2ra-783/23 — cu privire la constatarea netemeiniciei refuzului, încuviințarea intrării-ieșirii din țară fără acordul tatălui, încuviințarea perfectării actelor de identitate fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-783/23 — cu privire la constatarea netemeiniciei refuzului, încuviințarea intrării-ieșirii din țară fără acordul tatălui, încuviințarea perfectării actelor de identitate fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-783/23

2-21190355-01-2ra-29052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: E. Silivestru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, G. Dașchevici, A. Braga)

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Popov, reprezentat

de avocatul Pavel Grițco,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa

Morari împotriva lui Mihail Popov, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, cu privire la constatarea

netemeiniciei refuzului, încuviințarea intrării-ieșirii din țară fără acordul tatălui,

încuviințarea perfectării actelor de identitate fără acordul tatălui și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Larisa Morari, casată hotărârea din 21 iulie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

admisă parțial acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 22 iulie 2021, Larisa Morari, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Popov cu privire la

constatarea netemeiniciei refuzului, încuviințarea intrării-ieșirii din țară fără

acordul tatălui, încuviințarea perfectării actelor de identitate fără acordul tatălui și

compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-11, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că, în perioada anilor

2015-2019, reclamanta Larisa Morari, împreună cu pârâtul Mihail Popov, s-au aflat

în raporturi de căsătorie, locuind în mun. XXXXX, iar din relația celor doi, la

XXXXX, s-a născut copilul minor XXXXX.

A menționat că, în timpul conviețuirii în perioada căsătoriei, părinții Larisa

Morari și Mihail Popov, acționând în interesele copilului minor, XXXXX, au depus

cerere pentru redobândirea cetățeniei române pentru copil, în baza legăturii de

1

rudenie, iar ținând cont de declarația notarială a ambilor părinți din 30 august 2016,

în privința copilului minor, XXXXX, urma a fi emis certificat de naștere românesc.

Ulterior, din cauza neînțelegerilor din familie, relația dintre Mihail Popov și

Larisa Morari s-a destrămat definitiv, pârâtul a plecat la muncă peste hotare în

XXXXX, or. XXXXX, iar reclamanta s-a mutat cu traiul în mun. XXXXX, unde,

până la data depunerii prezentei acțiuni, a locuit împreună cu copilul minor.

Astfel, după destrămarea relației, copilul minor, XXXXX, a rămas să

locuiască împreună cu reclamanta în mun. XXXXX, str. XXXXX, ap. XX.

A precizat că, în anul 2018, din motiv de lipsă totală a interesului și a

aportului financiar din partea tatălui pentru întreținerea, creșterea și îngrijirea

copilului, reclamanta a fost nevoită să se adreseze în instanța de judecată cu o

cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Popov, intervenient accesoriu

DGPDC Botanica, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copilului minor, încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Pe marginea acestui caz, a fost pronunțată hotărârea din 19 noiembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, potrivit căreia s-a admis integral acțiunea

reclamantei, s-a desfăcut căsătoria, s-a stabilit domiciliul copilului cu mama și s-a

obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă de 3 000

de lei lunar, hotărâre menținută prin decizia din 22 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău.

Reclamanta a mai relatat că, după desfacerea căsătoriei și obligarea la plata

pensiei de întreținere a pârâtului Mihail Popov, acesta a adoptat un comportament

agresiv și a început să aplice acte de violență psihică/economică atât față de ea, cât

și față de copilul minor, XXXXX, refuzând categoric să-și mai exprime acordul

pentru continuarea procedurii de dobândire a actelor românești pentru copilul său,

condiționând exprimarea oricărui acord de compensarea cheltuielilor de executare,

unde acesta este obligat la plata pensiei de întreținere.

