2ra-422/23 — încasarea datoriei

2ra-422/23 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-422/23

2-20084844-01-2ra-20032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Țurcan, A. Braga, I. Cotruță)

DECIZIE

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

Diana Stănilă

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Svetlana Rotari, reprezentată de avocatul

Dumitru Carabețchi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Ștanschi

împotriva Svetlanei Rotari cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Svetlana Rotari, reprezentată de avocatul Dumitru

Carabețchi și a fost menținută hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 15 iulie 2020, Nicolai Ștanschi, reprezentat de avocatul Vitalie

Nagacevschi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Rotari cu

privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, conform unei recipise, la 13 ianuarie 2018

Svetlana Rotari a împrumutat de la reclamant o sumă de 50 000 de dolari SUA. În

recipisă nu este indicat termenul de scadență, când ar urma să fie restituit împrumutul.

La 25 mai 2020 în adresa Svetlanei Rotari a fost expediată o scrisoare cu aviz de

înmânare, prin care s-a solicitat restituirea împrumutului. Conform mențiunii făcute de

Poșta Moldovei, Svetlana Rotari a refuzat primirea corespondenței.

A solicitat reclamantul încasarea datoriei în sumă de 50 000 de dolari SUA și

compensarea cheltuielilor de judecată.

1

În cadrul examinării cauzei Nicolai Ștanschi a depus cerere de modificare a

cuantumului pretențiilor înaintate și a solicitat încasarea de la Svetlana Rotari în

beneficiul său a sumei de 50.000 dolari SUA, cu titlul de împrumut, suma de 9 074 de

dolari SUA cu titlul de dobândă de întârziere, suma de 25 000 de lei cu titlul de taxă de

stat, suma de 19 485 de lei cu titlul de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea. S-a încasat din contul Svetlanei Rotari în contul lui Nicolai Ștanschi

suma de 50 000 de dolari SUA cu titlul de împrumut, suma de 9 074 de dolari SUA cu

titlul de dobândă de întârziere, încasați în valută națională conform cursului oficial al

Băncii Naționale a Moldovei la data executării datoriei, suma de 25 000 lei cu titlul de

taxă de stat, suma de 19 485 lei cu titlul de taxă de stat.

S-a aplicat sechestrul pe bunurile imobile ale pârâtei Svetlana Rotari în limita

valorii acțiunii, în sumă de 59 074 dolari SUA .

La data de 27 iunie 2022 Svetlana Rotari, reprezentată de avocatul Dumitru

Carabețchi a declarat apel nemotivat, iar la data de 13 octombrie 2022 a declarat apel

motivat împotriva hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie

respinsă integral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea depusă de Nicolai Ștanschi, reprezentat de avocatul Nicolae Frumosu privind

corectarea erorii materiale. S-a corectat eroarea materială strecurată în dispozitivul

hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și anume s-a indicat

că, suma de 19485 de lei, încasată de la Svetlana Rotari în beneficiul lui Nicolai Ștanschi

reprezintă cheltuieli pentru asistență juridică și nu cheltuieli, legate cu plata taxei de

stat.

Prin decizia din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Svetlana Rotari, reprezentată de avocatul Dumitru Carabețchi și a fost

menținută hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 02 martie 2023, Svetlana Rotari, reprezentată de avocatul Dumitru

Carabețchi, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului s-a invocat că faptele expuse în cererea de chemare în

judecată nu corespund realității. Mai mult ca atât, din conținutul recipisei, se constată

cu certitudine faptul că aceasta nu reprezintă în sine un contract de împrumut, adică

neexistând o obligație corelativă.

De asemenea a invocat că înscrisul, care se pretinde a fi un contract de împrumut,

prezentat instanței este o xerocopie, originalul căruia nu a fost anexat la dosar și nici nu

a fost prezentat instanței spre vizionare.

A notat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa reprezentantului recurentei,

avocatul Dumitru Carabețchi, deși ultimul a solicitat amînarea ședinței de judecată cu

o oră, pentru a avea posibilitate de a reuși la ședință, fiindu-i astfel încălcat recurentei

dreptul la un proces echitabil și dreptul de a fi asistată de un avocat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

2

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 decembrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa avocatului Dumitru Carabețchi, prin intermediul poștei electronice, la data de 06

ianuarie 2023 (f.d. 187), iar în adresa recurentei Svetlana Rotari, prin intermediul

oficiului poștal, la data de 10 ianuarie 2023, însă, lipsesc date cu privire la recepționarea

acesteia (f.d.188).

