3ra-340/23 — contestarea actului administrativ

3ra-340/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-340/23

2-19132871-01-3ra-28032023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

D E C I Z I E

31 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Groza Vitoria și recursul depus de Consiliul

pentru egalitate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

(Consiliul pentru egalitate), terț Groza Victoria, cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 13 august 2019, IP „Agenția Servicii Publice” (ASP) a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului pentru egalitate (anterior Consiliul

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității), prin care a

solicitat anularea deciziei din 29 iulie 2019, cauza nr.116/19.

În motivarea acțiuni, s-a indicat că la data 31 mai 2019 Consiliul a primit

spre examinare plângerea depusă de Groza Victoria privind pretinsa discriminare

în câmpul muncii, manifestată, inclusiv, prin achitarea unui salariu mai mic în

raport cu alți angajați.

Prin scrisoarea nr.01/3334 din 18 iunie 2019, ASP și-a expus argumentele

sale în privința netemeiniciei cererii dnei Groza Victoria.

De asemenea, la data de 16 iulie 2019, în cadrul ședinței publice petrecute la

sediul Consiliului, reprezentantul ASP s-a expus pe marginea cererii petiționarei

și a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă/neîntemeiată.

Ulterior, prin scrisoarea nr.03/1343 din 02 august 2019 (recepționată de ASP

la data de 08 august 2019), Consiliul a remis în adresa ASP, decizia din 29 iulie

2019 (cauza nr.116/19).

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” consideră decizia Consiliului

din 29 iulie 2019 drept ilegală și abuzivă, fiind emisă contrar prevederilor legale,

și pasibilă de a fi anulată, reieșind din următoarele circumstanțe de fapt și de

1

drept: 1. Punctul 10-11 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea

nr.298 din 21 decembrie 2012, stabilește următoarele: 10. Ședințele Consiliului

sânt publice. Pot avea loc ședințe închise numai în scopul protejării informației ce

constituie secret de stat, secret comercial ori a altei informații a cărei divulgare

este interzisă prin lege. La cererea petiționarului, a reclamatului sau a persoanei

interesate, președintele Consiliului poate dispune examinarea plângerii în ședință

secretă pentru a preveni divulgarea unor informații care se referă la aspectele

intime ale vieții, care lezează onoarea, demnitatea sau reputația profesională ori

care se referă la alte circumstanțe ce ar putea prejudicia interesele participanților

la ședință, ordinea publică sau moralitatea. 11. Ședințele Consiliului sânt

deliberative dacă la ele participă 4 membri. În cazul absentei președintelui,

ședința este prezidată de un membru desemnat de acesta sau, după caz, de un

membru ales la ședință.

În vederea examinării plângerii dnei Groza Victoria privind pretinsa

discriminare, ASP a fost citată la ședința de audieri care a avut loc la data de 16

iulie 2019, ora 13:00, la sediul Consiliului.

S-a invocat că ședința Consiliului a avut loc cu grave abateri de la

prevederile Regulamentului de activitate al Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Din partea membrilor Consiliului,

la ședința în cauză a participat doar membrul raportor - dna Svetlana Doltu.

Restul membrilor Consiliului (Ian Feldman, Andrei Brighidin, Victorina Luca,

Evghenii Alexandrovici Goloșceapov), care figurează în partea introductivă a

deciziei din 29.07.2019 nu au participat la ședința Consiliului.

Prin urmare, a conchis că ședința Consiliului din data de 16 iulie 2019 nu a

fost deliberativă, astfel, fiind încălcate prevederile pct.10-11 din Regulamentul de

activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, aprobat prin Legea nr.298 din 21 decembrie 2012.

La fel, s-a invocat că o altă încălcare comisă de Consiliu, constă în

încălcarea normei de drept stabilite la pct.63 din Regulamentul de activitate al

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,

care prevede „Consiliul deliberează în ședință închisă. Ședința de deliberare poate

avea loc în aceiași zi sau la o dată ulterioară, stabilită de Consiliu, dar nu mai

târziu de 5 zile de la data ședinței”. În speță a menționat că ședința de examinare

a plângeri cet.Groza Victoria a avut loc în data de 16 iulie 2019, iar ședința de

deliberare a avut loc la data de 29 iulie 2019. Respectiv consideră că prin

adoptarea unei decizii după expirarea termenului de 5 zile de la data petrecerii

ședinței din 16 iulie 2019, Consiliul și-a depășit atribuțiile de serviciu. Decizia

adoptată peste termenul stabilit de lege este ilegală și pasibilă de a fi anulată.

Referitor la fondul litigiului, ce ține de pretinsa discriminare a dnei Groza

Victoria, s-a menționat următoarele: Conform pct.5 al Hotărârii Guvernului

nr.314 din 22 mai 2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice, ÎS

„Camera înregistrării de Stat”, ÎS „Cadastru”, autoritatea administrativă din

subordinea Ministerului Justiției „Serviciul Stare Civilă” și autoritatea

administrativă din subordinea Ministerului Economiei „Camera de Licențiere” se

reorganizează prin fuziune (absorbție) cu Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”. Drepturile și obligațiile persoanelor juridice absorbite trec integral la

persoana juridică absorbantă - Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. Prin

2

decizia organului înregistrării de stat din 23 august 2017 au fost înregistrate și

consemnate datele în Registrul de stat al persoanelor juridice precum că ÎS

„Camera înregistrării de Stat”, ÎS „Cadastru”, Serviciul Stare Civilă și Camera de

Licențiere de pe lângă Ministerul Economiei au fost radiate din Registrul de stat

în urma reorganizării prin absorbție, succesor al drepturilor și obligațiilor

acestora IP „Agenția Servicii Publice”.

Astfel, din data de 23 august 2017 „Serviciul Stare Civilă”, nu mai există ca

entitate publică (subiect de drept).

Conform pct.6 al Hotărârii Guvernului menționată, disponibilizarea

personalului în legătură cu reorganizarea ÎS „ Centrul Resurselor Informaționale

de Stat „Registru”, ÎS „Camera înregistrării de Stat”, ÎS „Cadastru”, autorității

administrative din subordinea Ministerului Justiției „Serviciul Stare Civilă” și

autorității administrative din subordinea Ministerului Economiei „Camera de

Licențiere” se va efectua în conformitate cu Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și legislația muncii în

vigoare, în cazul imposibilității transferului acestuia.

