2ra-570/21 — cu privire la incasarea imprumutului

Dosarul nr. 2ra-570/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Holban) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, A. Malîi, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lilia Rotari și Nicolae Rotari, reprezentați de avocatul Aurelia Parpalac în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Rozei Savchenko împotriva lui Nicolae Rotari și Liliei Rotari cu privire la încasarea împrumutului și a cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Lilia Rotari și Nicolae Rotari și menținută hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 3 martie 2018, Roza Savchenko a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Rotari și Liliei Rotari cu privire la încasarea împrumutului și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 5 septembrie 2016, a acordat cu împrumut lui Nicolae Rotari și Liliei Rotari suma de 10 000 de dolari SUA, care la acea zi constituia suma de 3 419 700 tenghe, fiind întocmită de către pârâți și o recipisă, prin care pârâții și-au asumat obligațiunea de a restituit împrumutul până la 1 decembrie 2016. A menționat că de nenumărate ori s-a adresat pârâților în vederea restituirii împrumutului, la fel, a expediat și cerere prealabilă, dar a fost ignorată. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 572, 583, 867 Cod civil. A solicitat încasarea de la Nicolae Rotari și Lilia Rotari în beneficiul ei a datoriei în mărime de 197 818 de lei, echivalentul a sumei de 10 000 de dolari SUA și a cheltuielilor de judecată.

La 19 septembrie 2018, Roza Savchenko, reprezentată de avocatul Feodosia Tîșcic a depus cerere cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, prin care a 1 solicitat încasarea de la pârâți în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată în mărime de 27 351,02 de lei, compuse din taxa de stat în mărime de 5 004 de lei, cheltuielile de transport și de cazare în sumă de 9 140,55 de lei, suportate pentru deplasarea sa în instanța de judecată a Republicii Moldova, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 670 de euro, echivalentul a 13 142,45 de lei și alte cheltuieli necesare suportate în sumă 64,02 de lei. Prin hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate de la Nicolae Rotari și Lilia Rotari în beneficiul Rozei Savchenko suma de 10 000 de dolari SUA și cheltuielile de judecată legate de achitarea taxei de stat în sumă de 5 004 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 3 000 de lei și cheltuielile pentru deplasare în mărime de 6 215,43 de lei. În rest, a fost respinsă acțiunea. Prin decizia din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Nicolae Rotari și Lilia Rotari, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre în formă de încheiere, prin care a fost încetat procesul civil. Prin decizia din 8 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Roza Savchenko, reprezentată de avocatul Feodosia Tîșcic, casată decizia din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru rejudecarea fondului apelului, în același complet de judecată.

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Lilia Rotari și Nicolae Rotari și menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au menționat că actul juridic – recipisa încheiată între Rotari Nicolae, Lilia Rotari și Roza Savchenko, corespunde condițiilor de valabilitate ale actului juridic, totodată întrunește cele trei elemente esențiale și anume: părțile, conținutul raportului obligațional care constă în dreptul de creanță și obligațiile corelative ale subiecților, precum și obiectul raportului juridic, ce reprezintă obligația creditorului de a acorda debitorului împrumutul și obligația debitorului de a restitui împrumutul până la data stabilită.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că în baza recipisei din 5 septembrie 2016, pârâții Nicolae Rotari și Lilia Rotari și-au asumat obligația de a restitui împrumutul în mărime de 10 000 de dolari SUA până la data de 1 decembrie 2016, însă ultimii nu au prezentat careva probe, care ar demonstra că și-au îndeplinit în termen obligațiile asumate, iar reclamanta insistă asupra neexecutării corespunzătoare, motiv din care urmează a fi admisă pretenția reclamantei Roza Savchenko privind încasarea din contul pârâților a sumei împrumutului în mărime de 10 000 de dolari SUA.

La fel, instanța de apel a considerat ca fiind declarative alegațiile apelanților referitor la recipisa din 5 septembrie 2016, or ultimii nu au putut demonstra faptul că suma de 10 000 de dolari SUA a fost transmisă anume pentru procurarea automobilului, în conținutul recipisei din 5 septembrie 2016 fiind indicată suma de 2 10 000 de dolari SUA cu titlu de împrumut, care urma a fi restituită la data de 1 decembrie 2016. Mai mult ca atât, nici în recipisa cu privire la împrumut nu au fost făcute careva mențiuni de către părți referitor la automobil. Astfel, deși Nicolae Rotari și Lilia Rotari au invocat precum că Roza Savchenko le-ar datora suma de 1 580 300 de tenghe pentru automobilul procurat, ultimii nu au înaintat față de ultima o acțiune reconvențională privind încasarea sumei datorate în acest sens sau o acțiune privind reintegrarea bunului ce se află în posesia reclamantei, pentru a dovedi circumstanțele invocate.

La 8 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Lilia Rotari și Nicolae Rotari, reprezentați de avocatul Aurelia Parpalac au declarat recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului au invocat că recipisa care constituie obiectul acțiunii nu reprezintă altceva decât o parte din suma de bani achitați de către Roza Savchenko pentru automobilul procurat. Totodată, au precizat că intimatei i-a fost transmis automobilul, pe care și actualmente îl deține, dar pentru care de fapt nu a achitat pe deplin prețul convenit între părți.

Au remarcat că la caz nici pe departe nu poate fi vorba despre un careva împrumut a sumei de bani din partea Rozei Savchenko, din contra, dânșii, manifestând buna intilegență și așteptând în continuare suma neachitată pe deplin pentru automobilul vândut. Prima instanță și instanța de apel a lăsat fără apreciere obiectivă recipisa din 5 septembrie 2016, scrisă de Roza Savchenko, prin care aceasta a confirmat faptul că a luat spre păstrare de la dânșii automobilul de model Mercedes E 250. Iar intimata a tăinuit acest moment de instanțele de judecată și urma să enunțe instanței de judecată despre circumstanța cazului dat pentru oglindirea obiectivă a situației faptice și juridice atestată între participanți, situație care spre regret a fost apreciată incorect de către instanțele de judecată ierarhic inferioare.

La 6 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Roza Savchenko, reprezentată de avocatul Feodosia Tîșcic a depus referință la recursul declarat de Lilia Rotari și Nicolae Rotari, care însă nu este semnată în modul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 12 ianuarie 2021 la adresa electronică a lui Nicolae Rotari și avocatului Aurelia Parpalac, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 35 vol. II). Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la 8 februarie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Lilia Rotari și Nicolae Rotari, reprezentați de avocatul Aurelia Parpalac, completul Colegiului civil, comercial și 3 de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lilia Rotari și Nicolae Rotari, reprezentați de avocatul Aurelia Parpalac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

4 În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Lilia Rotari și Nicolae Rotari, reprezentați de avocatul Aurelia Parpalac urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lilia Rotari și Nicolae Rotari, reprezentați de avocatul Aurelia Parpalac. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 5