Astfel, recursul, declarat la 02 martie 2023, este în termen.

La 21 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Nicolai

Ștanschi, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 209).

Referință nu a fost depusă.

Prin încheierea din 21 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Svetlana Rotari,

reprezentată de avocatul Dumitru Carabețchi a fost depus până la data intrării în vigoare

a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, avînd în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu

are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră soluția dată

în prezentul litigiu drept una pripită, or, instanța de apel s-a expus în privința

raționamentului admiterii acțiunii, fără a elucida următoarele aspecte.

Conform art. 8 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Codul civil, drepturile și obligațiile

civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor juridice care, deși nu

sunt prevăzute de lege, dau naștere drepturilor și obligațiilor civile pornind de la

principiile generale și de la sensul legislației civile. Drepturile și obligațiile civile apar

din contracte și din alte acte juridice.

Conform art. 666 alin. (1) din Codul civil, contractul este acordul de voință realizat

între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting

raporturi juridice.

La fel, sunt incidente și dispozițiile art. 210 alin. (1) și 211 alin. (1) și (2) ale

Codului civil, care stipulează că trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre

persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele

fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1 000 de lei, iar în cazurile

prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Nerespectarea formei scrise a

actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu

martori pentru dovedirea actului juridic. Nerespectarea formei scrise a actului juridic

atrage nulitatea lui numai în cazul în care acest efect este expres prevăzut de lege sau

prin acordul părților.

Prezintă relevanță și prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

În conformitate cu art. 167 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, la cererea

de chemare în judecată se anexează: a) copiile de pe cererea de chemare în judecată și

de pe înscrisuri, certificate de către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu

numărul de pîrîți și de intervenienți, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rînd de

copii pentru instanță. Copiile vor fi certificate de către parte pentru conformitate cu

originalul. Dacă înscrisurile și cererea de chemare în judecată sînt făcute într-o limbă

străină, instanța dispune prezentarea traducerii lor în modul stabilit de lege.

4

În conformitate cu art. 138 alin. (4) și (5) din Codul de procedură civilă, înscrisul

se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se

locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original când, conform legii sau

unui alt act normativ, circumstanțele cauzei trebuie confirmate numai cu

documente în original și când, ca urmare a soluționării cauzei, înscrisul își pierde

efectul juridic sau când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii,

precum și în alte cazuri când instanța consideră necesară prezentarea originalului. Dacă,

în conformitate cu afirmațiile părții interesate, documentul în original se află pe mâna

părții adverse, probațiunea se efectuează prin înaintarea unui demers privind obligarea

părții adverse la prezentarea lui în original. În cazul în care partea adversă nu execută

încheierea judecătorească privind prezentarea documentului în original, se va utiliza

copia de pe original, prezentată de persoana interesată dacă legea nu prevede altfel.

Instanța va aprecia forța probantă a copiei autentificate după intima ei convingere.

După cum rezultă din materialele cauzei, înaintând prezenta acțiune, Nicolai

Ștanschi a solicitat încasarea de la Svetlana Rotari a sumei de 50.000 dolari SUA cu

titlu de împrumut, suma de 9 074 de dolari SUA cu titlul de dobândă de întârziere, suma

de 25 000 de lei cu titlul de taxă de stat, suma de 19 485 de lei cu titlul de cheltuieli de

asistență juridică, iar întru susținerea pretențiilor sale, la cererea de chemare în judecată

a anexat drept înscris probatoriu xero-copia recipisei din 13 ianuarie 2019, prin care

Svetlana Rotari a împrumutat de la Nicolai Ștanschi suma în mărime de 50.000 dolari

SUA (f.d. 15).

Prima instanță examinând cauza, a reținut temeinicia pretențiilor înaintate de

Nicolai Ștanschi și a admis acțiunea înaintată.

Judecînd apelul declarat de Svetlana Rotari, reprezentată de avocatul Dumitru

Carabețchi, în absența apelantei și a reprezentantului său, instanța de apel a reținut că

soluția primei instanțe este justă și argumentată.