Pornind de la faptul că în urma reorganizării petrecute în temeiul Hotărârii

Guvernului nr.314 din 22 mai 2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice,

Agenția a preluat toate atribuțiile fostului Serviciu Stare Civilă, majoritatea

personalului acesteia au rămas să-și continue munca în cadrul Direcției generale

stare civilă a Departamentului înregistrare și evidență a populației a ASP, care

reprezintă o subdiviziune structurală a Agenției Servicii Publice.

Drept urmare, în or. Soroca a fost instituit Serviciul stare civilă Soroca din

cadrul Direcției generale stare civilă a Departamentului înregistrare și evidență a

populației a ASP, prin intermediul căruia Agenția își exercită atribuțiile stabilite

de Legea privind actele de stare civilă, anterior exercitate de Oficiul Stării Civile

Soroca. Anterior fuzionării Serviciului Stare Civilă cu Agenția Servicii Publice,

dna Groza Victoria era angajată în calitate de specialist superior în Oficiul stare

civilă Soroca al Subdiviziunii teritoriale, cu acordarea categoriei de calificare -

consilier de clasa III.

Prin Ordinul nr.298p din 29 septembrie 2017 cu privire la preavizarea

salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de

personal din unitate Groza Victoria a fost preavizată sub semnătură despre

concedierea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din

unitate la expirarea termenului de preavizare de 2 luni.

Ulterior, prin Ordinul directorului Agenției Servicii Publice nr.617p din

13.12.2017 cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații

dna Groza Victoria a fost concediată din funcția de specialist superior al Oficiului

Stare Civilă Soroca din data de 19 decembrie 2017, în temeiul art. 86 alin.(1) lit.

c) din Codul muncii, în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal

din unitate.

S-a menționat că dna Groza Victoria a fost remunerată pe perioada de până

la concedierea sa în legătură cu reducerea statelor de personal, în condițiile de

muncă stabilite de comun acord între angajator (Serviciul Stare Civilă de până la

reorganizare) și salariat, precum și prevederile legale. Salariul mediu calculat în

perioada septembrie-noiembrie 2017 a constituit 3 619,78 de lei. Cu salariații

preavizați în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din

3

unitate, ASP nu a încheiat contracte individuale de muncă, din motivul că nu

existau funcții vacante potrivit statelor de personal.

S-a relatat că prin hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victoria

Groza împotriva ASP cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea

în funcție și încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată, s-

a anulat ordinul ASP nr.617p din 13 decembrie 2017 cu privire la încetarea

contractului individual de muncă, în parte ce ține de concedierea Victoriei Groza,

s-a restabilit Victoria Groza în funcția de specialist superior în cadrul Oficiului

Stare Civilă Soroca al Agenției Servicii Publice, începând cu 19 decembrie 2017,

s-a încasat din contul Agenției Servicii Publice în beneficiul Victoriei Groza

salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 19 decembrie 2017 -

24 mai 2018 în sumă de 18 702, 19 lei, suma de 3 619, 78 lei cu titlu de

prejudiciu moral, suma de 517,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest

pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza au fost

respinse ca neîntemeiate. Totodată, instanța de judecată a dispus ca în temeiul

art.256 alin.(1) lit. d) și alin.(2) CPC, urmează a fi executată imediat hotărârea

privind încasarea de la Agenția Servicii Publice în beneficiul reclamantei Victoria

Groza a unui salariu mediu lunar, în sumă de 3619 lei 78 bani și restabilirea în

funcția de specialist superior în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca al Agenției

Servicii Publice.

S-a menționat că, concomitent cu cererea de chemare în judecată înaintată

împotriva ASP privind anularea ordinului de concediere și restabilirea la muncă,

reclamanta Groza Victoria a solicitat, inclusiv și recunoașterea ca fiind ilegale

acțiunile administrației pârâtei privind achitarea pentru perioada 23 august 2017-

19 decembrie 2017 a unui salariu mai mic decât salariul ce a fost achitat pentru

această perioadă unui specialist superior al Agenției Servicii Publice Oficiul

Soroca și refuzul de recalculare și achitare a salariului pentru această perioadă,

egal cu cel primit de către un specialist superior și compensațiilor pentru

concediul nefolosit, precum și obligarea Agenției să recalculeze și să-i achite

pentru perioada 23 august 2017-19 decembrie 2017 diferența dintre salariul ce i-a

fost achitat în această perioadă și salariul unui specialist superior, conform noii

organigrame, pretenție respinsă ca neîntemeiată.

Astfel, în scopul executării imediate a hotărârii din 24 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin Ordinul ASP nr.906p din 25.05.2018,

dna Groza Victoria a fost restabilită în funcția de specialist superior al Serviciului

Stare Civilă Soroca al Direcției generale stare civilă a Departamentului

înregistrare și evidență a populației, cu salariul tarifar de 5 450 lei.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Victoria Groza, s-a admis apelul incident declarat de Agenția

Servicii Publice, s-a casat hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins integral ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva

Agenției Servicii Publice, cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de

judecată.

Drept urmare, prin Ordinul ASP nr.1626p din 01 noiembrie 2018, în scopul

executării deciziei Curții de Apel Chișinău din 30.10.2018, s-a abrogat Ordinul

4

nr.906p din 25 nai 2018 cu privire la executarea hotărârii din 24 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind restabilirea în serviciu a dnei Groza

Victoria.

Ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20.03.2019 s-a casat

decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Astfel, prin Ordinul ASP nr.278p din 21 martie 2019, în scopul executării

deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 martie 2019, Groza Victoria a fost

restabilită în funcția de specialist superior al Serviciului Stare Civilă Soroca al

Direcției generale stare civilă a Departamentului înregistrare și evidență a

populației, începând cu 22 martie 2019, cu stabilirea salariului tarifar de 5 450 de

lei.

S-a remarcat că pe dosarul de judecată menționat încă nu a fost emisă o

hotărâre judecătorească definită sau irevocabilă prin care să fie anulat Ordinul de

concediere nr.617p din 13 decembrie 2017.

