanta a specificat că pe teritoriul pieței comerciale, administrația publică

locală, Primăria și Consiliul or. Fălești, nu au construcții sau alte bunuri, iar

construcțiile și bunurile aflate pe teritoriul pieței comerciale sunt proprietate a UCOOP

Fălești , în baza Hotărârii Guvernului nr. 213 din 04 aprilie 1995.

Cu referire la faptul că decizia respectivă a fost bazată și pe prevederile art. 77

alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală,

invocîndu-se că, Consiliul or. Fălești poate transmite în administrare bunurile

domeniului public, întreprinderilor municipale, în arendă ori în locațiune, reclamanta

consideră că, prevederile acestui articol nu pot fi aplicate, deoarece Consiliul local

Fălești nu are dreptul, contrar cadrului legal, să transmită terenul aferent pieței

comerciale (și nu orășenești) întreprinderilor municipale, acest fapt fiind stipulat expres

în Legea cooperației de consum.

Reclamanta a precizat că la 14 iulie 2017, a depus la Consliul or. Fălești cererea

prealabilă nr. 195, prin care a propus anularea decizia Consiliului or. Fălești nr. 05/1

din 16 iunie 2017 „Cu privire la revendicarea terenului din posesia străină ilegală” și să

fie considerată drept una ilegală.

Prin răspunsul nr. 452 din 01 august 2017 primarul or. Fălești i-a comunicat că la

ședința ordinară a Consiliului or. Fălești cererea prealabilă va fi pusă pe ordinea de zi

cu privire la anularea deciziei nr. 05/1 din 16 iunie 2017.

Reclamanta a subliniat că hotărârea din 17 martie 2017 a Judecătoriei Bălți,

sediul Fălești, în care s-a făcut referire la hotărârea judecătorească din 03 august 2015,

stipulează că - necătând la faptul că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. 430121 7.002 și contractul de arendă nr. 84 din 26.XI.2011, sunt lovite de

2

nulitate absolută, acest drept nu afectează dreptul de folosință a UCOOP Fălești asupra

terenului pe care este amplasată piața comercială din or. XXXXXX, str. XXXXXX,

deoarece acest drept este recunoscut în temeiul legii și nu a unui act juridic civil.

Reclamanta a relevat că ilegalitatea decizei nr. 05/1 din 16 iunie 2017 se atestă și

prin faptul că, în baza hotărârii judecătorești din 12 iunie 2014, terenul respectiv este

din domeniul privat al orașului, pe care este amplasată piață comercială, ce constituie

un complex patrimonial unic, proprietate privată a UCOOP Fălești și nicidecum

instituție publică de interes local.

Astfel, reclamanta a specificat că conform prevederilor imperative de la

art. 182 -184 Codul civil, instituție publică de interes local este persoană juridică

necomercială constituită în baza unui act de autoritate publică locală și finanțată

integral sau parțial de bugetul local. Iar, piața comercială este fondată de către

UCOOP și nu de Consiliul local Fălești.

Uniunea Cooperativelor de Consum din or. Fălești a solicitat admiterea

acțiunii și anularea integrală a deciziei Consiliului or. Fălești nr. 05/1 din 16 iunie 2017

”Cu privire la revendicarea terenului din posesia străină ilegală”.

Prin hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești s-a admis

cererea de chemare în judecată. S-a declarat nulă decizia Consiliului or. Fălești nr. 05/1

din 16 iunie 2017 „Cu privire la revendicarea terenului din posesie străină ilegală”

(f.d.103, 110-112, vol. I).

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de

Consiliul or. Fălești reprezentat de avocatul Matveeva Nina. S-a casat hotărârea din

20 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, cu restituirea cauzei la rejudecare

în aceeași instanță, în alt complet de judecată (f.d. 137-145, vol I).

La 02 iulie 2018, Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Nina

Matveeva-Bociog au depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii

Cooperativelor de Consum din or. Fălești privind încasarea sumei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul

Nina Matveeva-Bociog au relatat că la 30 mai 2001, terenul cu numărul cadastral

XXXXXX și suprafața de 0.8774 ha, situat or. XXXXXX, str. XXXXXX a fost

înregistrat ca proprietate a Administrației Publice Locale Fălești.

La 15 noiembrie 2007, primarul orașului Fălești a emis ilegal dispoziția nr. 188

prin care a dispus eliberarea UCOOP Fălești a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu dreptul de folosință pentru terenul cu suprafața de 1,1196 ha

din str. Pieței 1 or. Fălești. În baza acestei dispoziții, la 28 martie 2008, UCOOP Fălești

i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu indicarea

numărului cadastral al terenului XXXXXX.

Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Nina Matveeva-Bociog

au menționat că, în suprafața de 1,1196 ha intră 3 terenuri, și anume: terenul

proprietate publică cu suprafața de 0,8774 ha, proprietatea privata a UCOOP Fălești cu

suprafața de 0,2262 ha și terenul proprietatea ÎI „Tricolici Alexei”.

În continuare, au indicat că în baza deciziei nr. 05/1 din 26 mai 2010 a Consiliului

or. Fălești, la 30 iunie 2010, conform art. 108 din Legea cooperației de consum

nr.1252 din 28 septembrie 2000, au vândut UCOOP Fălești terenul cu suprafața de

0,2262 ha, situate pe str. XXXXXX or. XXXXXX.