A evidențiat că, până la depunerea prezentei cereri de chemare în judecată și

a pretențiilor corespunzătoare, a încercat de nenumărate ori soluționarea amiabilă

a litigiului cu pârâtul, inclusiv prin intermediul discuțiilor în aplicația „Viber”, însă

toate tentativele verbale și scrise au eșuat, or, acesta a adoptat o poziție categorică

și contrară intereselor copilului minor, negociind exprimarea oricărui acord în

interesele copilului său de condiția compensării de către mamă a cheltuielilor de

executare a hotărârii instanței, în așa mod dorind să se răzbune pe reclamantă

pentru obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere a copilului său.

Prin somația prealabilă din 21 iunie 2021, expediată din numele reclamantei

la adresa pârâtului, i-a fost propusă lui Mihail Popov soluționarea pe cale pașnică

a tuturor problemelor ce pot să apară pe viitor, referitoare la creșterea și îngrijirea

copilului, fără adresarea în instanța de judecată, fiind propusă pârâtului întocmirea

unei declarații notariale la data de 28 iunie 2021, ora 13:00, care ar urmări:

exprimarea acordului pentru perfectarea tuturor actelor necesare pentru dobândirea

cetățeniei României de către fiul XXXXX, născut la XXXXX, prin intermediul

mamei, Larisa Morari; exprimarea acordului pentru perfectarea și eliberarea

2

pașaportului românesc de către fiul XXXXX, născut la XXXXX, prin intermediul

mamei, Larisa Morari; exprimarea acordului pentru perfectarea și eliberarea actelor

de identitate moldovenești de către fiul XXXXX, născut la XXXXX, fără acordul

tatălui, prin intermediul mamei, Larisa Morari; exprimarea acordului cu privire la

intrarea-ieșirea fiului XXXXX, născut la XXXXX, peste hotarele Republicii

Moldova, împreună cu mama, Larisa Morari; exprimarea acordului privind

stabilirea locului de trai permanent al fiului XXXXX, născut la XXXXX, peste

hotarele Republicii Moldova, și anume stabilirea domiciliului în XXXXX,

împreună cu mama, Larisa Morari, în legătură cu tratamentul medical și studiile

(clase primare/liceu/universitate).

A specificat că, prin aceeași somație din 21 iunie 2021, s-a propus pârâtului

să se prezinte la 28 iunie 2021, ora 11:00, în biroul CA „Nicolae Chiriac” pentru a

soluționa amiabil chestiunile invocate prin somație, prin încheierea unei tranzacții

de împăcare extrajudiciare.

Deși somația prealabilă din 21 iunie 2021 a fost expediată la adresa de

domiciliu a pârâtului, aceasta nu a fost reclamată de către Mihail Popov, astfel încât

plicul împreună cu cotorul avizului de recepție a fost returnat la expeditor cu

mențiunea factorului poștal – „nereclamat”.

La fel, a accentuat că până la momentul depunerii prezentei cereri de

chemare în judecată și a somației din 21 iunie 2021, la întrebarea reclamantei în

aplicația „Viber”, pârâtul a refuzat expres invitația de a soluționa amiabil litigiul,

astfel că, în continuare, unica soluție de soluționare a litigiului este adresarea în

instanța de judecată.

În drept, reclamanta Larisa Morari, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac,

și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 20 alin. (1)-(3), 25 alin. (1), art.

36 alin. (4), (3), 38 alin. (2) lit. a), 45 alin. (1), 46, 51 alin. (3), 53 alin. (2), 58 alin.

(1), 50, 61 alin. (2), 63, 74, 75 din Codul familiei, art. 18 alin. (1), 27 alin. (2) din

Convenția Internațională nr. 52 din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile

copilului, Legea nr. 269 din 09 noiembrie 1994 cu privire la ieșirea și intrarea în

Republica Moldova, Tratatul între Republica Moldova și România cu privire la

asistența juridică în materie civilă și penală din 06 iulie 1996, art. 90, 94, 96, 166,

167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta Larisa Morari, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, a

solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) constatarea netemeiniciei refuzului lui Mihail

Popov privind încuviințarea perfectării actelor de identitate naționale ale copilului

minor, perfectării actelor de identitate și pașaportului românesc ale copilului minor,