Astfel, până în prezent ordinul de concediere a dnei Groza Victoria este în

vigoare, deoarece în temeiul art.363 Cod de procedură civilă, termenul de apel și

apelul exercitat în termen suspendă executarea hotărârii pronunțate în primă

instanță, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Până în prezent la Curtea de

Apel Chișinău se examinează apelul declarat de Victoria Groza în partea

respingerii cerințelor înaintate prin cererea de chemare în judecată, cât și apelul

declarat de ASP împotriva hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru. Cu toate că hotărârea din 24 mai 2018 în prezent nu este definitivă,

această circumstanță pune la îndoială afirmațiile dnei Groza Victoria referitoare

la existența unor acțiuni discriminatorii din partea Agenției Servicii Publice.

Salarizarea angajaților ASP are loc în conformitate cu Constituția Republicii

Moldova, Codul muncii, Legea salarizării nr.847/2002, Hotărârea Guvernului

RM nr.314 din 22 mai 2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice,

Hotărârea Guvernului nr.743 din 11 iunie 2002 cu privire la salarizarea

angajaților din entitățile cu autonomie financiară.

Totodată, a menționat că prevederile Legii privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar nr.270/2018 nu se aplică la salarizarea angajaților

Agenției Servicii Publice, deoarece ASP deține autonomie financiară și

salarizarea nu are loc din bugetul de stat.

Prin Ordinul ASP nr.36 din 28 august 2017, începând cu data de 23 august

2018 a fost pus în aplicare Regulamentul cu privire la condițiile de salarizare a

angajaților Agenției Servicii Publice, aprobat de Consiliul Agenției prin procesul-

verbal nr.5 din 21 august 2017.

Potrivit pct.2.3 al Regulamentului menționat, salariile de funcție a

angajaților Agenției se stabilesc în conformitate cu criteriile și normele de

evaluare a performanțelor individuale, în funcție de gradul de pregătire

profesională, competență, gradul de calificare, calitatea muncii prestate, gradul de

responsabilitate.

Astfel, potrivit Anexei nr.1 a Regulamentului menționat, salariul de funcție a

specialiștilor superiori în subdiviziunile teritoriale a fost stabilit în limita a 5 000

– 7 140 lei.

Ulterior, prin Ordinul ASP nr.41 din 24 ianuarie 2019 s-a abrogat Ordinul

nr.36 din 28 august 2017, fiind pus în aplicare, începând cu 01 ianuarie 2019,

5

noul Regulament cu privire la condițiile de salarizare a angajaților Agenției

Servicii Publice, aprobat de Consiliul Agenției prin procesul verbal nr.10 din 27

decembrie 2018.

Conform pct.2.2 al Regulamentului cu privire la condițiile de salarizare a

angajaților Agenției Servicii Publice, salariul de funcție se calculează reieșind din

cuantumul salariului minim în sectorul real stabilit de partenerii sociali la nivel de

țară, cu utilizarea coeficientului de complexitate, stabilit prin art.8 al Convenției

colective la nivelul ramurii Tehnologiei Informației și Comunicații pentru anii

2016-2019, la care Agenția a aderat, precum și coeficienții de multiplicare

respectivi stabiliți în Anexa nr.4 a Hotărârii Guvernului nr. 743 din 11 iunie

2002, care poate fi majorat în funcție de creșterea veniturilor și a eficienței

economice a Agenției, precum și de modificările legislației în domeniul dat.

Cuantumul salariilor de funcție ale specialiștilor superiori din cadrul

subdiviziunilor teritoriale ale Direcției generale stare civilă a Departamentului

înregistrare și evidență a populației a ASP era următorul: în perioada 23 august

2017 – 31 ianuarie 2018 salariul tarifar constituia 5 000 lei; în perioada 01

februarie 2018 – 31 decembrie 2018 salariul tarifar constituia 5 450 lei; în

perioada 01 ianuarie 2019 până în prezent, salariul tarifar (cu excepția angajaților

din mun. Chișinău) constituie 7 100 lei.

La restabilirea dnei Groza Victoria în funcția menționată (începând cu 22

martie 2019), a fost stabilit salariul tarifar avut anterior de 5 450 de lei, în temeiul

pct.2.3. al Regulamentului cu privire la condițiile de salarizare a angajaților

Agenției Servicii Publice, inclusiv și din motivul că în prezent Ordinul de

concediere nr.617p din 13 decembrie 2017 nu este anulat, lipsind în acest sens o

hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă pe marginea cererii reclamantei

Groza Victoria de anulare a acestuia

În concluzie, s-a menționat că faptele descrise în plângerea petiționarei sunt

nefondate, având scopul ca prin intermediul Consiliului să se obțină probe

suplimentare în cadrul dosarului de judecată pe cauza Groza Victoria către

Agenția Servicii Publice privind anularea ordinului de concediere și restabilirea

la serviciu, etc.

Prin cererea de concretizare a temeiurilor de fapt și de drept (f.d.187-194),

IP „Agenția Servicii Publice” suplimentar a menționat că, consideră relevante

următoarele prevederi din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea

nr.298 din 21 decembrie 2012, și anume: pct.9 din Regulamentul menționat

indică că „Consiliul își desfășoară activitatea în ședințe ordinare, convocate cel

puțin o dată pe lună”; pct.10: „Ședințele Consiliului sânt publice. Pot avea loc

ședințe închise numai în scopul protejării informației ce constituie secret de stat,

secret comercial ori a altei informații a cărei divulgare este interzisă prin lege. La

cererea petiționarului, a reclamatului sau a persoanei interesate, președintele

Consiliului poate dispune examinarea plângerii în ședință secretă pentru a preveni

divulgarea unor informații care se referă la aspectele intime ale vieții, care

lezează onoarea, demnitatea sau reputația profesională ori care se referă la alte

circumstanțe ce ar putea prejudicia interesele participanților la ședință, ordinea

publică sau moralitatea”; pct.11: „Ședințele Consiliului sânt deliberative dacă la

ele participă 4 membri. În cazul absenței președintelui, ședința este prezidată de

un membru desemnat de acesta sau, după caz, de un membru ales la ședință”,

6

pct.12: „Lucrările ședinței Consiliului sânt consemnate în procese-verbale, care

conțin informații referitoare la prezența membrilor Consiliului și a altor

participanți la ședință, conținutul dezbaterilor, problemele puse la vot, rezultatele

votării și deciziile adoptate. Procesul-verbal se întocmește în termen de 5 zile de