La fel, au enunțat că la 30 iunie 2010 a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare nr. 115, în baza căruia terenul a fost înregistrat ca proprietate a UCOOP

3

Fălești, iar la 26 octombrie 2011, Primăria or. Fălești a încheiat cu UCOOP Fălești

contractual de arenda al terenului cu suprafața de 0,8834 ha.

Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Nina Matveeva-Bociog

au precizat că terenul - proprietate publică a fost liber, iar locuitorii orașului Fălești, dar

și din localitățile vecine vindeau diferite produse în mod liber.

UCOOP Fălești, acoperindu-se cu acte ilegale din anul 2011, a început a încheia

contracte de arendă cu cetățenii pentru arendarea suprafețelor, cu achitarea plăților

stabilite pentru folosirea suprafeței arendate, explicând persoanelor că terenul le

aparține și astfel primind o plată zilnică pentru fiecare m2, lipsind astfel proprietarul

Administrația Publică Locală de posibilitatea de a folosi terenul proprietate a sa și de

primirea plăților pentru arendă.

Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Nina Matveeva-Bociog

au relevat că, prin dispoziția primarului orașului Fălești nr. 49 din 17 martie 2014

„Cu privire la anularea dispoziției nr. 188 din 15 noiembrie 2007 și a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 28 martie 2008”, a fost anulată

dispoziția nr. 188 din 15 noiembrie 2007 și titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu drept de folosință din 28 martie 2008, eliberat UCOOP

Fălești.

Prin hotărârea din 17 martie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, menținută

prin decizia din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat nul contractul

de arendă din 16 octombrie 2011 și titlul din 28 martie 2008.

Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Nina Matveeva-Bociog

consideră că, prin încasarea ilegală a sumelor, UCOOP Fălești i-a cauzat un prejudiciu

în mărime de 1 878 534 lei.

Astfel, întru soluționarea amiabilă a litigiului, au expediat în adresa UCOOP

Fălești o somație, prin care au solicitat returnarea sumei prejudiciului, care însă a fost

respinsă.

Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Nina Matveeva-Bociog

au solicitat încasarea din contul UCOOP Fălești suma de 1878534 de lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cauza

civilă nr. 3-22/18 la cererea de chemare în judecată depusă de către Uniunea

Cooperativelor de Consum din or. Fălești împotriva Consiliului or. Fălești privind

contestarea actului administrativ, intervenient accesoriu ÎM „Asociația Piețelor din

Fălești” și cauza civilă nr. 2-529/18 la cererea de chemare în judecată înaintată de către

Primăria și Consiliul or. Fălești împotriva Uniunii Cooperativelor de Consum din

or. Fălești privind încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată au fost

conexate într-un singur proces (f.d.104-105 vol. II).

Prin hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a

admis acțiunea Uniunii Cooperativelor de Consum din or. Fălești împotriva

Consiliului or. Fălești, intervenient accesoriu ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”

privind contestarea actului administrativ. S-a anulat decizia emisă de Consiliul

or. Fălești nr. 05/1 din 16 iunie 2017 „Cu privire la revendicarea terenului din

posesie străină” ca fiind ilegală și emisă contrar prevederilor legii.

S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de

către Consiliul or. Fălești și Primăria or. Fălești împotriva Uniunii Cooperativelor

de Consum din or. Fălești privind recuperarea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului de proprietate (f.d. 228, 231-238, vol. I).

4

La 24 decembrie 2018 Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul

Nina Matveeva-Bociog au contestat cu apel hotărârea din 17 decembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, solicitând admiterea cererii de apel și casarea

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere a pretențiilor

înaintate (f.d. 240-241, vol I).

La 24 decembrie 2018 Consiliul or. Fălești reprezentat de avocatul Nina

Matveeva-Bociog a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 17 decembrie 2018

a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând admiterea cererii de apel și casarea

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de

chemare în judecată depusă de UCOOP Fălești împotriva Consiliul or. Fălești

privind contestarea actului administrativ (f.d. 243-244, vol. I).

La 01 martie 2019 Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul

Nina Matveeva-Bociog au depus apel suplimentar, solicitând casarea hotărârii

instanței de fond cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța competentă

(f.d. 8-15, vol. III).

La 08 octombrie 2019 ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”, reprezentată de

avocatul Valentina Moruz a depus cerere de alăturare la apel solicitând admiterea

cererii de apel și casarea hotărârii din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți,

sediul Sîngerei, cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată

(f.d.91-92, Vol.III).

Prin decizia din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți s-au respins apelurile

declarate de Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Nina

Matveeva-Bociog și ÎM „Asociația Piețelor din Fălești” și s-a menținut hotărârea

din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei (f.d.172, Vol.III).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că terenul pe care este

amplasată piața a fost transmis cu titlu gratuit în folosință „COLDPRODCOOP”

Fălești pe o perioadă de timp nedeterminat, fapt dovedit prin Actul de stat pentru

dreptul de folosire a pământului seria Б nr. 004968 din anul 1993, eliberat de către

fostul Comitet Executiv raional Fălești.