încuviințării intrării-ieșirii copilului minor din țară, fără acordul tatălui; 3)

încuviințarea perfectării actelor de identitate naționale pe numele copilului minor,

XXXXX, anul nașterii – XXXXX, fără acordul tatălui, Mihail Popov; 4)

încuviințarea intrării și ieșirii din Republica Moldova a copilului minor, XXXXX,

anul nașterii – XXXXX, fără acordul tatălui, Mihail Popov; 5) încuviințarea

perfectării actelor de identitate românești, inclusiv a pașaportului românesc, pe

numele copilului minor, XXXXX, anul nașterii – XXXXX, fără acordul tatălui,

Mihail Popov, prin intermediul mamei, Larisa Morari; 6) încasarea din contul lui

3

Mihail Popov în beneficiul său a tuturor cheltuielilor de judecată formate din: suma

de 10,95 lei, cu titlu de cheltuieli de corespondență, suma de 5 000 de lei, cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică, suma de 400 de lei, cu titlu de taxă de stat, iar în

total – suma de 5 410,95 lei.

Prin încheierea protocolară din 06 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atrasă în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sect. Botanica, mun. Chișinău (f. d. 130, vol. I).

În cadrul ședinței de judecată din 05 iulie 2022, Larisa Morari, reprezentată

de avocatul Nicolae Chiriac, a depus cerere de micșorare a pretențiilor, solicitând:

1) admiterea cererii; 2) constatarea netemeiniciei refuzului lui Mihail Popov

privind încuviințarea intrării-ieșirii copilului minor din țară fără acordul tatălui și

încuviințării perfectării actelor de identitate și a pașaportului românesc pe numele

copilului minor; 3) încuviințarea intrării și ieșirii din Republica Moldova a

copilului minor, XXXXX, anul nașterii – XXXXX, împreună cu mama, Larisa

Morari, fără acordul tatălui, Mihail Popov; 4) încuviințarea perfectării actelor de

identitate românești, inclusiv a pașaportului românesc, pe numele copilului minor,

XXXXX, anul nașterii – XXXXX, fără acordul tatălui, Mihail Popov, prin

intermediul mamei, Larisa Morari; 5) încasarea din contul lui Mihail Popov în

beneficiul său a tuturor cheltuielilor de judecată formate din: suma de 10,95 lei, cu

titlu de cheltuieli de corespondență, suma de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, suma de 400 de lei, cu titlu de taxă de stat, iar în total – suma de

5 410,95 lei (f. d. 141-148, 160-161, vol. I).

Prin hotărârea din 21 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea (f. d. 164, 172-177, vol. I).

În argumentarea soluției emise, prima instanță a reținut că doar în cazul

stabilirii domiciliului minorului în străinătate este necesar acordul ambilor părinți.

În rest, în scopuri de călătorie, libertatea de circulație a minorului nu este

restricționată, obligatorie în acest sens fiind doar însoțirea minorului de către un

părinte.

Prin urmare, instanța de fond a respins capătul de cerere privind

încuviințarea intrării-ieșirii din țară a copilului minor, XXXXX, împreună cu

mama, Larisa Morari, fără acordul tatălui, Mihail Popov.

Subsecvent, instanța de judecată a hotărât asupra respingerii cerinței privind

încuviințarea perfectării actelor de identitate românești, inclusiv pașaportul

românesc, pe numele copilului XXXXX, fără acordul tatălui, Mihail Popov, prin

intermediul mamei, Larisa Morari.

Totodată, prima instanță a subliniat că Republica Moldova nu este parte a

cadrului legal al României, iar încuviințarea perfectării actelor de identitate

românești, inclusiv a pașaportului românesc, ține de legislația altui stat și nu este

opozabilă autorităților Republicii Moldova.

La 26 iulie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, prin intermediul poștei electronice, Larisa Morari,

reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 21 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 16

4

noiembrie 2022, a prezentat apelul motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii (f. d. 170-171, 191-198, vol. I).

Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Larisa Morari, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, casată

hotărârea din 21 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă

hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea.