la desfășurarea ședinței și este semnat de președintele Consiliului și de secretar.”;

pct.14 lit.c): „Secretariatul din cadrul aparatului administrativ al Consiliului

exercită următoarele atribuții: c) comunică membrilor Consiliului, petiționarului,

reclamatului, persoanei interesate, cu cel puțin 7 zile calendaristice înainte, data,

ora, locul și agenda ședinței Consiliului și publică informația respectivă pe pagina

web a Consiliului; pct.45 „Petiționarul sau persoana interesată care a depus

plângerea poate renunța la ea până la încheierea audierilor. Renunțarea la

plângere se întocmește în formă scrisă sau se expune verbal în cadrul ședinței

Consiliului, acest fapt consemnându-se în procesul-verbal al ședinței”; pct.53

„Plângerile și autosesizările privind faptele de discriminare sânt examinate cu

respectarea următoarelor principii: transparență a procedurii; celeritate;

contradictorialitate; inversare a sarcinii probațiunii; asigurare a dreptului la

apărare; protecție a datelor cu caracter personal”; Pct.55: „În cadrul audierii,

Consiliul propune părților concilierea sau soluționarea prin mediere a conflictelor

apărute în urma săvârșirii faptelor discriminatorii. Refuzul părților de a găsi o

soluție reciproc acceptabilă se consemnează în procesul-verbal al ședinței

Consiliului”; pct.60: „Consiliului îi pot fi prezentate, până la încheierea

audierilor, orice mijloace de probă, inclusiv înregistrări audio, video sau date

statistice ”.

Astfel, din normele legale menționate concluzionează cu certitudine că

ședințele Consiliului au loc în cazul când sunt deliberative (cu prezența a cel

puțin 4 membri), cu asigurarea prezentei petiționarului, reclamatului (prin

înștiințarea acestora despre data petrecerii ședinței) și asigurarea respectării

principiului transparenței procedurii, contradictorialității și asigurării dreptului la

apărare.

În contextul examinării plângerii dnei Groza Victoria privind pretinsa

discriminare, Agenția Servicii Publice a fost citată la ședința de audieri, care a

avut loc la data de 16 iulie 2019, ora 13:00, la sediul Consiliului.

S-a invocat că ședința Consiliului a avut loc cu grave abateri de la

prevederile Regulamentului de activitate al Consiliului. Din partea membrilor

Consiliului, la ședința în cauză a participat doar membrul raportor - dna Svetlana

Doltu. Restul membrilor Consiliului (Ian Feldman, Andrei Brighidin, Victorina

Luca, Evghenii Alexandrovici Goloșceapov), care figurează în partea introductivă

a deciziei din 29 iulie 2019 nu au participat la ședință Consiliului.

Prin urmare, s-a concluzionat că ședința Consiliului din data de 16 iulie

2019 nu a fost deliberativă, astfel, fiind încălcate prevederile pct.10-11 din

Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr.298 din 21 decembrie

2012.

Reieșind din partea introductivă a deciziei din 29 iulie 2019 se constată că

este indicat că membrii Consiliului participanți la ședința de deliberare (Ian

Feldman, Svetlana Doltu, Andrei Brighidin, Victorina Luca, Avghenii

Goloșceapov) au examinat, în ședință publică, susținerile scrise și verbale ale

petiționarei (Groza Victoria), reclamatei (Agenției Servicii Publice) și au

7

deliberat. Astfel că, Agenția Servicii Publice nu a fost înștiințată despre

petrecerea altor ședințe ale Consiliului în componența indicată de 5 membri, nu a

participat în cadrul dezbaterilor, nu a făcut careva susțineri verbale pe marginea

cererii petiționarului. Unica ședință la care a participat reprezentantul Agenției

Servicii Publice a fost acea din data de 16 iulie 2019, unde din partea Consiliului

a participat doar membrul raportor Svetlana Doltu și asistentul.

Afirmațiile reprezentantului Consiliului precum că ședința din data de 16

iulie 2019 era doar o ședință de audieri, dar nu o ședință a Consiliului urmează a

fi apreciată critic, deoarece, în sensul Regulamentului de activitate al Consiliului

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, audierile

petiționarului și a reclamatului are loc în ședința deliberativă și publică a

Consiliului.

Chiar dacă ședința din data de 16 iulie 2019 nu era considerată o ședință

ordinară a Consiliului, consideră că, Consiliul urma să asigure ca Agenția Servicii

Publice să participe la ședință cu toate drepturile ce rezultă din această calitate.

Astfel, s-a invocat că decizia Consiliului din 19 iulie 2019 (semnată de 5

membri) a fost adoptată cu încălcarea evidentă a principiului transparenței

procedurii, contradictorialității și asigurării dreptului la apărare.

Referitor la fondul litigiului ce ține de pretinsa discriminare a dnei Groza

Victoria, suplimentar, a comunicat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05

noiembrie 2019 (dosar nr.02-3a-7030-28032019), menținută în vigoare prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2020, a fost respins apelul

declarat de către Victoria Groza, a fost admis apelul declarat de către Agenția

Servicii Publice, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Victoria Groza a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Reieșind din partea motivată a deciziei Curții de Apel Chișinău din 05

noiembrie 2019 se constată că: „Cu referire la pretenția reclamantei privind

încasarea diferenței dintre salariul încasat și salariul ce ar fi fost încasat de

reclamantă în perioada 23 august 2017 - 19 decembrie 2017, Completul judiciar

reține că în temeiul dispozițiilor legale sus enunțate, salariul reprezintă retribuția

muncii convenită de părți la momentul încheierii contractului individual de

muncă, iar orice modificare ulterioară a salariului, de asemenea urmează a fi

introdusă printr-o modificare a condițiilor contractuale. În pricină, salariul de

funcție al apelantei a fost stabilit în baza contractului individual de muncă

încheiat cu angajatorul, ulterior modificat ca urmare a schimbării categoriei de

salarizare al acesteia în cadrul Serviciului Stare Civilă. Totodată, potrivit

materialelor dosarului, Completul judiciar reține că salariul apelantei constituia

suma de 3 619, 78 lei. Coroborând cele mai sus elucidate, Completul judiciar

constată că în pricină lipsesc careva temeiuri pentru a dispune încasarea în

beneficiul apelantei a salariului în sumă de 5 450 lei lunar, or, aceasta nu a

prezentat careva înscrisuri probatorii care ar demonstra modificarea condițiilor de

retribuire a muncii convenite de părți în contractul individual de muncă și

suplimentele acestuia. Prin urmare, pretenția apelantei privind încasarea

diferenței dintre salariul încasat și salariul ce ar fi fost încasat de reclamantă în

perioada 23 august 2017 - 19 decembrie 2017, își pierde suportul de fapt și de

drept, aceasta urmând a fi respinsă. La acest capitol, argumentele apelantei

potrivit cărora dânsa consideră că urma să primească salariul unui funcționar care

8

exercita aceleași atribuții de serviciu, Completul judiciar îl reține ca fiind eronat,

or, legea prevede expres temeiurile care îndreptățesc încasarea salariului

suplimentar celui convenit de părțile contractului individual de muncă”.