Prin urmare, instanța de fond corect a constatat că, UCOOP Fălești poseda

legitim terenul cu numărul cadastral XXXXXX și suprafața de 0,8774 ha, situat în

or. XXXXXX, str. XXXXXX. Astfel, posesorului legitim nu i se poate înainta

cerere de predare a bunului, iar posesorul legitim poate refuza predarea bunului

dacă el are un drept preferențial de posesiune în raport cu proprietarul. Prevederi

similare se regăsesc și în normele legale care reglementează apărarea dreptului de

proprietate. Așadar, proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate în

posesiunea nelegitimă a altuia, pe cînd în cazul din speță UCOOP Fălești este un

posesor legitim al bunului imobil din litigiu.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond just a reținut faptul că UCOOP

Fălești este un posesor legitim al bunului imobil din litigiu, având drept

preferențial de posesie față de proprietarul Primăria or. Fălești și nu poate fi obligat

să predea acest bun, respectiv pârâtul nu este în drept să-1 revendice din posesia

reclamantului. Or, decizia Consiliului or. Fălești nr. 5/1 din 16 iunie 2017 „Cu

privire la revendicarea terenului din posesia străină ilegală”, este ilegală, motiv din

care corect a fost anulată de prima instanță.

Mai mult, din anul 1993 și până în anul 2019 Consiliul or. Fălești a adoptat

decizii „cu privire la aprobarea anuală a bugetului local Fălești, iar impozitul

5

pentru folosirea terenului, amplasarea pe piață și taxa de piață, a fost întărită după

UCOOP” care a și achitat sumele conform calculelor prezentate.

Conform art. 108 alin. (1) din Legea cooperației de consum Nr. 1252 din

28 septembrie 2000 „terenurile transmise in folosință organizațiilor cooperatiste de

consum și întreprinderilor lor cooperatiste își mențin acest regim juridic pe durata

existenței acestora. Terenurile transmise sunt cumpărate și/sau privatizate în mod

prioritar de către organizațiile cooperatiste de consum și întreprinderile lor

cooperatiste, la cerere, în conformitate cu legislația”

În circumstanțele date, instanța de apel a reținut că decizia contestată nr.05/1

din 16 iunie 2017, emisă de Consiliul local Fălești este contrară art. 108 din Legea

cooperației de consum nr. 1252-X1V din 28 septembrie 2000, iar alegațiile

pârâtului în sensul aplicabilității prevederilor Legii privind administrația publică

locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 nu pot fi reținute ca întemeiate. Or,

acestea urmează a fi privite în coroborare cu norma specială ce stabilește bazele

juridice, economice, sociale și administrative de constituire și de activitate ale

cooperației de consum în Republica Moldova, urmând să se țină cont de faptul că

terenurile transmise în folosință organizațiilor cooperatiste de consum și

întreprinderilor lor cooperatiste își mențin acest regim juridic pe durata existenței

acestora.

Astfel, instanța de apel a constatat corectitudinea soluției instanței de fond în

sensul anulării actului administrativ contestat și respectiv lipsa temeiurilor de

admitere a apelurilor și de casare a hotărârii.

Cu referire la pretenția formulată în acțiunea reconvențioală privind încasarea

prejudiciului cauzat Administrației Publice Locale, instanța de apel a reținut ca

fiind corectă soluția instanței de fond de respingere a acesteia, or, ținând cont de

lipsa temeiurilor ce ar demonstra cu certitudine lipsirea de proprietate a Consiliului

or. Fălești, pretențiile Consiliului or. Fălești din acțiunea secundară își pierd

suportul de fapt și de drept.

Or, Primăria și Consiliul or. Fălești nu au prezentat probe care să demonstreze

că reclamantul/pârât indicat în acțiune, ar fi cauzat prejudiciu Administrației

Publice Locale. Iar, conform cotelor aprobate de Consiliul or. Fălești, UCOOP

Fălești nu atestă datorii la buget. Prejudiciul calculat de pârât/reclamant sub

aspectul neîncasării în beneficiul său a taxelor pentru o eventuală dare în arendă a

terenului la prețul la care acesta este dat de UCOOP Fălești este lipsit de

consistență și rațiune juridică și nu poate prezenta temei pentru admiterea acțiunii

reconvenționale sub aspectul cauzării prejudiciului rezultat din venitul ratat.

Instanța de fond analizând acțiunea reconvențională a menționat că potrivit

hotărârii Judecătoriei Fălești din 23 iunie 2006 s-au anulat ca fiind ilegale punctele

din decizia Consiliului or. Fălești nr. 02/4 din 29 martie 2006 „Cu privire la

atribuirea în gestiune economică ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”, a terenului

din piața or. Fălești, str. XXXXXX. La fel, s-a anulat autorizația de funcționare

asupra pieței din or. Fălești, str. XXXXXX” eliberată ÎM „Asociația Piețelor din

Fălești” „Cu privire la înregistrarea ÎM „Asociația Piețelor din Fălești” la

OCT Fălești. Hotărârea instanței de fond a devenit definitivă la 21 decembrie 2006,

fiind menținută prin decizia Curții de Apel Bălți (f.d. 209-210, vol I).

Prin urmare, alegațiile Consiliului or. Fălești ca ar fi primit venit din

activitatea ÎM „Asociația Piețelor din or. Fălești” nu are suport legal, deoarece

6

ultimii nu au dreptul de a folosi și gestiona terenul adiacent pieței comerciale,

situat în or. XXXXXX, str. XXXXXX.

