3ra-234/19 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata

3ra-234/19 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3ra-234/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Pasecinic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi)

D E C I Z I E

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Valeriu Doagă

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Victoria Groza,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Serghei Railean,

intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului

de concediere, restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului material, moral și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Victoria Groza, s-a admis apelul incident declarat de

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, s-a casat hotărârea din 24 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a

respins integral ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Victoria

Groza,

c o n s t a t ă:

La 29 decembrie 2017 Victoria Groza a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, Serghei Railean, intervenient accesoriu

Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta Victoria Groza a invocat că a activat în

cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca din anul 2004, în diferite funcții, ultima funcție

deținută fiind funcția de specialist superior al Oficiului Stare Civilă Soroca, Serviciul

Stare Civilă, avînd statut de funcționar public.

Reclamanta Victoria Groza a menționat că la 10 august 2017 i-a fost adus la

cunoștiință ordinul Serviciului Stare Civilă nr. 218 p din 24 iulie 2017 cu privire la

preavizarea personalului despre reorganizarea prin fuziune a Serviciului Stare Civilă

și lichidarea funcției publice, iar la 19 octombrie 2017 i-a fost adus la cunoștiință

ordinul nr. 298p din 29 septembrie 2017 cu privire la preavizarea salariaților despre

1

concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate.

La 19 decembrie 2017 i-a fost adus la cunoștință sub semnătură extrasul din ordinul

pârâtului nr. 617p din 13 decembrie 2017, prin care a fost eliberată din funcția

deținută pe motivul reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate, însă

cu preambulul acestui ordin și alte dispoziții ale acestuia nu a făcut cunoștință.

Reclamanta Victoria Groza a indicat că ordinul directorului IP „Agenția

Servicii Publice” nr. 617p din 13 decembrie 2017 este ilegal și neîntemeiat.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal ordinul

directorului IP „Agenția Servicii Publice” nr. 617p din 13 decembrie 2017 cu privire

la încetarea contractului individual de muncă cu salariații, în temeiul căruia

reclamanta a fost concediată din serviciu din cadrul OSC Soroca, anularea ordinului

nr. 617p din 13 decembrie 2017 cu privire la încetarea contractului individual de

muncă cu salariații, obligarea directorului IP „Agenția Servicii Publice” să

revizuiască numirea în funcții conform noii organigrame a angajaților OSC Soroca

și să emită ordin de angajare a reclamantei în cadrul Serviciului Stare Civilă Soroca,

în funcția de specialist superior, încasarea în mod solidar din contul IP „Agenția

Servicii Publice” și a lui Serghei Railean a sumei de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral și încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” a cheltuielilor de

judecată.

La 16 februarie 2018 Victoria Groza a depus cerere de concretizare a

pretenților prin care suplimentar a indicat că la 14 februarie 2018 a expediat în adresa

pârâtei IP „Agenția Servicii Publice” o cerere, prin care a informat că la angajarea

specialiștilor OSC Soroca, administrația pârâtei a încălcat prevederile art. 183 Codul

muncii și dreptul ei preferențial la angajare, în raport cu angajata OSC Soroca, Alla

Gîncu, care a deținut o funcție inferioară funcției pe care a deținut-o reclamanta, a

obținut performante de evaluare mai joase decât ale sale, are o vechime de muncă

mai mică decât a reclamantei și era sancționată cu avertisment, prin ordinul

directorului Serviciului Stare Civilă din 14 iulie 2017. Însă, cererea prealabilă nu a

fost satisfăcută de către pârâta IP „Agenția Servicii Publice”.

Reclamanta Victoria Groza a menționat că i s-a achitat indemnizația pentru

concediu nefolosit pentru 8 zile, în loc de 16 zile, ce i se cuveneau, iar angajatorul

i-a reținut carnetul de muncă.

Prin urmare, reclamanta Victoria Groza a solicitat admiterea acțiunii,

recunoașterea ca fiind ilegal ordinul directorului IP „Agenția Servicii Publice” nr.