Potrivit art. 128 alin. (1) din Codul muncii, salariul reprezintă orice

recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în

temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care

urmează a fi prestată.”

Consiliul nu a ținut cont de faptul că între ASP și Groza Victoria nu exista

un contract individual de muncă (ordinul de concediere fiind în vigoare), iar

litigiul de muncă dintre ASP și Groza Victoria era în curs de derulare, nefiind

adoptată la moment o hotărâre judecătorească definitivă sau irevocabilă. Groza

Victoria activa la Agenția Servicii Publice doar în ordinea executării imediate a

hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea ce ține

de încasarea de la Agenția Servicii Publice în beneficiul reclamantei Victoria

Groza a unui salariu mediu lunar, în sumă de 3 619 lei 78 bani și restabilirea în

funcția de specialist superior în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca al Agenției

Servicii Publice.

Prin executarea hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, ulterior casată, Agenția Servicii Publice a fost nevoită să achite salariul

unei persoane în lipsa unui contract individual de muncă și în afara statelor de

personal.

Fiind restabilită în funcție prin hotărâre judecătorească cu executare

imediată, până la adoptarea unei hotărâri judecătorești definitive sau irevocabile

favorabile, Groza Victoria putea să pretindă doar la salariul stabilit anterior în

contractul individual de muncă, dar nu la modificarea contractului individual de

muncă care a fost desfăcut prin ordinul de concediere.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă, fiind anulată decizia Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității din 29 iulie 2019, în cauza

nr.116/19.

La 05 ianuarie 2022, Consiliul a declarat apel nemotivat, cât și persoană

terță, Groza Victoria la 28 ianuarie 2022 a declarat apel nemotivat, iar la 31 mai

2022 Groza Victoria a depus apel motivat și la 20 mai 2022 Consiliul a depus

apel motivat împotriva hotărârii, prin care au solicitat admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă

acțiunea înaintată.

Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Groza Victoria și cererea de apel depusă de Consiliu și

s-a menținut hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

La 28 noiembrie 2022, Groza Victoria a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 7 aprilie 2023 a

prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, solicitând casarea

hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare, cu pronunțarea unei decizii

noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a invocat că decizia este ilegală și neîntemeiată.

Consideră că la emiterea acesteia instanța de apel a admis încălcarea normelor de

9

drept material, a interpretat eronat legea și a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată.

A accentuat că prin hotărârea instanței de fond și a instanței de apel, se

încalcă drepturile fundamentale ale terțului, dreptul la un proces echitabil,

garantat de art.6 CEDO, ceea ce atrage după sine casarea hotărârilor

judecătorești.

A relatat că instanțele de judecată inferioare au discutat numai legalitatea

deciziei Consiliului nr.116/19, prin prisma respectării procedurii de emiterea a

acesteia, dar nu s-a expus deloc, cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale

ale terțului Groza Victoria, iar cu privire la respectarea procedurii de către

Consiliu, au dat numai niște interpretări proprii, care se combat prin alte hotărâri

de judecată, prin care Instanțele s-au expus asupra legalității deciziilor

Consiliului.

Cu referire la legalitatea Deciziei Consiliului nr. 116/19 din 29 iulie 2019,

consider că aceasta a fost emisă în strictă conformitate cu legislația și nu există

temei pentru casarea acesteia, deoarece în textul deciziei, Consiliul cu lux și

amănunte a argumentat soluția sa, după ce a constatat că în privința ei a fost

admisă discriminarea în raport cu alți angajați ai SSC Soroca, care pentru același

volum de muncă la aceiași funcție, au fost remunerați cu 7 100 lei, iar ea numai

cu 5 450 lei.

Totodată, Consiliul a prezentat argumentele/explicațiile cu privire la

legalitatea procedurii de emiterea a deciziei date.

La 2 decembrie 2022, Consiliul pentru egalitate a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28

martie 2023, a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei, cu pronunțarea unei

decizii noi de respingere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat normele de drept material și procedural. La fel, nu a constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. Iar, aceste fapte

au generat concluzii nefondate prin care a fost anulată decizia Consiliului din 29

iunie 2019 pe cauza nr.116/19.

De asemenea, a reținut că singurul temei și neargumentat în baza căruia

instanța de apel a decis să anuleze decizia Consiliului pe cauza nr. 116/19 a fost

pretinsele încălcări de procedură la etapa de examinare a plângerii dnei Victoria

Groza.

Referitor la argumentul instanței că membrii Consiliului nu au participat nici

la o ședință publică pe cauza nr.116/19 și nu au ascultat susținerile scrise și

verbale ale participanților, adică a avut loc cu încălcarea cerinței privind

cvorumul necesar, a reținut că Consiliul își desfășoară activitatea în două tipuri de

ședințe: ședințe de audieri și ședințe de deliberare, fapt reținut și de instanțele

inferioare.

Astfel, a precizat că la data 16 iulie 2019 a fost desfășurată ședința de

audieri publice pe cauza nr.116/19, care a fost prezidată de membrul raportor

desemnat pe cauză - dna Svetlana Doltu, asistată de un funcționar din cadrul

aparatului administrativ al Consiliului - dl Petru Bardan. În cadrul ședinței au fost

examinate pozițiile scrise și verbale ale părților pe cauza nr.116/19, demarată în

baza plângerii depuse de petiționara/terța Victoria Groza.