Cu referire la argumentul indicat în cererea de alăturare la apel înaintată de

ÎM „Asociația Piețelor din Fălești” că speței date urmau a fi aplicate prevederile

art. 201, alin. (1) și (2) Codul administrativ motiv din care hotărârea urmează a fi

casată cu restituirea cauzei la rejudecare, instanța de apel la considerat irelevant,

or, procedura de judecare a cauzei nu a fost încălcată de instanța de fond, fiind

aplicată corect, în corespundere cu norma procedurală actuală la momentul

soluționării litigiului dedus judecății.

Astfel, analizând argumentele apelului în ansamblu cu materialele pricinii, în

coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, Colegiul

civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți a concluzionat că,

soluția instanței privind admiterea acțiunii depuse de Uniunii Cooperativelor de

Consum din or. Fălești împotriva Consiliului or. Fălești, intervenient accesoriu

ÎM „Asociația Piețelor din Fălești” privind contestarea actului administrativ și

respingerea acțiunii reconvenționale privind recuperarea prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului de proprietate este corectă, iar argumentele apelanților sunt în

contradicție cu materialele cauzei, cadrul normativ pertinenet cît și cu probele

prezentate și cercetate de către instanța de fond și cea de apel.

Prin urmare, argumentele apelanților nu și-au găsit confirmare nici în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond și nici în apel. Respectiv, hotărârea din

17 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești este legală, motiv din care

urmează a fi menținută cu respingerea cererilor de apel.

La 29 aprilie 2020, Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentați de avocatul

Angela Procopciuc au depus recurs împotriva deciziei din 28 ianuarie 2020 a Curții

de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel.

Recurenții au relevat că instanta de apel a acordat un termen de atac de 2 luni

de la data eliberării deciziei motivate, conform art.385 Codul de procedură civilă,

care urmează a fi calculat de la 20 martie 2020, când instantele judecătorești și-au

suspendat activitatea conform decretului Președintelui țării privind starea de

urgență în legătură cu pandemia, indicând că cauza a fost examinată conform Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, care prevede că

termenul de recurs este de 30 zile în instanța de apel.

Conform art.244 Codul administrativ, termenul de contestare fiind de 30 zile

de la data recepționarii deciziei motivate la Curtea Supremă de Justiție. Astfel nu

este clar care totuși procedură a aplicat instanța de apel, dar cu toate acestea

avocatul recurenților nu a receptionat nici în forma electronică, nici prin oficiul

poștal decizia motivată a instanței de apel. Conform scrisorii de însoțire, data de

ieșire este 28-21 martie 2020. Prin urmare, termenul de contestare de 2 luni expiră

la 21 mai 2020.

Potrivit ordinului Ministerului Justiției și Comisiei stării de urgență, toți

temenii procedurali vor fi suspendați din oficiu până la expirarea stării de urgență.

Respectiv, din 18 martie 2020 și până la 16 mai 2020 curgerea termenului de

recurs se consideră prelungit de la 16 mai 2020-16 iunie 2020. Astfel, prezentul

recurs este depus în termen.

În motivarea cererii de recurs, Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentați de

avocatul Angela Procopciuc au invocat neaplicarea legii materiale care urma a fi

7

aplicată, încălcarea procedurii de examinare a cauzei civile și aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural de către instanța de apel la emiterea

deciziei contestate, motiv din care aceasta urmează a fi casată cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel.

În susținerea poziției date recurenții au menționat că prima instanță și instanța

de apel au ajuns la concluzia că decizia Consiliului local Fălești nr.05/1 din

16 iunie 2017 este ilegală, deoarece potrivit normelor indicate de reclamant în

cererea sa de chemare în judecată, precum și actele eliberate de URSS si RSSM

încă până la adoptarea Codului Civil (2003), acesta are dreptul de folosință gratis și

nimeni nu este în drept să ceară restituirea terenurilor aflate în folosința sa.

În acest context, au indicat că instanțele ierarhic inferioare la pronunțarea

hotărârilor eronat au aplicat aceste prevederi ale legii materiale, considerând că

Consiliul local Fălești în statutul său de proprietar asupra terenului litigios nu este

în drept să posede, folosească și să administreze bunul imobil cu drept de

proprietate privată, conform art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art.326

Codul civil.

Conform art.315 Codul civil (în vigoare până în anul 2019) Administrația

Publica Locală Fălești este proprietar al imobilului pe care este amplasată piața

orășenească instituită prin decizia Consiliului local Fălești și atribuită în gestiunea

Primăriei or. Falesti, iar terenul pe care este situată piața este transmis in folosință

ÎM „Asociația Piețelor din Fălești” în baza deciziei care nu este anulată de nimeni

și titlului, înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Prin decizia executivului r-nului Fălești nr.2/2 din 19 februarie 1998

„Cu privire la trecerea pieței orășenești în gestiunea Primăriei or. Fălești”, piața a

fost transmisă în subordinea deplină a Primăriei or. Fălești.

Prin decizia Consiliului or. Fălești nr.07/2 din 21 septembrie 2017 a fost

transmis terenului proprietate publica a Administrației Publice Locale Fălești cu

nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,8774 ha, situat în or. XXXXXX,

str.XXXXXX, în folosința ÎM „Asociația Piețelor din Fălețti”, iar Titlul de

folosință a întreprinderii asupra terenului nominalizat s-a înregistrat la organul

cadastral.

