3ra-529/23 — accesul la informatie

Dosarul nr. 3ra-529/2023

2-21190119-01-3ra-27052023

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I.Rusu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu)

Î N C H E I E R E

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Iurie Grecu împotriva inspectorului superior al Inspecției pentru Protecției

Mediului or. Glodeni-Bogdan Gabriela cu privire la constatarea îngrădirii accesului

la informație exprimată prin nefurnizarea informației, obligarea furnizării

informației solicitate și încasarea prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins recursul depus de Iurie Grecu împotriva încheierii din 19 decembrie 2022 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 24 decembrie 2021 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva inspectorului superior al Inspecției Protecția Mediului or. Glodeni-

Bogdan Gabriela privind constatarea îngrădirii accesului la informație exprimată

prin nefurnizarea informației, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea

prejudiciului moral cauzat în mărime de 1000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 07 decembrie 2021 a

depus cerere împotriva inspectorului principal al Inspecției Protecției Mediului or.

Glodeni- Bogdan Gabriela, prin care a solicitat să fie informat cu transparența

procesului decizional al informației publice și anume cu procesul verbal al

desfășurării concursului la funcția publică pe care o deține, cu CV-ul cît și copiile

diplomelor de studii superioare absolvite ale candidaților care au participat la

concursul funcției date.

1

A notat că răspuns la informația solicitată a primit la data de 09.12.2021 cu

nr.170, cu care nu este de acord.

A invocat că prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților care

i-au îngrădit dreptul la informații de interes public solicitat, astfel pricinuindu-i

suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de

cetățean al RM care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția

RM și alte Legi.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul central din 15 februarie 2022 s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2022 a fost anulată încheierea

Judecătoriei Drochia, sediul central din 15 februarie 2022, cu restituirea cauzei

pentru judecare în aceiași instanță, în același complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul central din 24 noiembrie 2022 i-a

fost stabilit lui Grecu Iurie termen pentru înlăturarea neajunsurilor și anume să-și

concretizeze pretenția pe acțiunea în contencios administrativ înaintată împotriva

inspectorului superior al Inspecției pentru Protecției Mediului or. Glodeni-Bogdan

Gabriela constatarea îngrădirii accesului la informație exprimată prin nefurnizarea

informației, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului

moral cauzat.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul central din 19 decembrie 2022, s-

a declarat inadmisibilă acțiunea.

La 18 ianuarie 2023 Grecu Iurie a declarat recurs împotriva încheierii

Judecătoriei Drochia, sediul central din 19 decembrie 2022, solicitând casarea

acesteia cu emiterea unei noi decizii.

Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a respins recursul

depus de Iurie Grecu împotriva încheierii din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central.

Instanța de recurs a invocat că o acțiune în contencios administrativ poate fi

îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea

administrativă a acestei autorități, iar funcționarii care au realizat careva operațiuni

administrative în cadrul unor proceduri administrative, pot participa în cadrul

proceselor judiciare în calitate de persoane terțe.

Prin urmare, într-o acțiune în contencios administrativ, calitatea de pârât o

poate deține doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată acesteia.

În speță însă, Curtea de Apel Bălți a notat că Grecu Iurie a înaintat acțiunea

împotriva inspectorului superior al Inspecției pentru Protecției Mediului or.

Glodeni - Bogdan Gabriela, care este funcționar public în cadrul autorității publice,

astfel urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui

subiect care nu întrunește calitatea de autoritatea publică. La fel, nu se contestă

activitatea administrativă și nu se urmărește revendicarea unui pretins drept

încălcat.

Potrivit art.44 alin.(1) din Codul administrativ, participanți la procedura

administrativă sunt: autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică care a

2

solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost inițiată, precum

și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă.

Iar, conform art. 204 Cod administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul

art. 7.

Prin urmare, calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios

administrativ o poate avea doar o autoritate publică și nu angajații acesteia, după

cum este inspectorul superior al Inspecției pentru Protecției Mediului or.Glodeni-

Bogdan Gabriela, care deține o funcție publică în cadrul Inspecției pentru protecția

mediului or. Glodeni, exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea publică din

care fac parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acești funcționari,

calitatea de pârât urmează să o dețină autoritatea publică din care face parte, și nu

funcționarii acestei entități publice.

Totodată, se va reține că calitatea de pârât este o condiție de admisibilitate a

acțiunii în contencios administrativ.

Prin urmare, Iurie Grecu urma să-și concretizeze cerințele sale, formulându-le

față de Inspecția pentru Protecției Mediului or.Glodeni, drept ce nu a fost realizat

de către recurentul Iurie Grecu în prima instanță, deși Judecătoria Drochia, sediul

central i-a oferit posibilitatea de concretizare a subiecților către care își înaintează

pretențiile.

Astfel, instanța de recurs a susținut poziția instanței de fond privind

inadmisibilitatea acțiunii înaintate de Grecu Iurie către inspectorul superior al

Inspecției pentru Protecției Mediului or.Glodeni-Bogdan Gabriela în temeiul art.

207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că acțiunea cu care a fost sesizată

instanța de judecată, a fost inițiată împotriva unui funcționar public, iar pentru a fi

examinate în procedura contenciosului administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate

împotriva unei autorități publice și nicidecum împotriva unor persoane fizice.

La 21 aprilie 2024 prin intermediul oficiului poștal, Iurie Grecu a depus

recurs nemotivat și recurs motivat împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de

Apel Bălți, solicitând casarea deciziei recurate cu emiterea unei noi decizii de

admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția Curții de Apel

Bălți, cu încălcarea normelor de drept material și procesual, iar circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei nu au fost elucidate pe deplin.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

3

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului.

Examinând recursul depus, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

motive.

În corespundere cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Conform alin. (2) lit. a) din același articol, recursul se declară inadmisibil în

special când decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul depus

de Iurie Grecu nu întrunește o condiție de fond, și anume decizia contestată fiind

irevocabilă, nu formează obiectul recursului potrivit capitolului V cartea a treia al

Codului administrativ și prin urmare, acesta este inadmisibil în temeiul

prevederilor art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.

Or, Curtea de Apel Bălți a examinat prezenta cauză de contencios

administrativ ca instanță de recurs și nu ca instanță de apel, adică decizia enunțată,

a cărei casare a fost solicitată în recursul vizat, a fost emisă în privința legalității

încheierii din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Din considerentele expuse mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie

Grecu.

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

4