617p din 13 decembrie 2017 cu privire la încetarea contractului individual de muncă

cu salariații, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile administrației pârâtei privind

neachitarea salariului mediu pentru reținerea carnetului de muncă, timp de 9 zile,

recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile administrației pârâtei privind achitarea pentru

perioada 23 august 2017 – 19 decembrie 2017 a unui salariu mai mic decât salariul

ce a fost achitat pentru această perioadă unui specialist superior al IP „Agenția

Servicii Publice” Oficiul Soroca și refuzul de recalculare și achitare a salariului

pentru această perioadă, egal cu cel primit de către un specialist superior și

compensațiilor pentru concediul nefolosit, recunoașterea faptului că la angajarea

specialiștilor Oficiului Stare Civilă Soroca, IP „Agenția Servicii Publice” a admis

încălcarea prevederilor legislației în vigoare și a dreptului preferențial al reclamantei

la angajare, în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, recunoașterea

2

dreptului său preferențial la angajare în raport cu Alla Gîncu, anularea ordinului

directorului pârâtei nr. 617p din 13 decembrie 2017 cu privire la încetarea

contractului individual de muncă cu salariații, obligarea pârâtei să-i achite salariul

mediu pentru 9 zile, pentru reținerea carnetului de muncă, să recalculeze și să-i

achite pentru perioada 23 august 2017 – 19 decembrie 2017 diferența dintre salariul

ce i-a fost achitat în această perioadă și salariul unui specialist superior, conform

noii organigrame, să efectueze recalcularea compensației pentru concediul nefolosit

pentru 16 zile, pentru perioada 23 august 2017 – 19 decembrie 2017, să revizuiască

numirea (încadrarea) în funcții conform noii organigrame, a angajaților Oficiul Stare

Civilă Soroca și să emită ordin de angajare a reclamantei în cadrul Oficiului Stare

Civilă Soroca în funcția de specialist superior, încasarea în mod solidar din contul

IP „Agenția Servicii Publice” și a lui Serghei Railean a sumei de 5 000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral și încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a

admis cererea depusă de IP „Agenția Servicii Publice” privind strămutarea cauzei

conform competenței jurisdicționale, s-a strămutat cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva IP „Agenția Servicii

Publice”, Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii,

spre judecare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Prin hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva IP

„Agenția Servicii Publice” și Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul

de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție și încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată, s-a

anulat ordinul IP „Agenția Servicii Publice” nr.617/p din 13 decembrie 2017 ,,Cu

privire la încetarea contractului individual de muncă”, în parte ce ține de concedierea

Victoriei Groza, s-a restabilit Victoria Groza în funcția de specialist superior în

cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca al IP „Agenția Servicii Publice”, începând cu

19 decembrie 2017, s-a încasat din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul

Victoriei Groza salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada

19 decembrie 2017 – 24 mai 2018 în sumă de 18 702, 19 lei, suma de 3 619, 78 lei

cu titlu de prejudiciu moral, suma de 517, 30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în

rest pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza au fost

respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Victoria Groza, s-a admis apelul incident declarat de IP „Agenția

Servicii Publice”, s-a casat hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a respins integral ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva IP „Agenția

Servicii Publice”, Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al

Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și

încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

3

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 28 noiembrie 2018 (f.d.167 vol. II).

Totodată, la data de 02 noiembrie 2018, recurenta Victoria Groza a depus prin

poșta electronică cerere la Curtea de Apel Chișinău, prin care a solicitat eliberarea

dispozitivului deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care a fost

recepționată de recurentă la 08 noiembrie 2018, conform trimiterii poștale

DS2035037194AS (f.d.166 vol. II).

La fel, instanța de recurs relevă că decizia recurată a fost publicată pe portalul

instanțelor naționale de judecată la data de 30 noiembrie 2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat

de Victoria Groza la data de 19 decembrie 2018 (f.d.169 vol. II), adică cu respectarea

termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, Victoria Groza a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărârii, de admitere integrală a acțiunii depuse de Victoria Groza.

În motivarea cererii de recurs, suplimentar celor invocate în cererea de chemare

în judecată recurenta Victoria Groza a indicat că reorganizarea prin fuziune

(absorbție) a Serviciului Stare Civilă cu IP „Agenția Servicii Publice” s-a dispus prin

pct.5 al Hotărârii Guvernului privind constituirea Agenției Servicii Publice nr.314

din 22 mai 2017. Prin Hotărârea menționată, s-a dispus ca IP „Agenția Servicii

Publice”, în termen de 2 luni, să elaboreze și să prezinte fondatorului spre aprobare

structura și efectivul-limită. Astfel, prin ordinul nr.377-A din 21 iulie 2017 „cu

privire la aprobarea structurii și efectivului-limită a IP „Agenția Servicii Publice”,

au fost aprobate structura și efectivul-limită a IP „Agenția Servicii Publice”.

Până la reorganizare, potrivit statelor de personal ale Serviciului Stare Civilă

pentru anul 2017, Oficiul Stare Civilă Soroca includea 9 unități, inclusiv 3 unități de

specialist superior, una din care era deținută de recurentă, iar după fuzionarea

Serviciului Stare Civilă cu IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Stare Civilă

Soroca al IP „Agenția Servicii Publice”, include 5 unități, inclusiv o unitate de șef

serviciu și 4 unități de specialist superior.