Totodată, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a admis cerința

privind încasarea datoriei în mărime de 50 000 de dolari SUA, or materialele cauzei nu

atestă contrariul.

La fel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond întemeiat a admis

pretenția privind încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 9 074 de dolari SUA,

deoarece nu a rambursat datoria în termen de 30 de zile de la data recepționării

notificării.

Iar, reieșind din faptul că acțiunea înaintată de Nicolai Ștanschi a fost admisă,

instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a încasat de la Svetlana Rotari

în contul lui Nicolai Ștanschi suma de 25 000 de lei cu titlul de taxă de stat și suma de

19485 de lei cu titlul de cheltuieli de asistență juridică.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la materialele

dosarului și anume la cererea de chemare în judecată a fost anexat drept înscris- recipisa,

care nu este în original, deși anume înscrisul respectiv, urma să identifice raporturile

juridice dintre părți și să dicteze instanței de judecată soluția întemeiată și legală.

Totodată, după cum rezultă din procesul-verbal al primei instanțe din 07 iunie

2022, instanța a dispus amînarea examinării cauzei pînă la data de 20 iunie 2022, ora

09:00 pentru a fi depus în original înscrisul din 13 ianuarie 2019 (f.d. 107-108).

5

De asemenea, în procesul-verbal al ședinței de judecată a primei instanțe din 20

iunie 2022, se menționează că ședința de judecată anterioară a fost întreruptă din motiv

că reprezentantul reclamantului urma să prezinte recipisa în original, iar reclamantul se

află în Federația Rusă și nu a fost posibil de transmis recipisa în original (f.d. 117).

Însă, prima instanță deși a obligat reclamantul să prezinte înscrisul din 13 ianuarie

2019 în original a examinat cauză în lipsa înscrisului solicitat în original, care a

constituit obiect de examinare și care a stat la baza soluției adoptate de instanța de fond.

În opinia instanței de recurs, faptul dat constituie o încălcare a prevederilor art. 138

din Codul de procedură civilă, instanța de recurs fiind în imposibilitate de a se pronunța

asupra autenticității conținutului acestui înscris și de a verifica legalitatea deciziei

supuse recursului, la baza căreia a stat asemenea înscris.

În conformitate cu art. 373 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în limitele

apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar

în instanță de apel de către participanții la proces.

Din materialele dosarului și anume din procesul –verbal al ședinței de judecată din

06 decembrie 2022 (f.d.174-176), instanța de recurs constată că probele anexate la

actele cauzei nu au fost cercetate de către instanța de apel în cadrul dezbaterilor

judiciare, deși o asemenea obligație reiese din prevederile art. 383 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, care prevede că după explicațiile participanților la proces, instanța

de apel verifică probele administrate în prima instanță și cele prezentate în instanța de

apel în condițiile art.372.

Or, nefiind prezentat în original înscrisul pe care și-a întemeiat soluția instanța de

apel și anume recipisa din 13 ianuarie 2019, nu este clar în ce mod instanța de apel a

cercetat nemijlocit acest înscris (probă) și cum a stabilit veridicitatea ei. Astfel, instanța

de recurs reține că la caz nu au fost respectate prevederile art. 138 alin. (4) din Codul

de procedură civilă.

În contextul enunțat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că atât prima instanță, cât și instanța de apel au examinat prezenta cauză, întemeindu-și

soluția în baza unei xero-copii, fără a fi administrat la dosar originalul acesteia,

circumstanță pe care instanța de apel nu a verificat-o și nu a înlăturat-o. Deci atât prima

instanță, cît și instanța de apel nu au apreciat probele respective prin prisma pertinenței

și admisibilității acestora.

În sensul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de

judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază

hotărârile, iar, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze

noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

Avînd în vedere cele menționate și ținînd cont de faptul că instanța de recurs este

în imposibilitate de a corecta eroarea judiciară, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Svetlana Rotari,

reprezentată de avocatul Dumitru Carabețchi, de a casa integral decizia din 06

6

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a trimite cauza spre rejudecare în

instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Svetlana Rotari, reprezentată de avocatul Dumitru

Carabețchi.

Se casează integral decizia din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Ștanschi împotriva

Svetlanei Rotari cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

Diana Stănilă

Mariana Ursachi

7