Recurenții au susținut că în baza art. 376 Codul civil, proprietarul, adică

Consiliul or. Fălești este în drept să ceară încetarea încălcării dreptului de

proprietate și recuperarea prejudiciului material cauzat în urma folosirii proprietății

fără achitarea unor plăți.

Așadar, recurenții consideră că UCOOP Fălești ocupă ilegal terenul amplasat

pe teritoriul pieței din or. Fălești str. Pieței,l, fără decizia proprietarului și a

contractului de arendă (locațiune), care anterior a fost anulat prin hotărâre

judecătorească.

Recurenții au precizat că la momentul emiterii deciziei nr.05/1 din

16 iunie 2017, Consiliul or. Fălești s-a condus de unicul document ce confirmă

dreptul de proprietate reieșind din Legea cadastrului bunurilor imobile, Codul civil

(redacția 2003), și anume Extrasul din Registrul bunurilor imobile. Or, un alt act

care ar permite atribuirea dreptului de proprietate deținătorului de drepturi cu

însușirile: folosința, posesia și administrarea nu există. Iar, temeiurile care au stat

la baza încheierii contractului de arenda nr.84 din 2011 cu UCOOP Fălești a fost

dispoziția primarului nr.188 din 15 noiembrie 2007 și Titlul de folosință, care au

fost anulate prin altă dispoziție a primarului nr.49 din 17 martie 2014, și menținute

8

prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Fălești.

Recurenții consideră că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat

art.108 și 109 din Legea cooperației de consum nr.l252-XIV din

28 septembrie 2000, deoarece reieșind din dispozițiile normelor indicate terenurile

transmise în folosință pot fi cumpărate sau privatizate în mod prioritar de

organizațiile cooperatiste conform legislației în vigoare, drept deja realizat de

UCOOP Fălești la privatizarea terenurilor aferente construcțiilor capitale aflate pe

aceeași adresă.

În opinia recurenților, la caz, UCOOP Fălești ar avea dreptul preferențial doar

la cumpărarea sau privatizarea terenului transmis și nicidecum la transmiterea

dreptului de arendă, locațiune, etc., care i-ar acorda folosința.

Or, transmiterea terenului în folosință poate avea loc numai în condițiile

art.77-78 din Legea nr.436 din 26 decembrie 2006 privind administrația publică

locală. Iar, în cazul dat, UCOOP Fălești nu a contestat faptul transmiterii terenului

în folosință ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”, în baza deciziei si Titlului

neanulate.

Mai mult, terenul ce formează obiectul deciziei cotestate nu a fost dobândit de

UCOOP Fălești până la intrarea în vigoare a Legii menționate –

28 septembrie 2000, or, până la această dată terenul încă nu a fost transmis, iar

dreptul de proprietate al Consiliului local Fălești a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile la 30 mai 2001.

În urma celor menționate, Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentați de

avocatul Angela Procopciuc au punctat că UCOOP Fălești poate dispune numai de

acele înlesniri, care sunt stabilite de autoritățile administrației publice de resort. În

cazul dat, reieșind din dispozițiile Legii nr.436 din 26 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, Consiliul or. Fălești nu a emis vreo decizie privind

acordarea de înlesniri, privilegii la transmiterea în arendă a terenului cu drept de

proprietate a administrației publice locale.

Respectiv, concluziile instanțelor ierarhic inferioare contravin circumstanțelor

stabilite în procesul judecării cauzei, ori, instanța nu a stabilit că reclamantul

este administrația pieții, iar UCOOP Fălești – nu este piața.

Recurenții au susținut că, întrucât cauza a fost examinată în procedura

contenciosului administrativ conform Legii contenciosului administrativ nr.793 din

10 februarie 2000, ca temei de nulitate urmau a fi luate în considerare doar

dispozițiile art.26 ale Legii nominalizate.

La judecarea acțiunii UCOOP Fălești împotriva Consiliului or. Falesti privind

anularea deciziei nr.05/1 din 16 iunie 2017, instanța nu a constatat care din

temeiurile indicate la art.26 al Legii contenciosului administrativ nr.793 din

10 februarie 2000 au dus la anularea actului administrativ, nefiind stabilite

încălcări de procedură, competență, sau contrare legii. Or, invocarea că această

decizie contravine art.108 din Legea cooperației a fost interpretata eronat, si nu a

fost încălcată nicio prevedere a legii materiale indicate.

Recurenții au subliniat că interpretarea eronată a legii materiale indicate

supra, cu privire la dreptul de posesie se confirmă prin Extrasul cadastral privind

dreptul de proprietate al Administrației Publice Locale, cu toate drepturile privind

proprietatea privată, iar faptul posesiei UCOOP Fălești nu se confirmă prin niciun

act juridic legal. Or, conform Codului civil, posesia poate fi confirmată prin actul

juridic- contract, decizia administrativă sau Titlul de posesie asupra terenului.

9

Astfel, niciun oricare alt act, emis până la noul Cod civil, după aprobarea Codului

civil (redacția 2003) nu este valabil, iar cele la care face trimitere instanța și

reclamantul sunt caduce.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare nu a făcut altceva, decât să

recunoască un drept al UCOOP Fălești, fără ca acesta să invoce vre-o cerință în

acest sens. Or, obiect de examinare a acțiunii de contencios administrativ, la baza

căruia a stat dreptul de proprietate privată al Administrației Publice Locale -

dreptul de a dispune de proprietatea sa după bunul său plac și în conformitate cu

Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 și Constituția Republicii Moldova.

