3-3/24 — anularea deciziei si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile abtinerii de la examinarea cauzei
3-3/24 — anularea deciziei si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3-3/24
2-24011158-01-3-29012024
Î N C H E I E R E
15 februarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată în componența:
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Boris Talpă
soluționând declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție,
Aliona Donos de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la
cererea de contestare depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente
de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr.
1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de
către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
c o n s t a t ă :
La 29 ianuarie 2024, Sorbalo Stanislav a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
solicitând:
a) anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor nr.1 din 19 ianuarie 2024 privind candidatura lui Sorbalo Stanislav,
candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii;
b) obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
să reia procedura de evaluare a candidatului Sorbalo Stanislav;
c) obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
să emită actul administrativ individual favorabil.
Acțiunea depusă de Sorbalo Stanislav a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a fost
repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de
Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor Ion Malanciuc.
Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din
27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie
2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în
cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate
1
împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților
la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona
Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător).
La 06 februarie 2024, judecătorul Aliona Donos a declarat abținere de la
examinarea cauzei menționate.
În motivarea declarației de abținere a indicat că, în perioada 2007-2023, cu
Sorbalo Stanislav a activat ca colegi în cadrul Judecătoriei Bălți, creându-se relații
de prietenie, iar circumstanțele respective, fac imposibilă participarea sa la
judecarea cauzei.
Examinând declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție,
Aliona Donos, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, o consideră
întemeiată și care urmează a fi admisă, din motivele ce succed.
Completul de judecată reține ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3) –
(4) din Codul administrativ, potrivit cărora judecătorul care examinează acțiunea
în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza
temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare
se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea
sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate
publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în
privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare
imparțială a funcției.
Alin. (2) al aceluiași articol, statuează că motivul indicat la alin. (1) poate
exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în
public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui
participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la
finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d)
are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.
Întru interpretarea corectă a prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul
administrativ, urmează a se reține că legiuitorul a expus prevederile alin. (2) într-o
manieră ce nu este exhaustivă cu referire la motivele de justificare a neîncrederii
față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului
administrativ.
Astfel, este de menționat că legiuitorul prin expresia „în special” din
conținutul normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că motivele de
justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în
procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv,
pot fi reglementate și alte astfel de motive.
Prin urmare, în speță se constată una din situațiile de incompatibilitate, și
anume faptul că există alte împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și
nepărtinirea judecătorului.
Raportând prevederile legale citate la circumstanțele cauzei, Completul de
2
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, motivele invocate în declarația
de abținere a judecătorului Aliona Donos de la examinarea cererii de contestare
depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie
2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, cad sub incidența art.
50 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Drept urmare, Completul de judecată conchide că, argumentele expuse de
judecătorul Aliona Donos, în declarația de abținere, justifică admiterea acesteia.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere
că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că
imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini
părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției,
pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93).
Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93):
potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și
comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau
prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili
dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a
exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este
totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul
de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu
privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei
sale personale (demers subiectiv).
Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice
prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate
obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva
Maltei (MC), pct. 95 și 10).
De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa
reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor
necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în
temeiul anumitor fapte verificabile.
Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului,
precum și circumstanțele invocate în declarația de abținere, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta indică la existența unor
împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului
Curții Supreme de Justiție, Aliona Donos, la examinarea cererii de contestare
depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie
2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
În contextul celor redate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că motivele invocate în declarația de abținere se referă la
circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului
3
Curții Supreme de Justiție, Aliona Donos, prin urmare, declarația de abținere
urmează a fi admisă.
În conformitate cu art.50 alin.(1) și (2), art. 202 alin. (4) și art. 230 din Codul
administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se admite declarația de abținere a judecătorului Aliona Donos de la
examinarea cererii de contestare depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea
deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a
candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Boris Talpă
4