Recurenta a specificat că prin ordinul Serviciului Stare Civilă nr.218p din data

de 24 iulie 2017 a fost preavizată despre eliberarea din funcția deținută. La data de

26 septembrie 2017, a adresat administrației IP „Agenția Servicii Publice” o cerere

prin care a solicitat să fie informată de ce cu ea nu se încheie contract de muncă și

de ce nu s-a regăsit în ordinul de angajare. Prin scrisoarea Ol/G-164/17 din data de

25 octombrie 2017 a fost informată că ea a fost preavizată despre lichidarea funcției

sale.

Recurenta Victoria Groza a menționat că ordinul nr.298p din data de

29 septembrie 2017 a IP „Agenția Servicii Publice” este caduc, deoarece nu a produs

careva efecte și statele de personal ale Serviciului Stare Civilă Soroca nu au fost

reduse, dar au rămas 5 unități. Mai mult ca atât, la data semnării acestui ordin

Victoria Groza nu era angajată legal în cadrul IP „Agenția Servicii Publice”,

deoarece cu ea contract de muncă nu a fost încheiat, ordin de angajare nu a fost

4

perfectat și înscrieri în carnetul de muncă cu privire la angajarea sa în cadrul IP

„Agenția Servicii Publice” nu au fost efectuate.

Recurenta a invocat că deoarece angajatorul, a preavizat-o prin ordinul nr.218p

din 24 iulie 2017, urma să o concedieze pe aceasta în termen de 30 zile de la

preavizare, adică la data de 23 august 2017, însă IP „Agenția Servicii Publice” a

încălcat procedura de concediere a Victoriei Groza.

Recurenta Victoria Groza a menționat că a prezentat probe că a deținut

performanțe mai înalte ca ale Allei Gîncu și că a avut dreptul preferențial la angajare,

în raport cu aceasta.

La fel, recurenta a precizat că instanța de apel a manifestat lipsă de

imparțialitate la judecarea prezentei cauze și a apreciat critic circumstanțele de fapt

și drept ale cauzei, dar și probatoriul acumulat, a aplicat eronat normele de drept

material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia

să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Recurenta a invocat că legislația muncii nu conține noțiunea de lichidare a

unității. Respectiv, la soluționarea acestor litigii se vor aplica normele Codului civil,

care determină modul de lichidare a persoanei juridice. Astfel, instanța urmează să

verifice dacă a avut loc lichidarea unității și nu reorganizarea, dezmembrarea sau

transformarea ei.

Iar, concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor

de personal din unitate are loc în cazul în care reducerea numărului sau a statelor de

personal a avut loc real, salariatul nu are dreptul preferențial de a fi lăsat la lucru,

salariatul a fost preavizat despre reducerea numărului sau a statelor de personal din

unitate cu 2 luni înainte de reducere, acordîndu-i salariatului ce urmează a fi

concediat o zi lucrătoare pe săptămînă cu menținerea salariului mediu pentru

căutarea unui alt loc de muncă; desfacerea contractului individual de muncă a fost

făcută cu consultarea prealabilă al organului sindical din unitate.

Recurenta a menționat că instanța de apel a interpretat eronat că funcția deținută

de Victoria Groza în cadrul Serviciului Stare Civilă avea statutul de funcție publică,

iar după lichidarea serviciului la 23 august 2017, funcția deținută de reclamantă a

pierdut acest statut. Ori, funcția de specialist superior în cadrul OSC Soroca, cu statut

de funcționar public, începând cu 23 august 2017 a fost lichidată, iar în anexa nr. l a

statelor de personal a IP „Agenția Servicii Publice” au fost incluse funcții la care

urmau să activeze funcționarii publici, fără acest statut.

De asemenea, recurenta a indicat că instanța de apel eronat a stabilit că

preavizarea realizată de către Serviciul Stare Civilă prin ordinul nr.218p din 24 iulie

2017, viza doar eliberarea din funcția publică deținută, ori prin acest ordin, Victoria

Groza a fost preavizată despre eliberarea din funcția deținută și despre lichidarea

funcției publice, în consecință, urmau să fie aplicate efectele prevăzute la art.42

alin.6) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158

din 04 iulie 2008. Astfel, deși funcția deținută de Victoria Groza, anterior fuzionării

Serviciului Stare Civilă cu IP „Agenția Servicii Publice” a fost lichidată, iar în altă

funcție conform noilor state ale IP „Agenția Servicii Publice” nu a fost angajată

legal.