Astfel, prima instanță și instanța de apel, practic au deposedat

Administrația Publică Locală Fălești de dreptul de posesie, recunoscându-1

gratis după UCOOP Fălești, fără a indica dreptul proprietarului de a cere

plăți de locațiune sau arendă pentru folosire. Totodată, încălcând art.77-78

din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publica locală, care

interzice transmiterea în folosință, arendă, locațiune, vânzare, înstrăinare, etc. în

lipsa deciziei Consiliului local.

Recurenții au specificat că, deoarece legalitatea actului administrativ contestat

de UCOOP Fălești s-a soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000, prevederile Codului civil privind nulitatea actului juridic nu

urmau a fi aplicate cazului dat. Or, legea specială indicată prevede 3 motive de

nulitate a actului administrativ, iar art. 216-231 Codul civil - mai multe, care deși

nu pot fi aplicate cazului, instanța de fond le-a aplicat (art.220 Codul civil).

Cu referire la acțiunea Primăriei or. Falesti împotriva UCOOP Fălești privind

revendicarea terenului și încasarea prejudiciilor materiale, recurenții au relatat

următoarele.

Indiferent dacă ar fi existat sau nu decizia Consiliului privind revendicarea

terenului din folosința ilicită, contestată sau nu, proprietarul Administrația Publică

Locală Fălești este în drept oricând să-și apere proprietatea. Apărarea acestui drept

este imprescriptibilă și acțiunea civilă poate fi înaintată în ordinea art.581-585

Codul civil fără cereri prealabile.

Normele invocate mai sus, nu au fost aplicate de instanțele ierarhic inferioare,

dat fiind faptul că cauza a fost examinată în conexiune conform procedurii

contenciosului administrativ.

Terenul litigios este înscris în Registrul bunurilor imobile la organul cadastral

după Administrația Publică Locală Fălești, respectiv, prevederea prezumției

proprietății după UCOOP Fălești nu poate fi aplicată cazului dat, deoarece terenul

a fost scos din posesia proprietarului, adică a Administrației Publice Locale Fălești

fără voia sa - fără decizia Consiliului local. Posesorul legal este ÎM „Asociația

Piețelor din Fălești”, care este în drept să-și exercite dreptul de posesie în baza

deciziei Consiliului Fălești și Titlului de folosință înregistrat la organul cadastral,

dar nu-și poate realiza acest drept, din motiv că UCOOP Fălești deține ilegal

terenul, cauzând prejudicii materiale în proporții deosebit de mari proprietarului, în

mărimea indicată în acțiunea civilă înaintată de Primăria or. Fălești.

Pentru perioada când acest teren se afla nelegitim în posesia UCOOP Fălești,

proprietarul a fost în drept să ceară despăgubiri conform art.585 Codul civil (în

vigoare la momentul judecării cauzei civile), indiferent dacă exista sau nu o decizie

a sa de a-și revendica proprietatea, circumstanță apreciată eronat de către instanțele

de judecată, care au concluzionat că dacă prima acțiune a fost admisă și s-a anulat

10

actul administrativ, deci cauza conexată automat se respinge fără a examina fondul.

Chiar și în cazul în care o decizie a Consiliului de revendicare a proprietății ar

fi anulată pe motive de procedură, aceasta nicidecum nu înseamnă că pretenția

Primăriei Fălești de încasare a prejudiciului material ar fi dependentă de prima

cauza. Or, normele legii materiale aplicabile cauzei civile pornite de Primăria

Fălești nu sunt în conexiune cu existența sau lipsa deciziei proprietarului, dar în

dependență de constatările raportului juridic litigios, aplicabilitatea legii materiale

și existența prejudiciului material.

Astfel, fondul cauzei civile la acțiunea Primăriei or. Fălești împotriva UCOOP

Fălești privind revendicarea bunului și încasarea prejudiciilor materiale nici nu a

fost examinat, ceea ce constituie temei de rejudecare a cauzei.

Recurenții au relevat că normele legii materiale care urmau a fi aplicate

cauzei civile sunt art.315 alin.(1), art.316 alin.(1) Codul civil și art.87 al Legii

nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Prin urmare, au menționat că, numai proprietarul- Administrația Publică

Locală are dreptul de a dispune de dreptul de a da în folosință și posesie temporară

terenul său cu drept de proprietate. În cazul dat, dreptul de folosință asupra

terenului l-a dat primarul prin dispoziția sa care a fost anulată.

În continuare, au enunțat că conform art. 375 alin. (1) Codul civil, proprietarul

bunului dispune de dreptul de revendicare a bunului, chiar și de la dobânditorul de

bună-credință.

UCOOP Fălești nu este dobânditor (posesor) de bună-credință, deoarece

ultimul trebuia să cunoască că terenul primit în folosință în baza dispoziției

Primarului or. Falesti nu este proprietatea primăriei, dar a Consiliului local. Or,

Registrul bunurilor imobile este un Registru public și accesul la informație era

liber. Totodată, la încheierea contractului de arendă reclamantul a fost obligat să

verifice cine este proprietar și cine este în drept să înstrăineze dreptul de arendă

(folosință) asupra terenului.