10

Întru fundamentarea poziției a notat că, potrivit pct. 50 din Regulamentul cu

privire la activitatea Consiliului aprobat prin Legea nr.298/2012 (până la

modificările din 09 februarie 2023), în procesul de soluționare a plângerii,

membrul raportor este asistat de un funcționar din cadrul aparatului administrativ

al Consiliului.

Consiliul completează prin a clarifica că ședința de audieri din data de 16

iulie 2019 pe cauza nr.116/19 a fost una deschisă și publică, deci petrecută în

conformitate cu prevederile pct.10 din Regulamentul cu privire la activitatea

Consiliului aprobat prin Legea nr.298/2012.

De asemenea, anterior derulării ședinței, prin scrisoarea cu nr.03/1090 din

24 iunie 2019, Consiliul a citat petiționara/terțul Victoria Groza la ședință de

audieri din 16 iulie 2019, fiindu-i remisă poziția scrisă a reclamatei/intimatei

Agenția Servicii Publice în legătură cu cele invocate în plângerea dânsei.

Totodată, dnei Victoria Groza i-a fost adus la cunosțință că ședințele

Consiliului, cu excepția celor de deliberare, sunt deschise publicului, iar în cazul

în care dorește să suplinească plângerea cu alte informații și probe relevante, este

rugată să o facă către data stabilită pentru ședința de audieri.

A remarcat că la data fixată pentru petrecerea ședinței de audieri,

petiționara/terțul Victoria Groza a venit cu o reacție scrisă asupra materialelor

expediate, exercitându-și în acest mod dreptul la apărare. În cadrul ședinței,

deoarece petiționara nu s-a prezentat, au fost date citirii alegațiile sale scrise

expuse în plângerea și cererea adăugătoare, precum și a fost audiat reprezentantul

intimatei Agenția Servicii Publice pe marginea tuturor aspectelor invocate de dna

Victoria Groza, ultimul exercitându-și în acest mod dreptul la apărare. În context,

Consiliul atrage atenția și asupra faptului că, în conformitate cu pct. 54 din

Regulamentul de activitate al Consiliului aprobat prin Legea nr. 298/2012,

neprezentarea părților nu împiedică examinarea plângerii.

Prin urmare, a conchis că în procesul de examinare a plângerii

petiționarei/terței Victoria Groza, Consiliul i-a asigurat respectarea principiilor

stabilite în pct.53 din Regulamentul citat supra, în special principiile transparenței

procedurii, contradictorialității și asigurării dreptului la apărare.

Mai mult ca atât, Consiliul a atras atenția că decizia a fost adoptată cu

respectarea cvorumului de cel puțin 4 membri în ședința de deliberare și votată de

5 membri ai Consiliului.

Punctul 11 din Capitolul II Organizarea și funcționarea Consiliului din

Regulamentul de activitate al Consiliului aprobat prin Legea nr.298/2012,

reglementează aspectele privind modul de desfășurare a ședințelor Consiliului la

adoptarea deciziilor (ședințe de deliberare).

Astfel, ședințele de deliberare ale Consiliului sunt deliberative dacă la ele

participă 4 membri ai Consiliului, iar conform pct.63 din Regulamentul de

activitate al Consiliului aprobat prin Legea nr.298/2012, Consiliul deliberează în

ședință închisă. Deci, prezența unui număr de cel puțin 4 membri ai Consiliului

este necesar doar pentru ședințele de deliberare ale Consiliului și nu pentru cele

de examinare a plângerilor (ședințe de audieri).

Aceste prevederi indică asupra componenței solicitate de lege pentru a fi

petrecute ședințele de audieri, și anume: membrul raport și funcționarul din

cadrul aparatului administrativ. Astfel, în ședința de examinare a plângerii,

potrivit prevederilor enunțate supra, trebuie să participe membrul raportor și

11

funcționarul asistent, precum și părțile. În funcție de disponibilitate, la ședințele

de examinare a plângerilor, pot participa și alți membri, însă prevederile

procedurale aferente etapei respective nu impun un număr/cvorum anumit pentru

a petrece ședințele de examinare a plângerilor, cu alte cuvinte, legea până la

modificarea din 09 februarie 2023 nu impunea un număr/un cvorum anumit

pentru petrece ședințele de audieri în cadrul cercetării plângerilor.

În concluzie, a conchis că argumentul instanței de apel precum că membrii

Consiliului nu au participat la nici o ședință publică pe cauza nr.116/9 nu au

ascultat susținerile scrise și verbale ale participanților, prin ce a avut încălcarea

gravă a principiilor garantate de pct.10 și 53 ale Regulamentului de activitate

Consiliului aprobat prin Lega nr.298/2012, ceea ce ar constitui în opinia instanței

un viciu deosebit de grav afectând legalitatea actului administrativ contestat - nu

este fondat reprezentând o interpretare eronată a normelor de drept procedural de

soluționare a unei plângeri în fața Consiliului.

Reține că, ulterior petrecerii ședinței de audieri, care de regulă este una

publică, membrii Consiliului se întrunesc într-o ședință închisă de deliberare,

unde se pronunță asupra soluției pe marginea plângerii. Astfel, în cadrul ședinței

de deliberare, membrii prezenți examinează, de rând cu proiectul de decizie

întocmit de membrul raportor asupra cauzei, și materialele dosarului, precum și

susținerile scrise și verbale ale părților (participanților procedurii administrative)

expuse în cadrul ședinței publice de audieri și fixate în Stenograma ședinței de

audieri și înregistrarea audio/video a acesteia. Mai mult ca atât, membrii

Consiliului, au avut posibilitatea să examineze înregistrările, materialele cauzei și

să vină cu concluzia personală în ședința de deliberare.

Cât privește concluzia instanței de apel prin care a fost constatată o pretinsă

ilegalitate în fond a deciziei, a indicat că Consiliul, în procesul de examinare a

plângerii depuse de petiționara/terțul Victoria Groza privind pretinsa

discriminare, a luat act de faptul că la acel moment în cadrul instanțelor de

judecată naționale se afla pe rol un litigiu între participanții procedurii

administrative în cauza nr.116/19. Referiri la respectiva circumstanță se regăsesc

atât în conținutul deciziei emise pe cauza nr.116/19, cuprinse în special în

alegațiilor petiționarei și poziția reclamatei (în acest sens a se vedea fila dosarului

administrativ nr.136-141), cât și în cel al Stenogramei ședinței de audieri (a se

vedea fila dosarului administrativ nr.131-134). De asemenea, fila dosarului

administrativ nr.135 denotă în mod expres informația în acest sens, în particular

despre numărul și părțile dosarului aflat în gestiunea Curții de Apel Chișinău la

acea vreme.