Recurenta Victoria Groza a menționat că instanța de apel eronat a constatat că

eliberarea ei la 19 decembrie 2017 a fost realizată în termenul de preavizare instituit

5

de art. 88 alin. (1) lit. b) Codul muncii. Ori, instanța de apel nu a luat în considerare

că la data emiterii ordinului nr.298p din 29 septembrie 2017 cu privire la preavizarea

salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de

personal din unitate și aducerii la cunoștință a acestui ordin Victoriei Groza la data

de 19 octombrie 2017, aceasta nu era angajată legal în cadrul IP „Agenția Servicii

Publice”.

Recurenta a invocat că instanța de apel eronat a reținut că Victoria Groza are

productivitatea muncii mai joasă, decît Alla Gîncu, care are productivitatea muncii

medie. Ori, în cadrul judecării cauzei au fost prezentate probe că Victoria Groza în

cadrul activității la Serviciul Stare Civilă a deținut funcția de specialist superior, avea

un stagiu de muncă mai mare, sancțiuni disciplinare nu a avut, iar Alla Gîncu avea

funcția de specialist și avea sancțiunea disciplinară „avertisment” nestinsă.

La fel, recurenta Victoria Groza a invocat că în cadrul judecării cauzei,

angajatorul nu a prezentat probe de ce nu a angajat-o după reorganizare în una din

funcțiile Serviciului Stare Civilă Soroca și de ce nu i-a propus un alt loc de lucru în

interiorul perioadei de la preavizare până la concediere.

Cu referire la respingerea pretenției privind obligarea pârâtei de a încheia cu

Victoria Groza un contract individual de muncă din 23 august 2017, recurenta a

precizat că instanța de apel eronat a calificat-o ca fiind pretenție nouă, ori aceasta

constituie dezacordul cu soluția primei instanțe de a o restabili la funcția de specialist

superior OSC Soroca al IP ASP din 19 decembrie 2017, dar nu de la 23 august 2017.

Iar, în caz de constatare că apelanta a înaintat o nouă pretenție, instanța de apel, urma

să aplice art.369 alin. (l) Cod de procedură civilă și să restituie apelul.

La 29 ianuarie 2019 în adresa Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, lui

Serghei Railean și intervenientului accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii au fost

expediate copiile recursului declarat de Victoria Groza, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Însă, Serghei Railean și intervenientul

accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată

de Victoria Groza.

Totodată, la 05 martie 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință la

recursul declarat de Victoria Groza, prin care a solicitat declararea acestuia ca fiind

inadmisibil sau respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea deciziei instanței

de apel.

Prin încheierea din 06 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Victoria Groza împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, a fost considerat admisibil.

Verificând decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune

admiterea recursului și casarea deciziei recurate, cu trimiterea cauzei la rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, pentru motivele ce succed.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

6

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele cauzei reiese că la 29 decembrie 2017 Victoria Groza a depus

cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, Serghei

Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea

ordinului de concediere, restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului material,

moral și a cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta Victoria Groza și-a concretizat

pretențiile și a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal ordinul

directorului IP „Agenția Servicii Publice” nr. 617p din 13 decembrie 2017 cu privire

la încetarea contractului individual de muncă cu salariații, recunoașterea ca fiind

ilegale acțiunile administrației pârâtei privind neachitarea salariului mediu pentru

reținerea carnetului de muncă, timp de 9 zile, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile

administrației pârâtei privind achitarea pentru perioada 23 august 2017 –

19 decembrie 2017 a unui salariu mai mic decât salariul ce a fost achitat pentru

această perioadă unui specialist superior al IP „Agenția Servicii Publice” Oficiul

Soroca și refuzul de recalculare și achitare a salariului pentru această perioadă, egal

cu cel primit de către un specialist superior și compensațiilor pentru concediul

nefolosit, recunoașterea faptului că la angajarea specialiștilor Oficiului Stare Civilă

Soroca, IP „Agenția Servicii Publice” a admis încălcarea prevederilor legislației în

vigoare și a dreptului preferențial al reclamantei la angajare, în cazul reducerii

numărului sau a statelor de personal, recunoașterea dreptului său preferențial la

angajare în raport cu Alla Gîncu, anularea ordinului directorului pârâtei nr. 617p din

13 decembrie 2017 cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu

salariații, obligarea pârâtei să-i achite salariul mediu pentru 9 zile, pentru reținerea

carnetului de muncă, să recalculeze și să-i achite pentru perioada 23 august 2017 –

19 decembrie 2017 diferența dintre salariul ce i-a fost achitat în această perioadă și

salariul unui specialist superior, conform noii organigrame, să efectueze

recalcularea compensației pentru concediul nefolosit pentru 16 zile, pentru perioada