Respectiv, reclamantul nu poate invoca buna-credință numai pe faptul că a

dispus de o dispoziție a primarului, ori, acesta niciodată nu s-a adresat către

Consiliu pentru obținerea dreptului de arendă în condiții de licitație. Acesta este un

agent economic, dispune în state de juriști și urma să cunoască legea, or,

necunoașterea legii nu eliberează de răspundere.

Recurenții au enunțat că, instanțele ierarhic inferioare nu au făcut altceva

decât să permită reclamantului să se îmbogățească fără justă cauză, contrar

art.1389 Codul civil, cauzând astfel prejudicii materiale Administrației Publice

Locale.

UCOOP Fălești a acționat Consiliul orășenesc Fălești în instanța de judecată

cu rea credință. Interesul adevărat al UCOOP Fălești a fost și este să obțină gratis

dreptul de posesie asupra terenului pieței din centrul or. Fălești, în lipsa prețului

normativ de vânzare-cumpărare a pământului și fără licitație, mizând pe

interpretarea eronată a art. 10 alin. (11) al Legii privind prețul normativ și modul

de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997 și art. 109 Legii

cooperației de consum din 2000. De asemenea, este interesată de a folosi terenul

cât mai mult timp fără a achita plata. Astfel, recurenții au susținut că pentru aceasta

se inițiază procese interminabile în instanța de judecată, se tergiversează

soluționarea litigiilor, se stopează procesele inițiate de către Primărie privind

perceperea forțată a plății pentru folosirea pământului, se percep sume colosale de

11

bani de la antreprenorii din piață, ce activează pe aceste terenuri în bază de patente

și plătesc pentru chirie la UCOOP Fălești, dar nu proprietarului, ceea ce constituie

nu numai o sursă de îmbogățire fără justă cauză, dar cauzează și prejudicii

proprietarului, care nu poate obține profituri din exploatarea acestui teren în

bugetul raional.

În final, concluzionând Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentați de

avocatul Angela Procopciuc au invocat încălcarea art. 6 CEDO, or, prima instanță

și instanța de apel eronat au apreciat probele și au aplicat normele de drept material

și procedural, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. Totodată, au mai

invocat și interpretarea eronată a legislației materiale, netemeinicia concluziilor,

precum și neconstatarea și elucidarea pe deplin a circumstanțelor importante pentru

soluționarea justă a cauzei.

La 20 mai 2020 ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”, reprezentată de avocatul

Valentina Moruz a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 ianuarie 2020 a

Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a menționat că consideră decizia

instanțe de apel neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării, deoarece contravine

normelor dreptului material și procesual, iar la examinarea și adoptarea acesteia nu

au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei. Or, concluziile instanței de apel denotă examinarea

superficială a cauzei și a probelor, precum și favorizarea unei părți în proces și

defavorizarea părții adverse.

În susținerea poziției date, recurenta a indicat că instanțele ierarhic inferioare

nu au aplicat legea materială care urma a fi aplicată, au aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată și au încălcat procedura de examinare a cauzei, ceea ce

conform art.432 Codul de procedură civilă, reprezintă temei de depunere a

recursului.

Aici, recurenta a precizat că instanțele ierarhic inferioare greșit au judecat

cauza în baza art. 371 Codul de procedură civilă, pe când urma a fi aplicat art. 187

Codul de procedură civilă, în cazul în care instanța de fond a considerat că

acțiunile sunt conexe, iar examinarea lor simultană ar duce la o soluționare mai

rapidă și justă a cauzelor.

Cu referire la opinia instanței de apel privind posesia legală a UCOOP Fălești

asupra terenului în litigiu, recurenta a menționat că instanța de apel făcând referire

la art. 108 al Legii Cooperației de consum nr. 1252 din 28 septembrie 2000,

coroborat cu art. 310 Codul civil (în vigoare până 01 martie 2019), ce

reglementează posesiunea legitimă, a constatat că terenul cu nr. cad. XXXXXX și

suprafața de 0,8774 ha, a fost transmis în posesie nelimitată UCOOP Fălești în

baza Actului de Stat pentru dreptul de folosire a pământului seria Б nr.004968 din

1993 eliberat de fostul Comitet Executiv Raional Fălești. Respectiv, în baza

normelor de drept material enunțate și în baza actului vizat, Colegiul civil al Curții

de Apel Bălți consideră că UCOOP Fălești posedă legal terenul în litigiu.

Astfel, recurenta consideră că o asemenea constatare a instanței de apel

contravine legii și nu poate fi menținută de către instanța de recurs, dat fiind faptul

că prin actul din 1993, la care face trimitere instanța inferioară s-a transmis în

folosință un teren cu suprafața de 1,38 ha dar nu de 0,8774 ha, asupra căruia deține

drept de proprietate Administrația Publică Locală Fălești.

12

În același context, a indicat că art. 108 al Legii Cooperație de consum nr.