S-a încuviințat intrarea și ieșirea din Republica Moldova a copilului minor,

XXXXX, anul nașterii – XXXXX, împreună cu mama, Larisa Morari, fără acordul

tatălui, Mihail Popov.

S-a încuviințat perfectarea actelor de identitate românești, inclusiv a

pașaportului românesc, pe numele copilului minor, XXXXX, anul nașterii –

XXXXX, fără acordul tatălui, Mihail Popov, prin intermediul mamei, Larisa

Morari.

S-a încasat de la Mihail Popov în beneficiul reclamantei Larisa Morari

cheltuielile de judecată formate din suma de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică și suma de 360,95 de lei, cu titlu de taxă de stat și cheltuieli de

citare.

În rest, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 6, 7-19, vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, având în vedere faptul că

copilul minor este cetățean al Republicii Moldova, precum și ținând cont și de

interesul superior al acestuia, examinarea prezentei cauze și stabilirea raporturilor

între părinți și copii este de competența instanțelor de judecată naționale.

De asemenea, fiind cert stabilit faptul că reclamanta își are stabilit

domiciliul, la moment, peste hotarele țării, iar conform hotărârii judecătorești

definitive și irevocabile, domiciliul copilului minor, XXXXX, este stabilit cu

mama sa, Larisa Morari, instanța de apel a indicat că, în concordanță cu prevederile

legale incidente speței, pentru ca minorul să-și legalizeze șederea în străinătate la

locul domiciliului mamei sale, este necesar acordul, exprimat prin declarație, al

tatălui acestuia, acord pe care pârâtul absolut neîntemeiat refuză să-l exteriorizeze

în condițiile prevăzute de lege.

În atare circumstanțe, instanța de apel a dispus încuviințarea intrării și ieșirii

din Republica Moldova, a copilului minor, XXXXX, născut la XXXXX, împreună

cu mama, Larisa Morari, fără acordul tatălui, Mihail Popov.

Totodată, instanța de apel a statuat că, pentru a fi stabilite raporturile dintre

părinți și copil, urmează a fi efectuată o examinare aprofundată a întregii situații

familiale și o serie întreagă de factori, în special factori de natură factuală,

emoțională, psihologică și materială, cu o preocupare constantă pentru a determina

care ar fi cea mai bună soluție pentru copil.

Pornind de la criteriile de mai sus, instanța de apel a constatat că, după

desfacerea căsătoriei dintre Larisa Morari și Mihail Popov, domiciliul copilului

minor a fost stabilit cu mama, prin hotărâre judecătorească.

Prin urmare, în speța dată, părinții, fiind divorțați, trebuie să creeze copilului

lor cele mai bune condiții pentru un trai decent, sănătate, dezvoltare intelectuală,

5

inclusiv perfectarea actelor altui stat, considerent din care instanța de apel a decis

asupra încuviințării perfectării actelor de identitate românești, inclusiv a

pașaportului românesc, pe numele copilului XXXXX, fără acordul tatălui, Mihail

Popov, prin intermediul mamei, Larisa Morari.

În ce privește pretenția reclamantei cu privire la constatarea caracterului

neîntemeiat al refuzului lui Mihail Popov privind încuviințarea intrării-ieșirii

copilului minor din țară, fără acordul tatălui și încuviințării perfectării actelor de

identitate și a pașaportului românesc a copilului minor, instanța de apel a reținut că

prezenta cauză se examinează în procedură contencioasă, și nu în procedură

specială în condițiile art. 279 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Astfel fiind, instanța de apel a conchis că admiterea pretențiilor reclamantei

privind încuviințarea intrării și ieșirii din Republica Moldova a copilului minor

împreună cu mama sa, fără acordul tatălui, precum și încuviințarea perfectării

actelor de identitate românești, inclusiv a pașaportului românesc, pe numele

copilului minor, fără acordul tatălui, prin intermediul mamei sale, acoperă viciul

admis de reclamantă la formularea pretenției cu privire la constatarea ca fiind

neîntemeiat refuzul lui Popov Mihail privind încuviințarea intrării-ieșirii copilului

minor din țară, fără acordul tatălui și încuviințarea perfectării actelor de identitate

și a pașaportului românesc a copilului minor.