23 august 2017 – 19 decembrie 2017, să revizuiască numirea (încadrarea) în funcții

conform noii organigrame, a angajaților Oficiul Stare Civilă Soroca și să emită ordin

de angajare a reclamantei în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca în funcția de

specialist superior, încasarea în mod solidar din contul IP „Agenția Servicii Publice”

și a lui Serghei Railean a sumei de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasarea

din contul IP „Agenția Servicii Publice” a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva IP

„Agenția Servicii Publice” și Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul

de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție și încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată, s-a

anulat ordinul IP „Agenția Servicii Publice” nr.617/p din 13 decembrie 2017 ,,Cu

privire la încetarea contractului individual de muncă”, în parte ce ține de

7

concedierea Victoriei Groza, s-a restabilit Victoria Groza în funcția de specialist

superior în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca al IP „Agenția Servicii Publice”,

începând cu 19 decembrie 2017, s-a încasat din contul IP „Agenția Servicii Publice”

în beneficiul Victoriei Groza salariul pentru absența forțată de la muncă pentru

perioada 19 decembrie 2017 – 24 mai 2018 în sumă de 18 702, 19 lei, suma de

3 619, 78 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 517, 30 lei cu titlu de cheltuieli

de judecată, în rest pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Victoria

Groza au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Victoria Groza, s-a admis apelul incident declarat de IP „Agenția

Servicii Publice”, s-a casat hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a respins integral ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva IP „Agenția

Servicii Publice”, Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al

Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și

încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanța de recurs relevă că obiect al prezentei acțiunii îl constituie

inclusiv ordinul IP „Agenția Servicii Publice” nr.617/p din 13 decembrie 2017 ,,Cu

privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații”, prin care Victoria

Groza a fost concediată în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, și anume în

legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate (f.d.4 vol. I).

Instanța de recurs menționează că, prin definiție, litigiul individual de muncă

este un conflict juridic din domeniul reglementării muncii, care poate fi

soluționat în modul stabilit de lege, ale cărui părți sunt salariatul și angajatorul,

și al cărui conținut constituie drepturile, obligațiile și interesele părților raportului

individual de muncă, ce nu pot fi exercitate ca urmare a divergențelor nesoluționate

dintre părți.

Dreptul funcționarilor publici la soluționarea litigiilor individuale de muncă

derivă din însuși art.5 din Codul muncii, care asigură tuturor salariaților, fără

excepție, dreptul la soluționarea litigiilor individuale de muncă.

Respectiv, în esență litigiul dedus judecății îl constituie un litigiu de muncă cu

privire la încetarea contractului de muncă din inițiativa angajatorului, în temeiul art.

86 alin. (1) lit. c) Codul muncii.

Conform art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, concedierea – desfacerea din

inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată,

precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive:

reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate.

Concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de

personal din unitate are loc în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu

acordul lui la un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective. Desfacerea

contractului individual de muncă este posibilă cu condiția că salariatul nu avea

dreptul preferențial de a fi lăsat la lucru.

Așadar, desfacerea contractului individual de muncă pe motivul reducerii

numărului sau a statelor de personal din unitate este întemeiată în cazul în care

angajatorul a îndeplinit mai multe condiții, care urmau a fi verificate de către

instanțele de judecată.

8

Colegiul relevă că instanța de apel urma să stabilească cu certitudine dacă

reducerea numărului sau a statelor de personal a avut loc efectiv. Acest fapt urmează

a fi confirmat prin ordinul cu privire la reducerea numărului de personal și aprobarea

noilor state de personal, care trebuie să fie aprobate pînă la începerea evenimentelor

ce țin de reducerea numărului de personal.

Instanța de recurs indică că prin Hotărârea Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017

Întreprinderea de Stat “Camera Înregistrării de Stat”, Întreprinderea de Stat

“Cadastru”, autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Justiției

“Serviciul Stare Civilă” și autoritatea administrativă din subordinea Ministerului

Economiei “Camera de Licențiere” s-au reorganizat prin fuziune (absorbție) cu

Instituția publică “Agenția Servicii Publice”.

Prin Decizia IP “Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și

licențiere a unităților de drept a fost înregistrată reorganizarea prin absorbție a

instituțiilor nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017 (f.d.113

vol. I).

Prin Ordinul IP “Agenția Servicii Publice” nr. 27 din 23 august 2017 a fost

aprobată organigrama IP “Agenția Servicii Publice” (f.d.125 vol. I).