În context, a precizat că, în cadrul ședinței de audieri din data de 16 iulie

2019, fiind invocat de către reprezentantul reclamatei/intimatei prezența pe rolul

instanțelor de judecată a litigiului de muncă între aceleași părți, membrul raportor

a clarificat situația dată și a stabilit incontestabil că temeiurile de adresare ale

petiționarei/terțului Victoria Groza în fața Consiliului și în fața instanțelor de

judecată sunt totuși diferite. Or, Victoria Groza nu a invocat în fața autorităților

judiciare fapta discriminării, ci doar a solicitat anularea ordinului de concediere,

restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor

de judecată. Astfel, nici instanța de fond, cât și instanța de apel nu au demonstrat

prin probe pertinente, concludente și utile că obiectul procedurii administrative

inițiate către Consiliu este similar obiectului cauzei aflate pe rolul instanței de

12

judecată. Or, prin analiza deciziilor „motivate” a instanțelor de judecată se

stabilește cu certitudine că prin cererea de chemare în judecată în litigii de muncă

cu angajatorul său, terțul nu a solicitat constatarea discriminării și instanța nu a

soluționat acest capăt al cererii.

În schimb, din materialele dosarului administrativ, Consiliul a reținut că

urmează să se pronunțe asupra existenței faptei de discriminare manifestată prin

plata inegală pentru același tip de muncă. Așadar, Consiliul nicidecum nu s-a

pronunțat asupra legalității concedierii petiționarei/terțului Victoria Groza sau a

altui aspect legat exclusiv de raporturile de muncă. Deci, nu și-a arogat

competente neatribuite de lege, ci doar a examinat situația deplânsă de Victoria

Groza prin prisma corespunderii acesteia legislației privind nediscriminarea.

Prin urmare, Consiliul a instituit prezumția discriminării. Consiliul a stabilit

că petiționara/terțului Victoria Groza a fost restabilită în funcția de specialist

superior, pentru a doua oară, la data de 22 martie 2019, funcție în care activa la

momentul examinării plângerii (16 iulie 2019). Consiliul a luat act de afirmațiile

petiționarei precum că și în perioada 22 martie 2019 - 16 iulie 2019 salariul

acesteia a fost stabilit diferit față de cel al colegiilor care prestau același tip de

muncă (salariul petiționarei constituia 5 450 lei lunar, pe când al colegilor 7 100

lei lunar). Consiliul a reținut că statutul petiționarei de „persoană restabilită în

câmpul muncii” a constituit acea circumstanță obiectivă care a stat la baza

tratamentului diferențiat sus indicat.

Totodată, Consiliul a reținut că mărimea salariului tarifar al specialiștilor

superiori din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Direcției generale stare civilă a

Departamentului înregistrare și evidență a populației a Agenției Servicii Publice

începând cu 01 ianuarie 2019 (cu excepția angajaților din mun. Chișinău)

constituia 7100 lei. Astfel, Consiliul a observat că, prin ordinul directorului

Agenției Servicii Publice nr.278p din 21 martie 2019, dnei Victoria Groza i-a fost

stabilit salariul tarifar de 5 450 lei, deși pentru ceilalți colegi care exercită același

timp de muncă constituia 7 100 lei.

A menționat că intimata a insistat în fața Consiliului cu argumentul privind

necesitatea achitării unui salariu diferențiat pentru o muncă de valoarea egală,

justificând aceste acțiuni prin lipsa unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile pe marginea cererii de chemare în judecată a dnei Victoria Groza.

Consiliul a notat că situația particulară a doamnei (restabilită în câmpul muncii)

și incertitudinea referitoare la durata raporturilor de muncă (ținând cont de faptul

că litigiul este în proces de examinare, nefiind dată o soluție irevocabilă) nu

constituie o circumstanță relevantă și justificativă pentru a stabili remunerarea

diferențiată. Acest fapt nu scutește angajatorul de obligația de a asigura o

remunerare egală pentru muncă egală, în situația în care avea obligația să

restabilească și să ofere petiționarei/terțului Victoria Groza o muncă similară

celei deținute anterior. Mai mult ca atât, deși intimata și-a justificat acțiunile prin

incertitudinea referitoare la durata raporturilor de muncă, la prima restabilire în

muncă, angajatorul a oferit dnei Victoria Groza salariu de 5 450 lei, deși, până la

eliberarea din funcție aceasta beneficia de un salariu de 3 619,78 lei. Ceea ce

denotă faptul că angajatorul la discreția sa a decis asupra remunerării petiționarei,

deși, există un Regulament intern care reglementează aceste aspecte.

13

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursurilor), recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 15 noiembrie

2022 și a fost notificat părților la data de 17 noiembrie 2022 (f.d.79, vol. II).

La data de 28 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Groza

Victoria a depus recurs nemotivat împotriva deciziei (f.d.72-75, vol. II).

La 2 decembrie 2022, Consiliul pentru egalitate a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei (f.d.76-78, vol. II).

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurenților la data de 9 martie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.81, vol. II).

Iar, motivarea recursului a fost depusă de Consiliu la 28 martie 2023 (f.d.82-

85, vol. II) și de către Groza Victoria la 7 aprilie 2023 (f.d.98-101).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursurilor împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, Groza Victoria și Consiliul pentru egalitate au respectat termenele

prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare

la data declarării recursurilor).

La 14 aprilie 2023, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință la

recursul declarat de Consiliul pentru egalitate, solicitând declararea acestuia ca

tardiv, inadmisibil și neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul

administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios

administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul

uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin

vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5

judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca

recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.