La 10 mai 2023, Mihail Popov, reprezentat de avocatul Pavel Grițco, a

declarat recurs împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe (f. d. 25-27, vol. II).

În motivarea recursului, a indicat că soluția instanței de apel este

neîntemeiată, lipsită de orice suport juridic și factologic.

A menționat că minorul XXXXX, dacă este însoțit de către mama sa, poate

intra și ieși din țară fără acordul tatălui, or, în scopuri de călătorie, libertatea de

circulație a minorului nu este restricționată, obligatorie în acest sens fiind doar

însoțirea minorului de către un părinte.

Totodată, a obiectat că reclamanta nu a prezentat probe privind

imposibilitatea călătoriei copilului minor fără acordul tatălui, nu a prezentat un

refuz al autorităților competente privind refuzul călătoriei, în lipsa acordului

tatălui, și nici nu a prezentat vreun act confirmativ că Larisa Morari și-ar fi

schimbat domiciliul din Republica Moldova în altă țară.

Având în vedere faptul că prin hotărârea din 19 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a stabilit domiciliul minorului împreună cu

mama sa, în cazul în care Larisa Morari și-a schimbat domiciliul în altă țară, nu

este niciun impediment ca fiul XXXXX să locuiască cu ea și să fie plecat din

Republica Moldova pentru un termen mai mare de 3 luni.

Mai mult, în cadrul dezbaterilor în ședința de judecată din instanța de apel,

reprezentantul Larisei Morari a menționat că acordul tatălui este necesar, deoarece

Larisa Morari și-ar fi stabilit reședința în XXXXX, fără a prezenta probe în acest

sens.

6

Cu referire la pretenția de încuviințare a perfectării actelor românești, a

subliniat că Republica Moldova nu este parte a cadrului legal al României, iar

trimiterea părții apelante la prevederile Tratatului între Republica Moldova și

România cu privire la asistența juridică în materie civilă și penală din 06 iulie 1996

este eronată, or, minorul XXXXX nu deține, în prezent, cetățenia română și nici nu

locuiește pe teritoriul României.

În partea ce ține de compensarea cheltuielilor de judecată, a accentuat că, dat

fiind faptul că cerințele înaintate de reclamantă sunt neîntemeiate, urmau a fi

respinse și solicitările cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată și a taxei

de stat.

La 07 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Larisei

Morari și Direcției pentru protecția drepturilor copilului sect. Botanica, mun.

Chișinău, pentru notificare copia recursului declarat de către Mihail Popov,

reprezentat de avocatul Pavel Grițco, explicându-le dreptul de a depune referință

(f. d. 30, vol. II).

La 03 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, a depus referință la

recursul declarat de Mihail Popov, reprezentat de avocatul Pavel Grițco, solicitând

instanței de recurs ca, la emiterea deciziei, să se țină cont în exclusivitate de

interesul superior al copilului (f. d. 33, vol. II).

Până la examinarea admisibilității recursului, Larisa Morari nu a făcut uz de

dreptul său procedural de a depune referință.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 30

martie 2023 (f. d. 6, vol. II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 10 mai 2023 (f. d. 25, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursurilor.

7

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

către Mihail Popov, reprezentat de avocatul Pavel Grițco, împotriva deciziei din 30

martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate

în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie

2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de către Mihail Popov, reprezentat de avocatul Pavel Grițco, este

inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Mihail Popov,

reprezentat de avocatul Pavel Grițco, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui

8

temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat

probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către Mihail Popov, reprezentat de avocatul Pavel Grițco, conține

obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării

cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere

al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Mihail Popov, reprezentat

de avocatul Pavel Grițco, ca fiind inadmisibil.

9

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Popov, reprezentat de

avocatul Pavel Grițco, împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

10