Prin Ordinul nr. 377-A din 21 iulie 2017 a Cancelariei de Stat al RM a fost

abrobată organigrama IP “Agenția Servicii Publice” (f.d.131 vol. I).

Conform Anexei nr. 1 la Ordinul IP “Agenția Servicii Publice” nr. 27 din data

de 23 august 2017, în cadrul Serviciului Stării Civile Soroca au fost repartizate 5

funcții, cu statut de funcționari, dintre care 1 funcție – șef serviciu și 4 specialiști

superiori (f.d.145 vol. I).

Totodată, instanța de recurs reține că conform Anexei nr. 1 la Ordinul IP

“Agenția Servicii Publice” nr. 27 din 23 august 2017, la momentul adoptării noii

organigrame menționate supra, în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca erau angajați

1 șef secție, 1 inspector superior, 3 specialiști superiori, 3 specialiști și 1 îngrijitor

încăperi de producție (f.d.170-171 vol. I).

Astfel, pentru a stabili dacă reducerea numărului sau a statelor de personal a

avut loc efectiv, instanța de apel urma să ține cont de funcția deținută de Victoria

Groza la momentul reorganizării și dacă această funcție a fost redusă.

Ori, la materialele cauzei lipsesc anexele 2-3 și 5-6 ale Ordinul IP “Agenția

Servicii Publice” nr. 27 din 23 august 2017, în care este indicat expres că statele de

personal al IP “Agenția Servicii Publice” se reduc conform acestor anexe. Iar, din

materialele cauzei rezultă că la 23 august 2017, Victoria Groza deținea una din cele

3 funcții de specialiști superiori în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca (f.d.170-171

vol. I), iar conform noii organigrame în cadrul Serviciului Stării Civile Soroca urmau

să activeze 4 specialiști superiori.

Astfel, Colegiul reține că instanța de apel nu a verificat faptul dacă reclamantei

Victoria Groza i s-a propus funcția de specialist superior conform noii organigrame.

Mai mult, conform art. 63 alin (1) lit. c al Legii cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008 persoana/organul care are

competența legală de numire în funcție va dispune eliberarea din funcția publică

printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5

zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcția publică, în

următoarele cazuri: autoritatea publică își reduce efectivul de personal sau lichidează

9

funcția publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se

mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv.

Instanța de recurs menționează că la 10 august 2017 Victoriei Groza i-a fost

adus la cunoștiință ordinul Serviciului Stare Civilă nr. 218 p din 24 iulie 2017 cu

privire la preavizarea personalului despre reorganizarea prin fuziune a Serviciului

Stare Civilă și lichidarea funcției publice, fără a fi preavizată despre reducerea

numărului de personal (f.d.7 vol. I).

La 19 octombrie 2017 Victoriei Groza i-a fost adus la cunoștiință ordinul nr.

298p din 29 septembrie 2017 cu privire la preavizarea salariaților despre concediere

în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, fără a fi

preavizată despre reducerea numărului de personal și care funcții au fost reduse

(f.d.5-6 vol. I).

La fel, instanța de apel urma să stabilească dacă Victoria Groza a avut dreptul

preferențial de a fi lăsată la lucru.

Ori, cînd se decide cu privire la dreptul preferențial de a fi lăsat la lucru urmează

a se lua în considerare prevederile art.183 Codul muncii.

Conform art. 183 alin. (1-2) Codul muncii, în caz de reducere a numărului sau

a statelor de personal, de dreptul preferențial de a fi lăsați la lucru beneficiază

salariații cu o calificare și productivitate a muncii mai înaltă. În cazul unei egale

calificări și productivități a muncii, de dreptul preferențial de a fi lăsați la lucru au:

a) salariații cu obligații familiale, care întrețin două sau mai multe persoane și/sau o

persoană cu dizabilități; b) salariații în a căror familie nu sînt alte persoane cu venit

de sine stătător; c) salariații care au o mai mare vechime în muncă în unitatea

respectivă; d) salariații care au suferit în unitatea respectivă un accident de muncă

sau au contractat o boală profesională; e) salariații care își ridică calificarea în

instituțiile de învățămînt superior și mediu de specialitate, fără scoatere din

activitate; f) persoanele cu dizabilități de pe urma războiului și membrii familiilor

militarilor căzuți sau dispăruți fără urmă; g) participanții la acțiunile de luptă pentru

apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova; h) inventatorii;

i) persoanele care s-au îmbolnăvit sau au suferit de boală actinică și de alte boli

provocate de radiație în urma avariei de la Cernobîl; j) persoanele cu dizabilități în

privința cărora este stabilit raportul de cauzalitate dintre survenirea dizabilității și

avaria de la C.A.E. Cernobîl, participanții la lichidarea consecințelor avariei de la

C.A.E. Cernobîl în zona de înstrăinare în anii 1986-1990; k) salariații care au mai

multe stimulări pentru succese în muncă și nu au sancțiuni disciplinare (art.211); l)

salariații cărora le-au rămas cel mult 5 ani pînă la stabilirea pensiei pentru limită de

vîrstă.