Verificând decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recursuri și

referință, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept

aplicabile, Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a

fi admis, cu casarea integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1), lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursurilor), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă

una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

14

În circumstanțele prezentei cauze, având în vedere raționamentele expuse

mai sus, instanța de recurs reține că la 30 mai 2019, persoana terță Groza Victoria

a adresat o plângere Consiliului pentru egalitate (anterior Consiliul pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității), prin care a solicitat

constatarea admiterii de către administrația IP „Agenția Servicii Publice” a

acțiunilor discriminatorii in privința sa prin achitarea unui salariu tarifar mai mic

în raport eu alți angajați la aceeași funcție, pentru aceeași muncă prestată, și

emiterea unei decizii prin care administrația ASP să fie obligată să înceteze

acțiunile discriminatorii, cu restabilirea sa în drepturile lezate și salarizarea cu un

salariu pe care îi primesc specialiștii superiori din cadrul SSC Soroca al ASP.

Prin decizia nr.116/19 din 29 iulie 2019, Consiliul a decis că faptele

constatate reprezintă discriminare în câmpul muncii manifestată prin remunerare

inegală pentru același tip de muncă.

La 13 august 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a înaintat cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului pentru egalitate, prin care a solicitat

anularea deciziei nr.116/19 din 29 iulie 2019.

Prima instanță, prin hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a adoptat hotărârea sus-citată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a respins cererea de apel depusă de Groza Victoria și cererea de apel

depusă de Consiliu și a menținut hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că, concluzia instanței de

fond privind netemeinicia deciziei Consiliul pentru egalitate nr.116/19 din 29

iulie 2019 este întemeiată, în acest context menționând că litigiul de muncă

declanșat dintre salariat și angajator a fost soluționat irevocabil, soluția emisă

fiind în defavoarea salariatului. Instanțele de judecată au respins acțiunea

Victoriei Groza, inclusiv în partea încasării diferenței salariului pentru pretinsa

discriminare. Respectivele constatări ale instanțelor de judecată au obținut

puterea lucrului judecat, și nu a avut loc discriminarea reclamantei în câmpul

muncii.

Distinct, Colegiul instanței de apel a reiterat accepțiunea primei instanțe

precum că decizia contestată a fost emisă cu încălcarea gravă a principiilor

transparenței procedurii, contradictorialității și asigurării dreptului la apărare,

garantate de pct.pct.10, 53 al Regulamentului de activitate al Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Lega

nr.298 din 21 decembrie 2012, ceea ce constituie un viciu grav, afectând

legalitatea actului administrativ contestat.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursurile declarate de Groza

Vitoria și de Consiliul pentru egalitate, Completul de judecată ajunge la concluzia

că decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta prezintă deficiențe în

motivare. Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns convingător la

expunerile de bază invocate de părți. Argumentele formulate în fața sa nu au fost

clarificate, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui argument,

astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a da posibilitate instanței de recurs să

exercite controlul judiciar a soluției pronunțate.

15

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs atrage atenția asupra

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate.

În context, instanța de recurs accentuează că prin decizia din 15 noiembrie

2022, Colegiul instanței de apel, preluând concluziile hotărârii primei instanțe, a

conchis doar asupra încălcării de către Consiliul pentru egalitate a principiilor

transparenței procedurii de examinare a cauzei nr.116/19, la plângerea depusă de

Groza Victoria privind pretinsa discriminare în câmpul muncii.

Însă, din textul deciziei instanței de apel nu se reliefează o concluzie clară în

privința argumentelor ce vizează ilegalitate în fond a deciziei nr.116/19 din 29

iulie 2019 și constatările Consiliului privind discriminarea petiționarei Groza

Victoria în raport cu alți angajați.

Unicul argument fiind doar că litigiul de muncă declanșat între Groza

Victoria și angajatorul IP „Agenția Servicii Publice” a fost soluționat irevocabil,

instanțele de judecată respingând acțiunea Victoriei Groza, inclusiv în partea

încasării diferenței salariului pentru pretinsa discriminare.

Cu referire la acest aspect, instanța de recurs notează că este întemeiat

raționamentul din recurenților că în decizia contestată Consiliul nu s-a pronunțat

asupra legalității concedierii petiționarei/terțului Victoria Groza sau a altui aspect

legat exclusiv de raporturile de muncă. Consiliul, nu și-a arogat competențe

neatribuite de lege, ci doar a examinat plângerea ei prin prisma corespunderii

acesteia legislației privind nediscriminarea.

Astfel, pornind de la argumentele prezentate în cererea de recurs depusă de

Consiliul pentru egalitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că, într-adevăr, în cadrul ședinței de audieri din data de 16 iulie 2019,

fiind invocat de către reprezentantul reclamatei prezența pe rolul instanțelor de

judecată a litigiului de muncă între aceleași părți, membrul raportor a clarificat

situația dată și a stabilit că temeiurile de adresare ale petiționarei Victoria Groza

în fața Consiliului și în fața instanțelor de judecată sunt diferite. Or, Victoria

Groza nu a invocat în fața instanțelor de judecată fapta discriminării, ci doar a

solicitat anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și încasarea

prejudiciului. Astfel, nici instanța de fond, cât și instanța de apel nu au

demonstrat prin probe pertinente, concludente și utile că obiectul procedurii

administrative inițiate către Consiliu este similar obiectului cauzei aflate pe rolul

instanței de judecată. Or, prin cererea de chemare în judecată în litigiul de muncă

cu angajatorul său, terțul nu a solicitat constatarea discriminării și instanța nu a

soluționat acest capăt al cererii.

În concluzie, instanța de recurs consideră întemeiate criticile recursurilor

referitoare la nemotivarea deciziei instanței de apel, or aceasta nu s-a expus

referitor la aspectele ce vizează constatările Consiliului precum că și în perioada

22 martie 2019 - 16 iulie 2019 salariul Victoriei Groza a fost stabilit diferit față

de cel al colegiilor care prestau același tip de muncă. Or, prin ordinul directorului

Agenției Servicii Publice nr.278p din 21 martie 2019, dnei Victoria Groza i-a fost

stabilit salariul tarifar de 5 450 lei, deși pentru ceilalți colegi care exercită același

timp de muncă constituia 7 100 lei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea

este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a

imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a

16

exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control

judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor

judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239 din

Codul de procedură civilă și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de

recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu

și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea

dreptului la un proces echitabil al recurenților, inclusiv dreptul de acces liber la

justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20

din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Groza Victoria și recursul depus de Consiliul

pentru egalitate.

Se casează integral decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

(Consiliul pentru egalitate), terț Groza Victoria, cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și se restituie cauza spre rejudecare, la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată,

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

17