1252 din 28 septembrie 2000 la care face trimitere instanța ierarhic inferioară, a

intrat în vigoare la data de 14 ianuarie 2001, avînd în vedere că art. 110 al aceleiași

Legi prescrie „Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile de la data publicării ei

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ”, iar publicarea în Monitorul Oficial a

avut loc la data de 14 decembrie 2000. Respectiv, având în vedere că legea civilă

nu are caracter retroactiv și prezenta lege nu prevede altfel, rezultă că art. 108 al

Legii Cooperației de consum nr. 1252 din 28 septembrie 2000, poate fi aplicată

doar relațiilor dintre subiecții de drept apărute după 14 ianuarie 2001.

Potrivit probatoriului cauzei se atestă că, după data de 14 ianuarie 2001 între

Primăria or. Fălești și UCOOP Fălești, a fost încheieat cotractul de arendă nr.84

din 26 octombrie 2001, care a fost declarant nul prin hotărârea din 17 martie 2017

a Judecătoriei Bălți. La fel, prin aceieași hătărâre judecătorească a fost anulat Titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 28 martie 2008 eliberat

UCOOP Fălești, prin care se atestă dreptul de folosință asupra terenului în litigiu.

Hotărârea judecătorească din 17 martie 2017 devenind irevocabilă și executorie

pentru toți subiecții de drept.

Astfel, se constată că după data de 14 ianuarie 2001, de către Administrația

Publică Locală Fălești nu a fost încheiat niciun act juridic, cu privire la

transmiterea dreptului de folosință asupra terenului cu nr. cad. XXXXXX și

suprafața de 0,8774 ha, către UCOOP Fălești.

Deci aprecierea instanțelor inferioare în acestă latură este o aplicare eronată a

normelor de drept material, prin care a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie

aplicată.

Tot în susținerea cererii de recurs, recurenta a precizat că UCOOP Fălești nu

are în Registrul bunurilor imobile și nici nu a avut vreodată înregistrat dreptul de

folosință asupra terenului în litigiu, conform art. 43 al Legii cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998. Însă, dreptul de folosință asupra terenului

cu nr. cad. 4301217,002 și suprafața de 0,8774 ha este înregistrat după

ÎM „Asociația Pieților din Fălești” în baza titlului de autentificare a dreptului de

folosință, anexat la dosar.

Respectiv, dreptul de folosință și dreptul de proprietate asupra imobilului

apare din momentul înscrierii acestora în Registrul bunurilor imobile și se

consideră valabile până la proba contrară. O astfel de probă contrară nu a fost

prezentată de către UCOOP Fălești și nu a fost cercetată de către prima instanță și

instanța de apel.

Recurenta a notat că decizia recurată a fost recepționată de către

reprezentantul său la 21 martie 2020, fapt confirmat prin copia plicului anexată la

recurs. Respectiv, termenul limită de contestare expiră la data de 21 mai 2020, ceea

ce denotă că cererea de recurs a fost expediată în termenul prevăzut de lege.

La 15 iunie 2020, UCOOP Fălești a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat respingerea recursului declarat de Primăria și Consiliul or. Fălești

reprezentați de avocatul Angela Procopciuc și menținerea deciziei instanței de apel.

La 03 iulie 2020 UCOOP Fălești a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat respingerea recursului declarat de ÎM „Asociația Piețelor din

Fălești”, reprezentată de avocatul Valentina Moruz și menținerea deciziei instanței

de apel.

Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, completul specializat pentru

13

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17 martie 2020 a

fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe

perioada 17 martie -15 mai 2020.

La data de 18 martie 2020 a fost emisă Dispoziția nr. 1 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova în conformitate cu art. 22 din Legea

nr.212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2 din

Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, punctelor

6, 7, 8 și 9 din Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001, Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Luînd în considerare faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la Dispoziția nr.1

din data de 18 martie 2020, termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs

la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de

aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare a

recursului pentru Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Angela

Procopciuc și ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”, reprezentată de avocatul

Valentina Moruz, după întrerupere a început a curge la data de 16 mai 2020 și a

expirat la 15 iunie 2020.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 28 ianuarie 2020 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 19 martie 2020

(f.d.186, Vol.III).

Reprezentantul ÎM „Asociația Piețelor din Fălești” avocatul Valentina Moruz

a recepționat copia deciziei din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău la data

14

de 23 martie 2020 (f.d.187, Vol.III). Iar, dovada de recepționare a deciziei instanței

de apel de către Primăria și Consiliul or. Fălești, sau reprezentantul acestora

avocatul Angela Procopciuc, la materialele cauzei lipsește.

În aceste circumstanțe, recursurile declarate de Primăria și Consiliul or.

Fălești, reprezentate de avocatul Angela Procopciuc și ÎM „Asociația Piețelor din

Fălești”, reprezentată de avocatul Valentina Moruz la 29 aprilie 2020 și respectiv

20 mai 2020 se consideră depuse în termen.

Examinând temeiurile recursurilor depuse de Primăria și Consiliul or. Fălești,

reprezentate de avocatul Angela Procopciuc și ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”,

reprezentată de avocatul Valentina Moruz în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din

cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

15

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererile de recurs depuse de către Primăria și

Consiliul or. Fălești, reprezentate de avocatul Angela Procopciuc și ÎM „Asociația

Piețelor din Fălești”, reprezentată de avocatul Valentina Moruz, sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de către Primăria și Consiliul or. Fălești, reprezentate de

avocatul Angela Procopciuc și ÎM „Asociația Piețelor din Fălești”, reprezentată de

avocatul Valentina Moruz, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

16