Colegiul indică că instanța de apel nu a stabilit cu certitudine dacă Victoria

Groza a avut dreptul preferențial de a fi lăsată la lucru.

Instanța de recurs menționează că la anterior concedierii, Victoria Groza

deținea funcția de specialist coordonator în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca,

conform contractului individual de muncă nr. 247 din 02 august 2004, contractului

individual de muncă nr. 268 din 01 noiembrie 2005 și contractului individual de

muncă nr. 443 din 01 mai 2008 (f.d.114-122 vol. I).

Prin Ordinul Serviciului Stării Civile nr. 187p din 10 iulie 2012 Victoriei

Groza, deținînd funcția de specialist superior i-a fost oferit gardul de calificare

10

consilier de clasa III (f.d.123 vol. I). Iar, prin Ordinul Serviciului Stării Civile nr.

56p din 20 februarie 2017 Victoriei Groza, deținînd funcția de specialist superior i-

a fost oferit gardul de calificare consilier de clasa II (f.d.124 vol. I).

Astfel, instanța de apel urma să determine cu certitudine dacă Victoria Groza

avea dreptul preferențial de a fi transferată în funcția de specialist superior în cadrul

Serviciului Stării Civile Soroca a IP “Agenția Servicii Publice”.

Colegiul menționează că instanța de apel urma să verifice dreptul preferențial

al Victoriei Groza prin prisma a 2 criterii, și anume să ține cont de faptul că de

dreptul preferențial de a fi lăsați la lucru beneficiază salariații cu o calificare și

productivitate a muncii mai înaltă.

Instanța de apel a dat apreciere doar productivității muncii, dar nu a dat

apreciere primului criteriu, și anume calificării Victoriei Groza în comparație cu Alla

Gîncu, care a fost angajată după reducerea numărului de personal.

Ori, la 23 august 2017, Victoria Groza deținea una din cele 3 funcții de

specialiști superiori în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca, iar Gîncu Ala deținea

funcția de specialist în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca (f.d.170-171 vol. I).

De asemenea, conform fișelor de evaluare a funcționarilor publici de execuție

pentru anul 2015-2016, Victoria Groza a obținut calificativul de evaluare foarte bine

(f.d.204-226 vol. I), iar Alla Gîncu pentru anul 2016 a obținut calificativul bine

(f.d.227-228 vol. I).

Mai mult, prin Ordinul nr. 209p din 14 iulie 2017 a Serviciului Stării Civile,

Alla Gîncu a fost sancționată disciplinar cu avertisment (f.d.229 vol. I).

Colegiul indică că desfacerea contractului individual de muncă în temeiul art.

86 alin. (1) lit. c) Codul muncii urma a fi efectuată cu consultarea prealabilă al

organului sindical din unitate.

Astfel, instanța de apel urma să stabilească cu certitudine dacă Serviciul Stare

Civilă Soroca avea un organ sindical, dacă Victoria Groza era membră a acestui

organ sindical și dacă desfacerea contractului individual de muncă cu aceasta în

temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii a fost efectuată cu consultarea prealabilă

al organului sindical din unitate. Ori, la materialele cauzei lipsește această

informație, fiind anexată doar scrisoarea IP “Agenția Servicii Publice” nr. 01/3060

din 08 decembrie prin care angajatorul a solicitat consultarea organului sindical, dar

nu este răspunsul organului sindical.

Cu referire la pretenția reclamantei Victoria Groza cu privire la obligarea

pârâtei să-i achite salariul mediu pentru 9 zile, pentru reținerea carnetului de muncă,

Colegiul reține că instanța de apel eronat a stabilit că reclamanta nu a dovedi că s-a

prezentat la data concedierii la serviciul ce deținea carnetul de muncă al acesteia și

că i s-ar fi refuzat eliberarea acestuia și nici nu a dovedit că a fost pusă în

imposibilitate de a fi angajată la un alt loc de muncă.

La materialele cauzei este anexată cererea Victoriei Groza din data de

19 decembrie 2017 prin care a solicitat eliberarea carnetului de muncă prin poștă

(f.d.184).

Însă, nu există probe care ar confirma recepționarea carnetului de muncă de

către Victoria Groza, ori la materialele cauzei este anexat doar un extras din registru

angajatorului care indică că carnetul de muncă a Victoriei Groza a fost expediat prin

curier la 22 decembrie 2017 (f.d.185).

11

Conform punctului 70 al Hotărârii Guvernului privind carnetul de muncă nr.

1449 din 24 decembrie 2007, în vigoare la data eliberării din funcție a Victoriei

Groza, la încetarea contractului individual de muncă încheiat cu salariatul, unitatea

este obligată să-i elibereze acestuia carnetul de muncă în ziua eliberării, efectuând

înscrierea de eliberare în modul stabilit. Expedierea carnetului de muncă prin poștă

se permite numai în cazul în care unitatea are consimțământul în scris al salariatului

sau reprezentantului său legal.

Astfel, instanța de apel urma să verifice dacă angajatorul a eliberat Victoriei

Groza la data eliberării din funcție 19 decembrie 2017 carnetul de muncă sau dacă

salariatul a refuzat recepționarea carnetului de muncă la data eliberării urma a fi

întocmit un act privind constatarea refuzului Victoriei Groza de a primi carnetul de

muncă.

Subsecvent, Colegiul reține că instanța de apel a emis o soluție contradictorie

cu referire la pretenția reclamantei Victoria Groza cu privire la obligarea IP „Agenția

Servicii Publice” de a perfecta contract de angajare a reclamantei în cadrul Oficiului

Stare Civilă Soroca în funcția de specialist superior începînd cu 23 august 2017.

Ori, deși instanța de apel constată că această pretenție nu a fost înaintată în

prima instanță, nu a restituit cererea de apel în partea acestor pretenții, dar a lăsat-o

fără examinare, menționând că o astfel de pretenție nu a fost înaintată primei instanțe

și nu se încadrează în temeiurile instituite de art. 372 alin. (3) Cod de procedură

civilă, iar instanța nu este îndreptățită de a oferi unui contract individual de muncă

efect retroactiv.

Deși, în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. c) instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelantul a înaintat o nouă pretenție, neexaminată în

primă instanță.

Totodată, instanța de recurs relevă că pe parcursul examinării cauzei în prima

instanță, reclamanta Victoria Groza și-a concretizat pretențiile și a solicitat obligarea

IP „Agenția Servicii Publice” să emită ordin de angajare a reclamantei în cadrul

Oficiului Stare Civilă Soroca, în funcția de specialist superior, fără indicarea datei

de la care urmează a fi restabilită în funcție (f.d.248 vol. I).

Prin cererea de apel nemotivată, Victoria Groza a solicitat casarea hotărârii

primei instanțe în partea respingerii pretențiilor înaintate în cererea de chemare în

judecată, fără a indica că solicită emiterea ordinului de angajare a reclamantei în

cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca în funcția de specialist superior începînd cu data

de 23 august 2017 (f.d.77-78 vol. II).

Iar, în cererea de apel motivată Victoria Groza a solicitat obligarea IP „Agenția

Servicii Publice” de a perfecta contract de angajare a reclamantei în cadrul Oficiului

Stare Civilă Soroca în funcția de specialist superior începînd cu 23 august 2017

(f.d.95 vol. II).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs menționează că instanțele de judecată,

trebuie, să emită o hotărâre clară, având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești.

Astfel, instanța de recurs constată că, circumstanțele invocate de Victoria Groza

în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel au rămas fără o apreciere

adecvată a instanței de apel, deși, urmau a fi verificate și analizate minuțios, întru

soluționarea obiectivă și corectă a litigiului dedus judecății.

12

Reieșind din specificul acțiunii deduse judecății, precum și în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, era indispensabil

de a examina cauza în fond și de a verifica cerințele formulate în cererea de chemare

în judecată depusă de Victoria Groza prin prisma particularităților, instituite de

legislația pertinentă litigiului dedus judecății.

În consecință, Colegiul conchide că instanța de apel, care are atribuții de

dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat și

elucidat toate aceste circumstanțe, importante pentru soluționarea pricinii în fond, și

ca urmare, a pronunțat o soluție neîntemeiată.

Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede

că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost

analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de

practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO

a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților

să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Astfel, instanța de recurs conchide că decizia instanței de apel nu conține nici

o apreciere, ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției

la care s-a ajuns. Respectiv, instanța de recurs este în imposibilitate de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri și nu poate corecta erorile indicate

supra.

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

13

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de Victoria Groza și de a casa decizia din data de

30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale ale

litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Victoria Groza.

Se casează decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Serghei Railean, intervenient

accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului material, moral și a

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Valeriu Doagă

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

14